Tag: tehnica militara

  • Pregătiri pentru 1 Decembrie

    Pregătiri pentru 1 Decembrie

    În fiecare an, pe 1 decembrie, Ziua Naţională a Românie este celebrată în întreaga țară, dar și în afara ei, în teatrele de operaţiuni în care sunt dislocaţi militari români sau în comunităţile româneşti de peste hotare.

    La Bucureşti este programată tradiționala defilare pe sub Arcul de Triumf, cu cea mai mare participare a militarilor aliaţi. Aceasta se va desfăşura fără restricţii pentru public, pentru prima oară după pandemie. Parada militară va avea, în plus, faţă de anii precedenţi, cele mai noi achiziţii de tehnică militară modernă din dotarea Armatei Române. Pe lângă români, vor defila şi aproximativ 150 de militari străini din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite şi Ţările de Jos, precum şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României şi aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite.

    Manifestări speciale de Ziua Naţională vor avea loc şi la Alba Iulia, de unde, vor porni mesaje pentru România, pe 29 noiembrie, în cadrul unui program educativ organizat la Muzeul Principia. Pe 30 noiembrie, când este sărbătorit și Sfantul Andrei, considerat ocrotitorul României, la Alba Iulia sunt programate ceremonii militare de depuneri de coroane la statuile de mare însemnătate pentru actul Unirii. Tot în această zi începe şi ‘România tradiţională’, un festival de tradiţii şi obiceiuri. Marşul Unirii şi primirea soliilor din cetăţile de scaun vor fi marcate pe 1 decembrie. Tot atunci, va avea loc ceremonia militară, cu trupe şi tehnică de luptă, la care participa aproximativ 850 de militari. Vor fi și detaşamente de defilare cu mijloace terestre, elicoptere și avioane F-16.

    Totodată, din cadrul dispozitivului de defilare pe jos va face parte şi un detaşament de militari francezi din cadrul Grupului de Luptă pentru Apărare Colectivă, dislocat la Cincu, judeţul Braşov.

    Evenimentele marchează şi anul centenarului încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, la Alba Iulia, unde în anul 1600 principele Munteniei, Mihai Viteazul, intra în fruntea armatei sale, moment considerat de istoriografia romantică drept prima unire politică a spațiului românesc.

    Supranumit Întregitorul de ţară, Ferdinand I, a fost primul rege al tuturor românilor, suveranul sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire din 1918, cel mai important act din istoria poporului român. Atunci s-au unit cu patria-mama Transilvania, Basarabia și Bucovina. Ferdinand I a fost omul providenţial, al reformei agrare şi al celei electorale, al acţiunilor vizând consolidarea statului naţional unitar român, sub cârmuirea căruia s-a înregistrat cea mai înfloritoare perioadă a statului român modern. Alături de el s-a aflat o personalitate marcantă, Regina Maria, cea care a fost infirmieră pe front, în primul război mondial, şi diplomat în cancelariile europene, cea fără de care, spun istoricii, succesul lui Ferdinand I nu ar fi fost la fel, iar România Mare ar fi fost, cel mai probabil, un deziderat încă şi mai greu de atins.


  • Eforturi diplomatice şi măsuri de securitate

    Eforturi diplomatice şi măsuri de securitate

    Primul
    convoi cu tehnică militară al detaşamentului american dislocat în România, ca
    parte a angajamentului SUA faţă de aliaţii din NATO, a ajuns, miercuri, în țară.
    Militarii au venit din Germania și fac parte din cei o mie care urmează să fie
    dislocaţi, în perioada următoare, în România,
    în
    cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO, pe fondul
    crizei dintre Rusia și Ucraina.


    Potrivit ministerului Apărării de la București,
    misiunea principală a americanilor va consta în desfășurarea de antrenamente și
    activități în comun cu structurile Armatei române, în scopul ridicării
    nivelului de interoperabilitate și a încrederii reciproce. Aceștia se alătură
    celor 900 de soldați americani staționați permanent în România.

    În
    context, premierul Nicolae Ciucă afirmă că eforturile diplomatice
    internaţionale pentru detensionarea situaţiei dintre Rusia şi Ucraina, precum
    şi cele de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul NATO dau
    siguranţa că România este pregătită să facă faţă oricăror provocări de
    securitate. Într-un interviu la un post privat de televiziune, el a apreciat că
    decizia SUA reprezintă o măsură de asigurare suplimentară.


    Nicolae Ciucă: Salutăm încă o dată decizia Statelor Unite de a trimite un detaşament de
    1.000 de militari pe flancul estic, pe teritoriul României. Pentru mine, ca
    fost militar, şi vreau să transmit acest mesaj şi populaţiei, reprezintă măsuri
    de securitate care, sigur, nu trebuie să ne liniştească întru totul. Există, în
    schimb, siguranţa că indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să
    facem faţă oricăror provocări de securitate.


    Într-o
    întâlnire, miercuri, la București, cu consilierul politic al Departamentului de
    Stat American, Derek Chollet, și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a
    apreciat eforturile diplomatice intense ale SUA pentru detensionarea situaţiei
    de securitate din Vecinătatea Estică. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat că
    întărirea prezenţei forţelor militare americane pe flancul estic al NATO, în
    urma solicitării ţărilor aliate din regiune, inclusiv a României, reprezintă un
    pas necesar şi un semnal ferm care demonstrează soliditatea angajamentului SUA
    pentru securitatea aliaţilor săi.

    La rândul său, oficialul american a exprimat
    aprecierea pentru angajamentul constant asumat de România ca partener strategic
    al SUA şi stat aliat NATO responsabil şi de încredere, pentru stabilitatea şi
    securitatea regiunii Mării Negre, dar şi la nivel european şi euroatlantic. El
    a reiterat necesitatea soluţionării pe cale diplomatică a crizei actuale dintre
    Rusia și Ucraina şi a reconfirmat angajamentul de neclintit al SUA pentru
    asigurarea securităţii aliaţilor NATO, inclusiv a României.

    Cu responsabilii
    români cu care s-a întâlnit, Derek Chollet a discutat despre planurile în cazul
    unui val de refugiaţi ucrainieni, dacă Rusia ar ataca Ucraina, dar şi
    cum să fie asigurat necesarul de energie în România, în cazul în care Moscova ar
    opri livrările de gaz. În opinia sa, România este pregătită pentru orice
    situaţie.


  • 30 di añi di ligături diplomatiţi România – Ucraina

    30 di añi di ligături diplomatiţi România – Ucraina

    Tu 1 şcurtu s-umplură 30 di añi di la apufusearea-a ligăturilor diplomatiţi anamisa di România şi Ucraina. Fosta ripublică sovietică ş-proclamă independența tru 1991, iara aţeali dauă văsilii apufusiră formal ligături diplomatiţi tru 1992. România fu primul stat membru ali Uniunii Europene cari ratifică Acordul di Asociere UE-Ucraina, tru 2014. Tru aestu contextu, ama și a evoluţiilor găilipsitoare di securitate tru regiunea Amarea Lae, prezidentulu român, Klaus Iohannis, avu ună convorbire telefonică cu omologlu a lui ucrainean, Volodâmâr Zelenski. Tru arada-a discuțiilor, șeflu a statului român ahărdzi un spaţiu lărguriu ti ndridzearea-a problemelor legate di ndrepturile a persoanelor ţi ţănu di minoritatea română ditu Ucraina, maxusu mutrinda protecţia a identittatillei lingvistiţi a aluştoru. El năpoi spusi agiutoru ‘suto a Bucureştiului tră suveranitatea Ucrainăllei şi integritatea a llei teritorială, cum şi tră nădiili a llei europene şi euroatlantice. Şeflu a statului român cundille andrupămintulu tră politica di nipricunuşteare a arăkearillei paranom a Peninsulăllei Crimeea şi lugursi purtaticlu responsabil ali Ucraină tru ţi mutreaşti evitarea-a creastirillei mintireaşili. Tu arada-a lui, liderlu di Kiev haristusi a României tră ndrupămintulu ‘cu boaţea’ şi activ emu tru arada-a Uniunillei Europene, emu al NATO.



    Di altă parte, s’alăxiră cărţă di hiritiseari anamisa di Ministerul român di Extene și atelu di Kiev. Șeful a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, evidinție importanța a ligăturăllei cu Ucraina și reiteră angajamentul tră dizvoltarea a ligăturilor bilaterale, tru spiritlu a valorilor europene și tru simfunie cu agenda europeană și euroatlantică a fostăllei ripubliţ sovietiţi. Tutunăoară, el easti cu nădia că dialogul dişcllisu și consistent anamisa di aţeali dauă văsilii, pi cari lu promovă și ndrupă constant, va s’aducă soluții rapidi și durabile la problemele identitare a minoritatillei române ditu Ucraina. Tutunăoară, yilipsi angajamentul tră dinamizarea cooperrarillei transfrontaliere și tru domenii sectoriale di sinferu comun.



    Ministrul român di Externe reiteară, tru isa misură, agiutorlu a Româniillei tră suvearanitatea și integritatea teritorială ale Ucraină, cum și tră ndreptul alustui stat ta ş’apufusească libiru imnaticlu a politicăllei a llei externe și di securitate. Tru idyiulu kiro, u spusi pistipsearea că opțiunea democratică a popului ucrainean easti ună forță motrică a procesului di reforme di Kiev. Tru teren, situația easti nica apreasă tu sinurlu ali Ucraină cu Rusia, iu Moscova arădăpsi cama di 100.000 di militari şi ună cantitate importantă di tehnică di alumtă și s’ndreadzi ti ună invazie, uidisitu cu analiștillli. Moscova neagă aestu lucru, ama căftă ca NATO să-şi ritragă tehnica militară ditu România și Bulgaria, ca parti a propunirilor a llei di securitate. Ma multu, prezidentulu rus Vladimir Putin avertiză că admiterea a Ucrainei tru NATO poate s’aducă unu polimu anamisa di Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala














































  • 30 de ani de relaţii diplomatice România – Ucraina

    30 de ani de relaţii diplomatice România – Ucraina

    Pe 1 februarie s-au împlinit
    30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România şi Ucraina.
    Fosta republică sovietică şi-a proclamat independența în 1991, iar cele două țări
    au stabilit formal relații diplomatice în 1992. România a fost primul stat
    membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de
    Asociere UE-Ucraina, în 2014. În acest context, dar și al evoluţiilor
    ‘îngrijorătoare’ de securitate în regiunea Mării Negre, președintele român,
    Klaus Iohannis, a avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean,
    Volodâmâr Zelenski. În cadrul discuțiilor, șeful statului român a acordat un
    spaţiu ‘amplu’ soluţionării problemelor legate de drepturile persoanelor
    aparţinând minorităţii române din Ucraina, îndeosebi privind protecţia
    identităţii lingvistice a acestora. El a reiterat sprijinul ‘ferm’ al Bucureştiului
    pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, precum şi pentru
    aspiraţiile sale europene şi euroatlantice. Şeful statului român a subliniat
    susţinerea pentru politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei
    Crimeea şi a apreciat comportamentul ‘responsabil’ al Ucrainei în vederea
    evitării creşterii tensiunilor. La rândul său, liderul de la Kiev a mulţumit
    României pentru sprijinul ‘vocal’ şi ‘activ’ atât în cadrul Uniunii Europene,
    cât şi al NATO.


    Pe de altă parte, a avut loc și un
    schimb de scrisori de felicitare între Ministerul român de Extene și cel de la
    Kiev. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a evidențiat importanța
    relației cu Ucraina și a reiterat angajamentul pentru dezvoltarea relațiilor
    bilaterale, în spiritul valorilor europene și în conformitate cu agenda
    europeană și euroatlantică a fostei republici sovietice. Totodată, el a
    exprimat speranța că dialogul deschis și consistent dintre cele două țări, pe
    care l-a promovat și susținut constant, va aduce soluții rapide și durabile la
    problemele identitare ale minorității române din Ucraina. Totodată, a
    evidențiat angajamentul pentru dinamizarea cooperării transfrontaliere și în
    domenii sectoriale de interes comun.

    Ministrul român de Externe a reiterat, în
    egală măsură, sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea
    teritorială ale Ucrainei, precum și pentru dreptul acestui stat de a-și decide
    liber cursul politicii sale externe și
    de securitate. În același timp, a
    exprimat încrederea că opțiunea democratică a poporului ucrainean constituie o
    forță motrice a procesului de reforme de la Kiev. În teren,
    situația se menține tensionată la granița Ucrainei cu
    Rusia, unde Moscova a mobilizat peste 100.000 de militari şi o cantitate
    importantă de tehnică de luptă și se pregătește pentru o invazie, potrivit analiștilor.
    Moscova neagă acest lucru, dar a cerut ca NATO să-şi retragă tehnica militară din
    România și Bulgaria, ca parte a propunerilor sale de securitate. În plus, preşedintele
    rus Vladimir Putin a avertizat că admiterea Ucrainei în NATO poate
    provoca un război între Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică.


  • Jurnal Românesc – 22.04.2021

    Jurnal Românesc – 22.04.2021

    Ministerul Afacerilor Externe va începe o campanie publică de
    informare cu privire la condiţiile pe care cetăţenii români trebuie să le
    îndeplinească pentru a obţine viza de intrare în Statele Unite ale Americii, a
    anunţat ministrul Bogdan Aurescu. Acesta a spus că demersul îşi propune să
    reducă la sub 3 procente rata de refuz a acordării vizelor pentru ca România să
    poată accede la programul american Visa Waiver, ce permite călătorii fără viză
    în SUA pe o perioadă limitată. Programul Visa Waiver este reglementat de
    o legislaţie a Congresului american, prevede un plafon de 3% din rata de refuz
    pentru cererile de viză pentru deplasare pe interval scurt de şase luni în
    Statele Unite. Noi nu suntem încă la acest plafon de 3%, noi suntem în jur de
    9-10% (…). Prin urmare, trebuie să facem eforturi în continuare de
    conştientizare publică pentru cetăţenii români, atunci când depun o cerere
    pentru viză să ştie dacă au şanse să obţină această viză. Pentru că altfel
    riscăm să rămânem în continuare la acest plafon sau să nu progresăm suficient
    de rapid pentru a ajunge la 3%, a declarat Aurescu. Potrivit acestuia,
    campania de informare publică va pleca de la elementele concrete al
    refuzului vizei. În momentul în care vom avea o discuţie aplicată
    pe motivele de refuz, atunci vom putea să ţintim această campanie publică exact
    pe acele elemente care fac ca în momentul de faţă să rămânem la un astfel de
    plafon destul de ridicat, a explicat şeful diplomaţiei române. În prezent,
    România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru sunt singurele statele membre ale Uniunii
    Europene care nu sunt cuprinse încă în programul Visa Waiver.




    Ministerul Muncii va elabora o Ordonanţă de Urgenţă menită să
    reglementeze plecarea la muncă sezonieră în străinătate prin forme legale şi
    prin agenţii specializate, a declarat ministrul de resort, Raluca Turcan.
    Urmează perioada sezonieră, în care un număr mare de români anticipăm că
    vor pleca din nou la muncă în străinătate pe perioadă determinată. Vom veni cu
    o Ordonanţă astfel încât (…) să se plece prin agenţii specializate, să-şi
    cunoască drepturile, să cunoască condiţiile de muncă din străinătate, să li se
    asigure transportul de la sosire în ţara respectivă până la locul de
    muncă, a spus aceasta. Turcan a precizat că iniţiativa are scop de a
    preveni abuzurile, blocajele şi dificultăţile pe care de multe ori românii
    le-au întâmpinat odată ajunşi în străinătate. Ministrul Muncii a mai arătat că
    deşi guvernul a venit cu un set de măsuri de sprijin pentru românii care au
    fost concediaţi abuziv în străinătate şi s-au întors în ţară, doar 20.000 de
    persoane au apelat la acestea.




    Ratificarea de către Parlament a acordului de tehnică militară cu
    Ucraina nu poate avea loc decât după ce Kievul va binevoi să respecte, fie şi
    minimal, drepturile şi libertăţile românilor pe care îi are în graniţele
    statului ucrainean, a declarat copreşedintele Alianței pentru Unirea Românilor,
    Claudiu Târziu. Senatorul a afirmat că statul ucrainean duce o politică
    susţinută şi radicală a minorităţilor naţionale şi, în special, a minorităţii
    române. În aceste condiţii, spune parlamentarul, ratificarea acordului poate
    avea loc numai după ce Ucraina le garantează românilor de pe teritoriul său
    învăţământ în limba materrnă, cultul creştin în limba română, finanţare a
    proiectelor cultural-identitare, reprezentare parlamentară şi toate celelalte
    aspecte convenite în documentele internaţionale pe care Ucraina le-a
    semnat. Liderul AUR a precizat că formaţiunea pe care o reprezintă este
    în favoarea apropierii Ucrainei de NATO, însă apreciază că un parteneriat se
    face cu bunăvoinţa ambelor părţi. Nu putem să dăm un cec în alb (…) Nu
    putem doar noi să oferim, iar ceilalţi doar să primească. Nu este nici corect
    şi nici productiv., a afirmat Claudiu Târziu. Aproape 410.000 de români
    trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa şi
    reprezintă a treia etnie din statul vecin după ucraineni şi ruşi.





    Proiectul Polifonic online – poezie și
    animație, organizat de ICR Lisabona, în colaborare cu Muzeul Național al
    Literaturii Române din București, are loc în perioada 23-28 aprilie.
    Evenimentul este curatoriat de criticul de artă Simona Nastac, cu sprijinul
    poetului și editorului Claudiu Komartin. 22 poeme de zece autori români
    contemporani de etnii diferite sunt reimaginate vizual de artista Raluca Popa
    prin tehnici diverse de desen și inserturi video, care extind discursul poetic
    dincolo de pagină şi oferă o experiență dinamică. Proiectul, produs special în
    2018 pentru a marca Centenarul Marii Uniri, a fost prezentat în cadrul mai
    multor festivaluri internaţionale de poezie şi va putea fi urmărit pe rețelele
    de socializare ale reprezentanței Institutului Cultural Român în Portugalia.