Sistemul
medical românesc este unul dintre cele mai slab performante din Europa.
Subfinanțarea cronică din ultimele trei decenii, pusă pe seama tuturor
formațiunilor politice care s-au perindat la Putere, se resimte cu precădere
acum, în plină criză sanitară generată de noul coronavirus. Spitale sunt puține
raportat la nevoile oamenilor – atât ale celor infectați cu Sars-Cov-2, cât și
ale celor care suferă de boli în special cronice. Dotările sunt, în multe
cazuri, precare.
Personalul medical este, pe alocuri, insuficient, mulți medici
și asistenți medicali luând, de-a lungul anilor, calea străinătății în căutarea
unor salarii mai mari și a unor condiții decente de lucru. Iar situația este
dificilă spre dezastruoasă în orașele medii și mici, unde nu ai cu cine, dar
mai ales nu ai cu ce să faci performanță profesională. Așa că, la ora actuală,
în condițiile în care numărul infectărilor cu noul coronavirus este mare – în
jur de 10 mii zilnic – sistemul sanitar românesc face față epidemiei tot mai
greu.
Una dintre problemele acute privește numărul de paturi la terapie intensivă:
chiar dacă numărul lor e suplimentat, nu există suficiente cadre medicale care
să le deservească. În plus, potrivit unei expresii consacrate folosite în urmă
cu aproximativ cinci ani de președintele țării Klaus Iohannis, a fost nevoie
să moară oameni pentru ca autoritățile momentului să dea semne că ar încerca
să ia taurul de coarne. Recentul caz de la Spitalul Județean din Piatra Neamț a cutremurat toată țara: pacienți
internați la ATI au ars de vii în urma – se pare – unei defecțiuni la un aparat
medical din salon. Ca urmare, șeful statului a convocat, miercuri, decidenți,
medici şi ingineri medicali care i-au prezentat o evaluare a infrastructurii şi
a disfuncţionalităţilor la nivel naţional.
În urma întâlnirii, Klaus Iohannis a
declarat: În primul rând, este necesară modernizarea
sistemelor de gaze medicinale, în special oxigen, şi a reţelelor electrice.
Aici am găsit împreună soluţia pregătirii unui program de finanţare bine pus la
punct, folosindu-ne de fondurile europene. În al doilea rând, se impune
regândirea instrumentelor legislative şi financiare care să permită o susţinere
a sistemului de service şi mentenanţă a tehnicii spitaliceşti. Un rol important
îl are resursa umană – inginerii medicali, care trebuie valorificaţi şi
implicaţi mai mult în partea de funcţionare spitalicească. Aceste aspecte vor
fi incluse în pachetul de legi privind reforma din Sănătate, aflat în plin
proces de elaborare la Ministerul Sănătăţii.
Intențiile sunt, desigur,
onorabile. Rămâne de văzut cum și când vor fi puse în practică. Șeful statului
spune că va fi
un efort de lungă durată.