Radio România Internațional

Tag: tehnocrati

  • Raport guvernamental

    Raport guvernamental

    Creşterea economică a României estimată pentru acest an este de 4,8%, faţă de o prognoză iniţială de 4,2 procente. Anunţul a fost făcut de premierul Dacian Cioloş, care a prezentat, luni, situaţia economică a ţării în plenul Parlamentului. Potrivit primului ministru, pe toată perioada scurtului său mandat de până acum, Executivul tehnocrat a încercat să asigure un mediu economic mai predictibil, favorabil investiţiilor, precum şi o gestionare eficientă şi transparentă a banului public.



    Creşterea economică de 5,2% din PIB în primul semestru al acestui an se reflectă în numărul mai mare de locuri de muncă, în scăderea şomajului şi într-o mai bună salarizare – a spus premierul Cioloş. Cu alte amănunte – şeful Guvernului: “Nu intenţionăm, până la sfârşitul acestui mandat, să creştem nicio taxă. Nu intenţionăm să creştem niciun impozit. Nu intenţionăm să modificăm nicio indemnizaţie, aşa cum s-a spus. Dimpotrivă, în acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole şi pentru inputurile consumate în agricultură şi tot pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, mai ales al micilor producători, intenţionăm să venim cu modificări în sensul simplificării în Codul Fiscal, prin care să propunem un regim TVA special pentru micii agricultori.”



    Dacian Cioloş a anunţat că o schemă de ajutor de stat, care să vină în sprijinul IMM-urilor, va fi pusă în practică până la sfârşitul acestui an. Guvernul pregăteşte şi reformarea sistemului de asistenţă socială şi facilităţi fiscale pentru cei care investesc în formarea profesională. Discursul din Parlament al primului ministru, ţinut la insistenţele preşedintelui social-democraţilor, Liviu Dragnea, nu a fost pe placul PSD, aparent neconsolat de pierderea puterii în urmă cu mai puţin de un an, odată cu demisia fostului şef al Guvernului, Victor Ponta.



    De aceea, Liviu Dragnea a criticat prestaţia actualului Executiv, acuzându-l pe premierul Cioloş că nu a vorbit în româneşte, ci pe limba tehnocraţilor, care sună străin şi este ruptă de realitate: “Aţi folosit cuvântul creştere, în loc de cuvântul eşec, iar românii încep să simtă din ce în ce mai mult eşecul acestui Guvern.” Replica a venit prompt!



    “Eu nu vorbesc şi nici nu vreau să învăţ limba română a demagogiei şi a populismului” – a spus Dacian Cioloş, care a întărit: “Spuneaţi că această creştere economică nu se vede în buzunarele oamenilor. Poate nu se vede, încă, în buzunarele oamenilor. Problema este că această creştere, anul acesta, nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice şi probabil că asta afectează mai mult.”



    În plus, prezenţa sa în Parlament – a mai a spus premierul Dacian Cioloş – nu a avut drept scop câştigarea de voturi. În perspectiva alegerilor legislative din decembrie, lupta politică începe să se ascută, orice prilej al oricărei formaţiuni de a câştiga capital electoral fiind exploatat la maximum. Or, pentru partidele reprezentate în Legislativ, discursul premierului pare să fi fost, deja, unul dintre ele.

  • 2016 – perspective româneşti

    2016 – perspective româneşti

    Este timpul schimbării
    – a declarat, miercuri, în Parlament, preşedintele României, Klaus Iohannis,
    care a îndemnat întreaga clasă politică ca, în anul care vine, să răspundă
    aşteptărilor societăţii. Acestea sunt foarte mari! Au fost exprimate vocal, în stradă,
    pe fondul nemulţumirii faţă de o corupţie devenită endemică şi au mers până la
    a genera, în luna noiembrie, plecarea de la putere a guvernului Victor Ponta,
    dominat de social-democraţi. De aceea, pentru 2016, marea miză este, în
    viziunea şefului statului, reconstrucţia
    încrederii în politică şi în capacitatea sa de a stabili direcţia dorită.

    Se
    împlinesc, în această lună, 26 de ani de când românii s-au ridicat împotriva
    regimului comunist. Or, cel mai bun mod de a onora sacrificiul celor care şi-au
    pierdut viaţa în numele libertăţii şi al democraţiei este de a face o altfel de
    politică. De aceea, preşedintele Iohannis a propus pentru 2016 înnoirea
    ideilor, practicilor şi oamenilor politici.

    Klaus Iohannis: Reconstruţia încrederii în clasa politică
    este, aşadar, tema pe care o propun în perspectiva anului 2016. Reconstrucţia încrederii
    în instituţiile democratice, în actul politic, în partide şi în cei care le
    reprezintă. Mă fac, astăzi, purtătorul mesajului de înnoire pe care-l dau sub
    diverse forme concetăţenii noştri.     Este
    nevoie, totodată, de o Românie educată, proiect de ţară care să includă încurajarea culturii, inovării şi cercetării,
    stimularea creativităţii şi aprecierea performanţei. Se doreşte, în egală
    măsură, o guvernare responsabilă şi o creştere economică care să se
    reflecte în nivelul de trai de zi cu zi al fiecărui român.

    Noul guvern de
    tehnocraţi de la Bucureşti a repurtat, de altfel, miercuri, un prim succes,
    Parlamentul adoptând cu o largă majoritate, în forma avizată de comisiile de specialitate, bugetul de stat şi pe cel al asigurărilor
    sociale pe 2016, gândite pentru un nivel maxim
    de deficit de 3% din Produsul Intern Brut admis de Uniunea Europeană şi având
    la bază o creştere economică de 4,1%.

    Premierul
    Dacian Cioloş, fost comisar european al Agriculturii, a dat asigurări că echipa
    sa va gestiona banii în mod transparent, eficient şi prudent, astfel încât să
    nu apară derapaje. Premierul Dacian Cioloş: Vom face toate eforturile care, legal şi administrativ, ne
    sunt permise pentru a asigura o transparenţă cât mai mare a execuţiei bugetare,
    a modului în care sunt folosiţi banii, a modului cum sunt direcţionate
    fondurile. Pe de o parte, pentru ca cetăţenii să ştie cum şi pe ce se cheltuie
    banul public, iar pe de alta, pentru ca noi, Guvern, să putem acţiona şi reacţiona
    în timp real atunci când nu se realizează anumite execuţii bugetare pe care
    le-am programat şi să putem redirecţiona banii către investiţii.

    Într-un
    cuvânt, 2016 se anunţă, cel puţin la nivel declarativ, de bun augur. Rămâne de
    văzut în ce măsură intenţiile se vor transforma în realităţi palpabile,
    benefice ansamblului societăţii.

  • Perspective pentru noul guvern de la Bucureşti

    Perspective pentru noul guvern de la Bucureşti

    Noul Guvern de la
    Bucureşti
    condus de Dacian Cioloş a programat pentru miercuri prima şedinţă. Nu e
    timp de pierdut ! Până în toamna anului viitor, când vor avea loc alegeri
    parlamentare, sunt multe de făcut. Iar aşteptările românilor sunt foarte
    mari : zeci de mii de persoane şi le-au exprimat vocal în stradă. Cel puţin într-o
    primă fază, politicienii pare că au înţeles mesajul lor.

    După demisia
    premierului social-democrat Victor Ponta, şeful statului l-a însărcinat pe
    fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, să formeze un nou
    Cabinet, alcătuit din miniştri neînregimentaţi politic, cu experienţă în
    sectorul privat sau în instituţii europene.

    Preşedintele Klaus Iohannis: Aveţi şansa să arătaţi cum se poate guverna România bine, într-un an
    complicat şi cu aşteptări foarte mari din partea societăţii, din partea
    poporului, dar trebuie să fiţi conştienţi că aşteptările vin şi din partea
    politicienilor. Am convingerea fermă că toată lumea îşi doreşte ca treaba să
    meargă ceas şi pentru asta este nevoie de un Guvern eficient.

    Executivul
    lui Dacian Cioloş a primit, marţi, votul de încredere al Parlamentului. 389 de
    voturi au fost pentru, 115 – împotrivă, iar două voturi au fost anulate. Cu ce
    susţinere porneşte la drum Guvernul s-a văzut din discursurile reprezentanţilor
    partidelor parlamentare. PSD, prin liderul Liviu Dragnea, şi-a anunţat
    sprijinul, condiţionat, însă, de modul în care noul Executiv îşi va respecta
    mandatul. Vom susţine Guvernul Cioloş atâta timp cât avem
    convingerea că îşi desfăşoară activitatea în interiorul mandatului agreat, atât
    timp cât va continua măsurile economice adoptate de guvernarea noastră.     Co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu,
    consideră că Guvernul proaspăt învestit este o soluţie pentru ieşirea din actuală
    criză politică. Alegem astăzi o soluţie venită de la cetăţeni,
    iar Partidul Naţional Liberal crede în această soluţie. Vom vota noul Guvern,
    pentru că avem încredere că este o formulă bună şi o soluţie pentru ieşirea din
    această criză politică    .

    Dacă UDMR, UNPR şi minorităţile naţionale,
    altele decât cea maghiară, au anunţat că vor susţine Cabinetul lui Dacian
    Cioloş, în schimb ALDE, PMP şi Grupul Naţional Democrat au votat împotriva lui. Deşi îl apreciază pe proaspătul
    prim-ministru, co-preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, nu crede
    într-un Cabinet de tehnocraţi: Nu mă îndoiesc de bunele dumneavoastră intenţii, dar trebuie să mai ştiţi că
    persoana dumneavoastră, împreună cu reputaţia şi prestigiul de care vă bucuraţi
    şi pe care le-aţi câştigat pe merit, este poate, fără voia şi ştiinţa
    dumneavoastră, parte a unui plan elaborat în urmă cu un an şi care şi-a propus
    să înlăture cu orice preţ un Guvern ales democratic şi învestit prin
    respectarea tuturor procedurilor parlamentare.

    După depunerea jurământului, marţi, târziu în
    noapte, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis,a avut loc ceremonia de preluare a
    mandatului de premier de către Dacian Cioloş, prilej de a face o scurtă
    caracterizare a echipei sale: Oameni care şi-au lăsat
    activităţile în care au investit mult timp şi energie le-au lăsat de-o parte
    pentru un timp şi au hotărât să vină şi să-şi pună competenţele într-o echipă
    care, sper eu, să fie în măsură să-şi ducă la bun sfârşit mandatul, misiunea pe
    care ne-a dat-o Parlamentul.

    Pe termen scurt şi mediu, noul Guvern
    urmează să elaboreze bugetul pe 2016 şi să organizeze alegerile locale şi parlamentare de anul
    viitor. Sunt avute în vedere un plan de
    investiţii pe 10 ani, o strategie naţională de dezvoltare, reforme în educaţie şi sănătate. Se doreşte, totodată, creşterea şi
    consolidarea rolului României în UE şi NATO, întărirea şi dezvoltarea
    parteneriatului strategic cu SUA, precum şi susţinerea aspiraţiilor de
    integrare europeană a Republicii Moldova vecine, majoritar românofonă.

  • Consultări pentru un nou guvern

    Consultări pentru un nou guvern

    Structura
    Guvernului de la Bucureşti va rămâne aceeaşi, dar titularii portofoliilor nu
    vor fi purtători de carnet de partid, fiindcă tehnocratul Dacian Cioloş preferă
    să lucreze cu specialişti asemenea lui.

    Atât învestirea Guvernului, cât şi
    validarea proiectelor sale legislative depind, însă, de sprijinul
    Parlamentului. Astfel că premierul desemnat a purtat consultări cu liderii
    tuturor partidelor politice şi formaţiunilor reprezentate în parlament. Joi,
    ultimii săi interlocutori au fost ex-preşedintele Traian Băsescu, acum şef al
    Mişcării Populare, fostul şef al PSD, Mircea Geoană, care conduce azi Partidul
    Social Românesc, şi Daniel Fenechiu, de la Partidul Naţional Democrat, apărut
    pe ruinele fostei formaţiuni populiste PP-DD. Ponderea acestor formaţiuni pe
    băncile Parlamentului e mai curând neînsemnată, dar, în perspectiva învestirii,
    Cioloş nu poate ignora niciun vot. El explică: Am avut discuţii cu partidele ca
    să le prezint priorităţile mari, pentru că nu o să intrăm în detalii în
    programul de guvernare şi, pe de altă parte, am vrut să văd şi care sunt
    sensibilităţile partidelor politice, fiind conştient în acelaşi timp că nu o să
    putem include toate lucrurile precis în programul de guvernare. Eu lucrez
    acuma, în paralel, pe programul de guvernare şi pe identificarea viitorilor
    miniştri, deci este firesc că va trebui să las timp miniştrilor, după ce îşi
    preiau portofoliile să vadă ce se poate face. Pe de altă parte, sunt conştient,
    fiind un guvern de tehnocraţi, că, dincolo de votul de învestitură,
    majorităţile se vor constitui în parlament şi vor trebui negociate pentru
    fiecare proiect major în parte.

    Băsescu şi Geoană au anunţat că
    deputaţii şi senatorii lor vor vota pentru instalarea viitorului guvern Cioloş,
    iar Fenechiu a spus că este foarte posibil să-l susţină.

    Formaţiunile mari
    şi-au exprimat încă de miercuri poziţia. Cioloş poate conta pe voturile PNL,
    pro-prezidenţial şi, până săptămâna trecută, principala formaţiune din Opoziţia
    faţă de Guvernul demisionar al social-democratului Victor Ponta, ale UNPR, fost
    partener junior la guvernare, precum şi ale celor 18 deputaţi ai minorităţilor.

    PSD, vioara-ntâi a fostului Guvern, şi aliata sa, ALDE, precum şi UDMR, din
    opoziţie, au precizat că, înainte de a decide cum vor vota, aşteaptă lista
    noului Cabinet, programul de guvernare şi modul în care miniştrii propuşi se
    vor prezenta la audierile din Parlament.

    Analiştii se declară convinşi ca
    Guvernul Cioloş va trece şi amintesc că România are experienţe pozitive cu
    premierii neînregimentaţi politic. Amândoi contabili riguroşi, Teodor Stolojan
    şi Mugur Isărescu au condus cu brio, în anii 90, guverne ce au asigurat
    stabilitatea economică şi au organizat corect alegeri generale, înainte de a le
    preda înapoi ştafeta politicienilor. E ceea ce va trebui să facă, în 2016, când
    sunt programate atât alegeri locale, cât şi parlamentare, şi echipa de
    tehnocraţi a lui Dacian Cioloş. Oferind, astfel, un răgaz pentru resetarea,
    reinventarea şi reabilitarea unei clase politice integral discreditate în ochii
    românilor.