Tag: telecom

  • Muncind în România – 07.11.2023

    Muncind în România – 07.11.2023

    Rata şomajului
    în România a scăzut uşor la 5,4% în luna septembrie comparativ cu august şi
    faţă de aceeaşi perioadă anului trecut, potrivit datelor Agenţiei Naţionale
    pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
    Astfel, în septembrie
    se înregistrau 444.400 de persoane fără un loc de muncă, în scădere cu 2.200
    faţă de august şi cu 3.800 comparativ cu septembrie 2022. Cei mai mulţi şomeri
    au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani. La polul opus se află persoanele
    între 25 şi 29 de ani. Numărul şomerilor bărbaţi este mai mare decât al
    femeilor, iar majoritatea celor fără loc de muncă provin din mediul rural.
    Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată
    în totalul persoanelor înregistrate. De asemenea, şomajul în rândul tinerilor
    rămâne la un nivel ridicat, de 22,3 procente.




    Peste 160.000 de oameni apţi de muncă rămân inactivi în România, deşi ţara
    se confruntă cu un deficit de mână de lucru, atrag atenţia reprezentanţii
    Reţelei Române a Întreprinderilor Sociale de Inserţie, care preiau date
    dintr-un raport european.
    Întreprinderile sociale de inserţie sunt mecanisme
    instituţionale care le oferă persoanelor vulnerabile, fără educaţie sau cu
    dizabilităţi, o formare adecvată la un loc de muncă adaptat, însă în România nu
    există măsuri concrete şi eficiente în sprijinul acestora, transmite Asociaţia.
    Aceasta arată că nu există o definiţie legală pentru lucrătorii defavorizaţi,
    iar angajarea asistată a persoanelor cu nevoi de sprijin nu este reglementată.
    La nivel european doar puţin peste jumătate din persoanele cu dizabilităţi sunt
    angajate, faţă de aproape trei sferturi dintre cele care nu au dizabilităţi,
    iar diferenţa se resimte cel mai mult în statele din Europa Centrală şi de Est.




    Bucureştiul conduce în clasamentul regiunilor din România cu cele mai mari
    salarii acordate în 2023, cu o medie de 5.000 de lei net (puţin peste 1.000 de
    euro), potrivit datelor comparatorului salarial elaborat de site-ul eJobs.

    Capitala este urmată de Timiş, cu 4.700 de lei (aproape 950 de euro),
    Cluj, cu 4.500 de lei (peste 900 de euro), Ilfov, în sud, Iaşi, Braşov şi Sibiu, cu 4.000 de lei (peste 800 de euro).
    Alte judeţe în care salariul mediu net depăşeşte pragul de 3.500 de lei net,
    echivalentul a puţin peste 700 de euro, sunt Bihor, 3.950 de lei
    (aproape 800 de euro), Prahova şi Argeş,şi Alba, 3.800 de
    lei (peste 760 de euro).

    De cealaltă parte a clasamentului, se află judeţe
    precum Vâlcea, Gorj, şi Ialomiţa, unde media salarială
    netă este de 3.200 de lei pe lună (aproximativ 640 de euro) sau Caraş -
    Severin, şi Vaslui, cu 3.100 de lei (circa 620 de euro).
    Spre deosebire de anul trecut, în 2023 nu există niciun judeţ cu o medie
    salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună (aproape 600 de euro). Domeniile cu
    cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt în retail, servicii, turism sau
    industria alimentară.

    Cele mai mari salarii sunt primite de IT-şti, în medie
    6.500 de lei pe lună (peste 1.300 de euro). Managerii de proiecte ocupă cea
    de-a doua poziţie, cu o medie salarială de 6.000 de lei (circa 1.200 de euro).
    Angajaţii din construcţii şi instalaţii câştigă, în medie, 5.000 de lei pe lună
    (puţin peste 1.000 de euro), la fel ca cei din audit, consultaţă, petrol şi
    gaze. Aceştia sunt urmaţi de cei din inginerie, telecom şi din domeniul bancar.




    Poliţiştii de imigrări din Alba, în centrul României, au emis 2.755 de
    permise de şedere şi aproape 3.500 de avize de angajare în muncă pentur
    cetăţeni străini în primele zece luni ale acestui an.
    Din cele 2.775 de permise
    acordate, 2.061 au fost eliberate pentru străini din state terţe. Cei mai mulţi
    provin din Nepal – 634, Sri Lanka – 345, Moldova – 252 şi India – 201. Lor li
    se adaugă cei 714 cetăţeni ai Uniunii Europene şi ai Spaţiuilui Economic
    European, majoritatea din Italia şi Germania. Pe linia combaterii şederii
    ilegale, în perioada ianuarie-octombrie, au fost organizate 209 verificări, în
    urma cărora au fost depistaţi în situaţii ilegale 20 de străini. Dintre
    aceştia, cei mai mulţi provin din Bangladesh şi Sri Lanka – 6, Moldova – 5, iar
    diferenţa sunt din alte state. Totodată, au fost aplicate 122 de sancţiuni
    contravenţionale, în valoare totală de peste 81.000 de lei.


  • Restructuring the 112 emergency system

    Restructuring the 112 emergency system

    The 112 emergency call system, managed by the Special Telecommunications Service, is not perfect, but nor can it be said to be under-performing. Thousands of calls are received on a daily basis, and a vast majority of them are handled appropriately. This somewhat conflicting statement was made by the State Secretary with the Interior Ministry, Raed Arafat, entrusted over a week ago by PM Viorica Dăncilă to coordinate an inter-institutional committee designed to find immediate solutions to improve the crisis response times across public institutions.



    Such a crisis was reported on July 25 in Caracal, southern Romania, where a 15-year old girl, abducted and raped, called 3 times the 112 emergency number to ask for help. The police took 19 hours to identify the suspects house and to get in, much to the dismay of the public. Stating that she would not allow anyone to toy with peoples lives and safety, PM Dăncilă requested immediate measures.



    Working on the assumption that “no system is infallible, State Secretary Raed Arafat announced 14 measures to improve the 112 service. In a press conference at the Government headquarters on Wednesday night, he said 10 of these measures will be implemented within a year, and 4 are medium and long-term, their implementation scheduled to take between 12 and 60 months. In the short run, the Romanian official said, the legislation must be improved to the effect of speeding up emergency call tracking, and in this respect a bill has been suggested, which also covers, among other things, prepaid mobile cards.



    Raed Arafat: “An analysis has been made, regarding the first 6 months of the year. Of the 47.7% non-urgent calls, 52.86% were abusive, and 81% of the abusive calls were made using prepaid cards. The emergency bill will be applicable for prepaid cards strictly in the context of calling 112. This will be an instance where the mobile telecom provider discloses data concerning the owner of the prepaid card.



    Other measures to be adopted in the short run include a cooperation protocol with Google, the testing and subsequent implementation of an Advanced Mobile Location system, infrastructure reconfiguration by mobile telecoms operators and promoting the 112 Call app developed by the Special Telecommunications Service, as a temporary measure until the AML system is operational.



    In the medium and long term, the goals include the training of 112 system specialists and increasing the number of training centres for such experts across the country.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)