Tag: telecomunicatii

  • Operatorii de telecomunicaţii din UE şi Ucraina au prelungit pentru încă 12 luni acordul de roaming

    Operatorii de telecomunicaţii din UE şi Ucraina au prelungit pentru încă 12 luni acordul de roaming

    Refugiaţii ucraineni din ţările Uniunii Europene vor avea la dispoziţie, încă 12 luni, tarife de roaming scăzute, pentru a putea să comunice cu cei rămaşi în ţară. Comisia Europeană a fost implicată direct în facilitarea celei de-a cincea prelungiri a acestei înţelegeri şi speră ca toţi operatorii europeni de telefonie să se alăture iniţiativei.

    Acordul voluntar include 22 de operatori de telecomunicații din statele membre și 7 din Ucraina şi vizează păstrarea la preţuri cât mai mici a costului convorbirilor telefonice cu familia sau prietenii de acasă. Înţelegerea vine în contextul solidarităţii față de refugiații ucraineni, iar operatorii europeni care au semnat Declarația Comună vor continua să ofere gratuit sau în pachete ieftine, cartele SIM, telefoane sau laptopuri.

    În paralel, Ucraina lucrează pentru alinierea legislației sale la cea europeană, cu scopul de a se integra definitiv în zona de roaming comunitar. Legea primară a fost semnată de președintele Zelenski la mijlocul lunii iunie.

    Cele mai recente date furnizate de Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice arată că acordul le-a permis în mod eficient operatorilor să ofere apeluri la prețuri accesibile. Operatorii semnatari ai declarației comune beneficiază, în general, de tarife reciproc mai mici decât cei care nu au semnat declarația comună, ceea ce înseamnă că pot oferi tarife mai mici clienților lor. Organismul observă, de asemenea, că atât operatorii din Spațiul Economic European, cât și cei din Ucraina le transferă consumatorilor beneficiile rezultate din aceste tarife scăzute.

    În pofida dificultăților în menținerea bazei de abonați, precum și a necesității de a investi în refacerea rețelei, pe lângă alte consecințe negative ale războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, operatorii ucraineni continuă să ofere servicii de roaming gratuite sau la tarife foarte mici, axate pe nevoile clienților, arată Comisia Europeană.

     

  • Roamingul rămâne gratuit în UE

    Roamingul rămâne gratuit în UE

    A fost mare bucurie în Uniunea Europeană la 15 iunie 2017, când tarifele de roaming au fost eliminate. De atunci, aproape 170 de milioane de oameni au beneficiat de roaming gratuit ori de câte ori au călătorit în cadrul pieței unice.

    Normele actuale privind roamingul în Uniunea Europeană expiră la 30 iunie 2022, iar condițiile de pe piața telecomunicațiilor mobile nu pot asigura deocamdată serviciile de roaming la prețurile de pe pieţele naţionale în spaţiul comunitar. Prin urmare, era important ca normele să fie şi prelungite, dar şi îmbunătăţite.

    Lansată recent, noua propunere a Comisiei urmăreşte prelungirea acestor norme cu încă 10 ani.

    Potrivit unui sondaj Eurobarometru, numai în ultimii doi ani, jumătate dintre cetăţenii europeni cu un telefon mobil au călătorit şi în alte ţări din Uniunea Europeană.

    33% au declarat însă că au avut viteze mai scăzute ale internetului mobil decât în țările de domiciliu, iar 28% au spus că standardul de rețea era mai redus (de exemplu, numai 3G în loc de 4G).

    Noile norme vor garanta faptul că cetățenii și întreprinderile vor beneficia de aceeași calitate a serviciilor ca în țările lor de origine. De exemplu, dacă abonamentele lor includ viteze 4G și 5G, consumatorii care ajung în alte state membre nu ar trebui să aibă viteze mai mici în roaming. În ceea ce privește serviciile 5G, oamenii vor trebui să fie informați că pot folosi anumite aplicații și servicii şi în roaming. În plus, operatorii din țara vizitată ar trebui să ofere accesul la toate tehnologiile și generațiile de rețea, în urma unei cereri rezonabile de acces cu ridicata pentru serviciile de roaming.

    Noul regulament propus de Comisie urmărește să garanteze că, atunci când folosim roamingul, avem acces la serviciile de urgență din ţara vizitată, iar informaţiile de localizare vor fi neîntrerupte şi gratuite, inclusiv prin alte mijloace decât apelurile vocale – de exemplu prin SMS-uri sau aplicații pentru situații de urgență.

    Pe durata roamingului, ar trebui să avem posibilitatea de a apela cu încredere numerele de acces la serviciile cu valoare adăugată, cum ar fi cele de asistență tehnică şi serviciile de suport ale companiilor aeriene sau chiar numerele de telefon gratuite din ţara respectivă, care acum pot genera tarife neașteptat de mari în roaming.

    Nu în ultimul rând, noile norme vor asigura faptul că serviciile gratuite de roaming și avantajele pentru consumatori sunt sustenabile şi din punctul de vedere al operatorilor de telefonie mobilă.


  • Normele UE în domeniul telecomunicațiilor

    Normele UE în domeniul telecomunicațiilor

    Acesta include comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale.

    Comisia Europeană a
    inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 24 de
    state membre, inclusiv România, pentru că nu au transpus noile norme ale UE în
    sectorul telecomunicațiilor. Noul cod european al comunicațiilor electronice
    modernizează cadrul european de reglementare pentru a spori opțiunile și
    drepturile consumatorilor. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate
    ale serviciilor de comunicare. Johannes Bahrke, purtător de cuvânt al Comisiei
    Europene.

    Avem noi reglementări în privința
    serviciilor de telecomunicații, intrate în vigoare în data de 31 decembrie,
    reunite sub denumirea Codul european al telecomunicațiilor electronice.
    Statele membre trebuiau să ne informeze în momentul în care încep să aplice
    noul regulament. Ele au efect doar în momentul în care directiva europeană este
    transpusă în legile naționale. Am constatat neîndeplinirea obligațiilor în
    cazul a 24 din cele 27 de state membre, întrucât numai trei dintre ele ne-au
    anunțat implementarea noilor reguli. În această etapă, nu știm cum au procedat
    statele membre care nu ne-au anunțat implementarea regulilor: dacă nu le-au
    implementat încă pe deplin sau dacă doar nu ne-au anunțat. Este o procedură
    standard atunci când se depășește un termen limită.


    În consecință, statele
    membre au la dispoziție două luni ca să răspundă Comisiei Europene și să
    clarifice situația, iar, până în prezent, au fost primite notificări doar din
    partea Greciei, a Ungariei și a Finlandei. Johannes Bahrke, purtător de cuvânt
    al Comisiei Europene, despre câteva dintre reglementările care trebuie
    transpuse în legislația națională a statelor membre.

    Noua directivă privind
    telecomunicațiile modernizează cadrul acestora în era digitală. Un lucru
    important pentru utilizatori este acela că e modernizată definiția
    telecomunicațiilor. Asta înseamnă că, de acum, un serviciu de telecomunicație
    este și cel oferit de aplicații ca Whatsapp, Signal sau Messenger, fie că
    vorbim de mesaje text sau apelul clasic. Așadar, regulile pentru
    confidențialitatea sau siguranța comunicațiilor vor include și serviciile
    acestor aplicații, dar și e-mailurile. Sunt forme de comunicare ale erei
    moderne, care nu erau reglementate înainte. Există însă și o schimbare în ceea
    ce privește accesarea mai ușoară a investițiilor. Investițiile în rețele noi
    sunt stimulate, devenind astfel mai ieftine și mai ușor de realizat. Avem
    contracte cadru, pe care utilizatorii le pot consulta și pot vedea dintr-o
    privire cum arată un contract, care sunt condițiile, pentru a le putea compara.
    Așadar, sunt reguli care modernizează rețelele, dar protejează și consumatorii
    din Uniunea Europeană.


    Un alt beneficiu al
    noii legislații este acela că se vor putea practica tarife echitabile, iar
    oferta de servicii de internet și de telefonie va fi diversificată.





  • CE solicită mai multor ţări să transpună integral noile norme UE în sectorul telecomunicaţiilor

    CE solicită mai multor ţări să transpună integral noile norme UE în sectorul telecomunicaţiilor

    Codul European al Comunicaţiilor Electronice asigură standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicaţii de urgenţă mai eficiente şi mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investiţiile în reţele de foarte mare capacitate, precum şi de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii şi infrastructuri digitale mai inovatoare.

    Termenul pentru transpunerea Codului în legislaţia naţională a fost 21 decembrie anul trecut. Până în prezent, numai Grecia, Ungaria şi Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere. Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere tuturor celorlalte 24 de ţări membre, prin care le solicită să adopte şi să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde.

    Codul European al Comunicaţiilor Electronice care actualizează cadrul de reglementare în domeniu, în funcţie de noile provocări, a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziţie doi ani pentru a pune în aplicare normele sale. Acesta este un act legislativ esenţial pentru a realiza societatea europeană a gigabiţilor şi pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetăţenilor Uniunii Europene la economia digitală şi la societate.

    Comisia a monitorizat procesul de transpunere şi a oferit statelor membre orientări şi asistenţă, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislaţia naţională.

    În conformitate cu dispoziţiile Codului, Comisia a adoptat, în decembrie anul trecut, următoarea legislaţie pentru a consolida concurenţa, armonizarea reglementărilor şi condiţiile de concurenţă echitabile pentru toţi actorii de pe piaţă, precum şi pentru a-i proteja pe consumatori şi pentru a permite aplicarea de tarife echitabile şi diversificarea ofertei de servicii de internet şi de telefonie. Este vorba de un nou regulament care stabileşte un tarif maxim unic la nivelul Uniunii de terminare a apelurilor de voce, pe care operatorii îl pot percepe pentru transmiterea apelurilor fixe şi mobile între reţelele lor şi o recomandare privind pieţele relevante, care actualizează lista pieţelor predefinite pe care autorităţile naţionale de reglementare europene au obligaţia de a le reexamina periodic.


  • Atiba Oluwaferanmi din Nigeria

    Atiba Oluwaferanmi din Nigeria

    Numele
    meu este Atiba Oluwaferanmi, Oluwaferanmi
    înseamnă Dumnezeu mă iubeşte, sunt din Nigeria, am studiat la Federal University
    of Technology din Akure, din sud-vestul Nigeriei. Din 2012 am sosit în România
    pentru studii. Am aplicat la Politehnică, am primit scrisoare de acceptare şi
    de aceea am venit aici. Fratele meu a terminat medicina aici, el acum lucrează
    în Germania, în anestezie şi terapie intensivă, şi cu ajutorul lui am căutat
    aici o şcoală pe tehnologie şi aşa am ales Timişoara.



    Atiba Oluwaferanmi a învăţat limba română timp
    de aproape două luni la o organizaţie neguvernamentală din Timişoara, dar şi foarte
    mult cu ajutorul colegilor săi de la facultate. La Politehnica din Timişoara, Atiba
    Oluwaferanmi a urmat patru ani Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi
    Tehnologii Informaţionale, a încheiat şi un masterat în acelaşi domeniu, iar
    din toamna lui 2019 a început un doctorat.


    Tot în electronică şi telecomunicaţii, dar şi tehnologie
    informaţională, pe domeniul reţelelor 5G. E greu ca străin să nu ştii limba,
    dar am studiat în engleză, şi mă ajută foarte mult şi profesorii, oricând am o întrebare
    şi nu am înţeles ceva, profesorul meu şi toţi profesorii de acolo mă ajută. Şi
    e şi o şcoală foarte bună aici, în Timişoara vin mulţi studenţi din toată
    România să înveţe şi la facultate am mulţi prieteni şi colegi cu care vorbim şi
    ieşim în oraş împreună.


    În Nigeria se vorbesc peste 400 de limbi, iar limba oficială e engleza. Republica
    vest-africană e foarte bogată din punct de vedere cultural, ne explica Atiba Oluwaferanmi, care ne-a împărtăşit şi
    câteva impresii despre România, în care locuieşte din 2012.


    E o ţară
    foarte frumoasă, toată lumea e foarte amabilă, pentru mine e o ţară liniştită,
    unde chiar îmi place. Oamenii sunt ca peste tot, ca în toate ţările, sunt
    oameni care sunt primitori cu străinii, şi oameni care nu sunt aşa. Dar
    colegele mele mă ajută foarte mult, sunt foarte drăguţe cu mine, iar mie îmi
    place să socializez, sunt deschis la noi culturi, tradiţii, aşa că mi-am făcut
    mulţi prieteni, iar oamenii aici sunt foarte prietenoşi. Mi-a plăcut în Sibiu, am fost în Deva, la Arad, Alba Iulia şi în
    Bucureşti. Cel mai mult mi-a plăcut în Alba Iulia, pentru că are mai multe
    monumente şi mai multă istorie.


    De Crăciun, cel mai probabil, Atiba
    Oluwaferanmi va merge împreună cu prietenii săi la o cabană la munte. De
    revelion nu ştia încă exact ce va face când am discutat cu el. Ne povestea că ascultă
    multă muzică românească şi chiar cântă la tobe.


    Guess
    Who, What`s Up, Smiley, Irina Rimes, Delia, Andra, The Motans, mai multe. Cânt la tobe, cânt de când eram mic, cânt la
    biserică, aici, la Biserica Internaţională din Timişoara.


    L-am rugat pe Atiba Oluwaferanmi să ne
    vorbească şi despre o carte mai importantă pentru el. A ales: Talent is never enough de John C. Maxwell.






    În
    engleză am citit-o. Mi-a plăcut pentru că spune că oamenii au talent, dar
    talentul nu le e de ajuns. Dacă nu lucrează, dacă nu eşti muncitor, dacă nu
    socializezi bine cu oamenii, ţi se pierde pe drum tot talentul şi nu evoluezi.


    În 2022, după încheierea doctoratului la
    Politehnica din Timişoara, Atiba Oluwaferanmi nu se gândeşte să plece în altă
    ţară europeană.


    Vreau să
    mă angajez aici, în domeniul meu, al telecomunicaţiilor, nu-mi place să mă
    plimb prin prea multe locuri, mi-a plăcut foarte mult aici, m-am simţit foarte
    bine. Iar tehnologia din România e foarte bună şi acum ai mai mult posibilitatea
    să lucrezi oriunde şi tot ce e legat de tehnologie în România a început aici,
    pentru că avem mai mulţi it-işti şi deci am mai multe de învăţat aici.


    Fiind foarte ocupat cu studiile, Atiba
    Oluwaferanmi nu a reuşit încă să ajungă în Nigeria, de care îi este dor. Prin
    2016 au sosit însă părinţii săi în România.


    Da,
    părinţii mei au fost aici şi le-a plăcut foarte mult. Şi oamenii li s-au părut
    frumoşi, chiar le-a plăcut aici. Atât de mult încât, când au venit, nu mai
    voiau să plece. Mi-e dor de casă, de tradiţii, de mâncare, de familie, pentru
    că pentru mine familia e foarte importantă şi de ei mi-e dor în primul rând, de
    sora mea, de verişori, de bunica şi de toată lumea. Mi-e dor.

  • NATO, mesaj de unitate

    NATO, mesaj de unitate

    Toţi
    pentru unul şi unul pentru toţi
    – a fost mesajul de unitate pe care
    secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg l-a transmis la finalul summitului
    Alianţei, care a reunit timp de două zile la Londra liderii ţărilor membre ale
    structurii militare înfiinţate în urmă cu 70 de ani.


    Întâlnirea la nivel înalt
    s-a încheiat cu o declaraţie comună, în care liderii aliaţi au pledat pentru
    solidaritate, unitate şi coeziune, în ciuda disensiunilor importante existente
    pe anumite teme. În document, NATO îşi reafirmă caracterul defensiv şi dorinţa
    de dezarmare, dar subliniază că rămâne o alianţă nucleară, câtă vreme vor
    exista astfel de arme. De aceea, Alianţa subliniază că îşi va întări continuu
    capacitatea de a descuraja şi de a se apăra cu un amestec adecvat de sisteme nucleare,
    convenţionale şi anti-rachetă, adaptate în permanenţă.


    Divergenţele în
    interiorul Alianţei sunt inevitabile atunci când 29 de lideri mondiali se află
    la aceeaşi masă, dar există puncte de vedere comune atunci când vine vorba de
    asigurarea securităţii, de lupta împotriva terorismului sau de provocările
    venite din partea Rusiei, a subliniat Jens Stoltenberg.


    Declaraţia specifică
    dorinţa de a se începe un proces de reflecţie cu privire la viitorul Alianţei
    Nord-Atlantice, o decizie salutată de preşedintele francez Emmanuel Macron. El
    a susţinut în continuare punctul de vedere conform căruia Alianţa s-ar afla în
    moarte cerebrală, fiind nemulţumit în special de intervenţia Turciei în Siria
    şi de faptul că Ankara a achiziţionat un sistem rusesc antirachetă.


    Pentru
    prima dată, liderii NATO au discutat şi despre ascensiunea Chinei pe plan
    internaţional.


    Am vorbit despre cum am putea include China în procedurile de
    control al armamentului. Acest proces este abia la început, dar este un
    important pas în faţă făcut de liderii NATO
    , a declarat Jens Stoltenberg, în
    timp ce preşedintele american, Donald Trump, a spus că i-a convins pe aliaţi de
    faptul că firma chineză de telecomunicaţii Huawei constituie un risc pentru
    securitate.


    Referindu-se la perspectivele de dezvoltare a NATO, preşedintele
    Klaus Iohannis, care a reprezentat România, a declarat că, după acest summit
    este necesar un proces de reflecţie: Trebuie să stabilim împreună care sunt
    ameninţările la care trebuie să facă faţă NATO, cum trebuie să abordăm
    terorismul internaţional, cum să fie abordate teatrele de război, unde NATO nu
    este prezentă ca organizaţie, dar unde sunt prezente ţări membre ale acesteia.

  • 5G – strategie şi politici

    5G – strategie şi politici

    Un document privind
    aplicarea strategiei 5G, adoptată în august de guvernul de la Bucureşti, va fi trimis în curând Consiliului
    Suprem de Apărare a Ţării, a anunţat ministrul român al Comunicaţiilor,
    Alexandru Petrescu. El a fost invitat, de către liberali, în Parlament, la
    Ora Guvernului. Aceştia, susţinuţi de reprezentanţii grupurilor
    parlamentare din opoziţie, au acuzat guvernul de lipsă de transparenţă în
    privinţa modului în care va fi aplicată strategia 5G de implementare a noii
    generaţii tehnologice în comunicaţiile mobile.


    Deputatul PNL Sorin Dan Moldovan
    a subliniat că dacă nu se va aplica această strategie se va pierde şansa
    creării de locuri de muncă şi de câştiguri semnificative în viaţa economică: Guvernul întârzie nejustificat transpunerea
    memorandumului semnat de către România şi SUA la Washington referitor la
    tehnologia 5G. O altă problemă a guvernului o reprezintă calendarul de
    licitaţie pentru benzile de frecvenţă alocate dezvoltării tehnologiei 5G, unde
    la sfârşitul lunii septembrie trebuie lansată licitaţia. Probleme sunt şi cu
    bugetul de stat, aţi estimat două miliarde, sursă fiind această licitaţie. În
    cazul în care licitaţia nu va putea avea loc anul acesta, consecinţa ar fi că
    bugetul de stat ar pierde cele două miliarde de lei (n.r. circa 425 milioane de
    euro).


    În replică, ministrul Comunicaţiilor a declarat că documentul
    privind strategia 5G s-a aflat în dezbatere publică înainte de a fi adoptat de
    guvern şi a fost elaborat în consens cu propunerile Autorităţii Naţionale
    pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) ale companiilor
    Telekom şi ale experţilor din Administraţia publică şi din domeniul academic:


    Alexandru Petrescu: Strategia 5G a fost piatra de temelie,
    documentul primar de la care pornesc toţi paşii ulterior implementării 5G. Doar
    în baza acestei strategii această licitaţie a putut fi lansată şi sunt şi multe
    alte elemente în acest document ce ţin de acoperirea cu 5G la nivel naţional,
    întâi începe urban după care merge pe principalele drumuri naţionale până la
    momentul 2025, când vom avea o acoperire 5G la nivel de ţară.


    La
    rândul său, social-democratul Dinu Socotar a declarat că ministrul
    Comunicaţiilor conduce un domeniu în care România s-a remarcat în Europa. Este bine cunoscut că vizavi de viteza de internet pe care o furnizează
    reţelele din România, România este o fruntaşă în Europa. În acelaşi timp, o
    oglindă asupra nivelului de dezvoltare a industriei de telecomunicaţii este şi
    faptul că suntem singura ţară a Uniunii Europene în care activează toţi cei
    trei mari giganţi telecom.


    Tehnologia 5G se adresează telefoniei
    mobile şi presupune viteze de transfer al datelor de 10 ori mai mari decât în
    prezent.

  • Piața unică digitală: începând cu 15 mai, apeluri mai ieftine către alte țări din UE

    Piața unică digitală: începând cu 15 mai, apeluri mai ieftine către alte țări din UE

    Începând cu data de 15 mai, pentru toate apelurile și SMS-urile internaționale efectuate în interiorul UE se va aplica un nou tarif maxim. Astfel, consumatorii care vor efectua un apel din țara lor în altă țară din UE vor plăti maximum 19 cenți pe minut (+ TVA) și 6 cenți pe mesaj SMS (+ TVA).

    Aceste noi plafoane tarifare pentru apelurile și SMS-urile internaționale efectuate în UE fac parte, împreună cu eliminarea tarifelor de roaming care a avut loc în iunie 2017, din procesul de revizuire la nivelul UE a normelor din domeniul telecomunicațiilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, un proces menit să asigure o mai strânsă coordonare între state în materie de comunicații electronice și să consolideze rolul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC).

    Andrus Ansip, vicepreședintele pentru piața unică digitală, a declarat: Plafoanele tarifare pentru apelurile efectuate în interiorul UE reprezintă un exemplu concret al impactului semnificativ pe care piața unică digitală îl are asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Prin construirea pieței unice digitale, au fost create de fapt 35 de noi drepturi și libertăți digitale. În ansamblu, noile norme în domeniul telecomunicațiilor vor permite UE să răspundă nevoilor tot mai mari în materie de conectivitate ale cetățenilor europeni și să stimuleze competitivitatea UE.


    Mariya Gabriel, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a precizat: După eliminarea tarifelor de roaming în 2017, UE ia acum măsuri împotriva tarifelor excesiv de mari percepute pentru apelurile efectuate din țara de origine într-o altă țară. Datorită acestor două acțiuni, consumatorii europeni beneficiază acum de o protecție cuprinzătoare împotriva șocurilor unor facturi exorbitante atunci când efectuează un apel în Europa, fie că sună în țara lor de origine sau în străinătate. Este una dintre numeroasele realizări concrete ale pieței unice digitale.


    Noile norme privind apelurile internaționale abordează discrepanțele tarifare semnificativeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• care existau între statele membre înaintea acestei măsuri. În medie, tariful standard al unui apel în interiorul UE într-o rețea fixă sau mobilă tinde să fie de trei ori mai mare decât tariful standard al unui apel național, iar tariful standard al unui SMS în interiorul UE este de peste două ori mai mare decât al unui SMS național. În unele cazuri, tariful standard al unui apel în interiorul UE poate fi de până la zece ori mai mare decât tariful standard al apelurilor naționale.

    Un nou sondaj Eurobarometru privind apelurile internaționale arată că patru din zece respondenți (42 %) au contactat o persoană dintr-o altă țară a UE în ultima lună. 26 % dintre respondenți au declarat că utilizează o rețea de telefonie fixă, un telefon mobil sau sistemul de mesagerie telefonică (SMS) pentru a lua legătura cu o persoană din altă țară a UE.

    Operatorii de telecomunicații din întreaga UE vor trebui să informeze consumatorii cu privire la noile plafoane tarifare. Normele se vor aplica, începând cu 15 mai, în toate cele 28 de țări ale UE și, în curând, și în Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

    Tariful maxim al apelurilor este plafonat numai pentru uzul personal, adică doar pentru clienții privați. Clienții comerciali nu fac obiectul acestei reglementări a prețurilor, având în vedere faptul că mai mulți furnizori au oferte speciale, deosebit de atractive pentru clienții comerciali.

    Context

    Noile norme în domeniul telecomunicațiilor pregătesc terenul pentru suplimentarea investițiilor în conectivitatea de mare viteză și pentru introducerea cât mai lină a tehnologiei 5G în UE.

    Codul european al comunicațiilor electronice (CECE) și Regulamentul OAREC au intrat în vigoare în decembrie 2018. În timp ce codul trebuie transpus în legislația națională până la sfârșitul anului 2020, Regulamentul OAREC include diferite date de aplicare. Prima regulă prevăzută de noile norme în domeniul telecomunicațiilor care va intra în vigoare este plafonul tarifar aplicat apelurilor internaționale.

    După eliminarea tarifelor de roaming în iunie 2017, cetățenii europeni se bucură în prezent de o protecție cuprinzătoare împotriva șocurilor unor facturi exorbitante, indiferent dacă sună acasă sau în străinătate.

  • Parlamentul european adoptă legea securității cibernetice

    Parlamentul european adoptă legea securității cibernetice

    Uniunea Europeană va avea în curând o lege a securității cibernetice. Potrivit legislativului comunitar, noile reglementări vor asigura o mai bună protecție a consumatorilor odată cu instalarea noilor rețele de telefonie mobilă 5G.

    Legea securității cibernetice a fost adoptată săptămâna trecută de Parlamentul european cu 586 voturi pentru, 44 împotrivă și 36 de abțineri. Legea instituie, în premieră, o schemă de certificate la nivel european menită să asigure că produsele, procesele și serviciile vândute în întreaga Uniune îndeplinesc standardele de securitate cibernetică.

    Noile reguli consolidează structurile europene de securitate cibernetică și ne permit să ne îmbunătățim răspunsul colectiv și coordonat în fața atacurilor cibernetice ca parte a eforturilor noastre de a crea o piață unică digital, a afirmat vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, prezent la dezbaterile din parlament care au precedat adoptarea legii.

    Suntem încă vulnerabili în fața atacurilor cibernetice care pot duce la scurgeri de informații și la probleme astăzi încă de rezolvat. Mâine putem asista însă la consecințe serioase asupra sistemului de sănătate, asupra securității sau a siguranței la frontier, a atras atenția în timpul acelorași dezbateri europarlamentarul ceh, Pavel Telička.

    Trebuie să consolidăm securitatea cibernetică europeană, a fost răspunsul lui Andrus Anspis. Și tot el a adăugat: Este însă nevoie de o muncă bine coordonată, atât la nivel național, cât și european, de efortul combinat al sectorului public și al celui privat. Numai așa putem înregistra progrese.

    Propusă încă de acum doi ani ca parte a unui set amplu de măsuri pentru a face față atacurilor de pe internet, legea prevede totodată acordarea unui mandat permanentpentru Agenția europeană pentru Securitate Cibernetică, ENISA, și alocarea de resurse suplimentare pentru a-i permite să își îndeplinească obiectivele.

    În paralel cu legea securității cibernetice, legislativul comunitar a votat o rezoluție care îndeamnă la acțiune la nivel european asupra amenințărilor de securitate legate de prezența tehnologică crescută a Chinei în țările membre ale Uniunii. Momentul nu este ales întâmplător. În curând vor fi lansate licitații pentru noile rețele de telefonie mobilă 5G, iar parlamentarii europeni s-au arătat îngrijorați de recentele acuzații potrivit cărora aceste echipamente ar permite fabricanților chinezi și autorităților accesul neautorizat la date cu caracter personal și telecomunicații din interiorul Uniunii.

    De unde apar însă aceste îngrijorări? Ca urmare a unor reglementări din legea securității naționale din China, care obligă toate companiile să coopereze cu statul chiar și din străinătate.

    Întorcându-ne la legea securității cibernetice, trebuie spus că este nevoie acum de aprobarea oficială a Consiliului Uniunii Europene, adică a responsabililor din statele membre. Noile reguli vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii.


  • Acorduri UE-Singapore

    Acorduri UE-Singapore

    Prin intermediul unor acorduri cu Singapore, UE a făcut un
    important pas înainte în stabilirea unor standarde ridicate și a unor norme
    exigente aplicabile în cadrul investițiilor și al relațiilor sale comerciale cu
    Asia de Sud-Est, o regiune cu un ritm rapid de dezvoltare. Este vorba de Acordul comercial și acordul de investiții,
    care au primit aprobarea Parlamentului European, legislativul european dând, de
    asemenea, undă verde Acordului de parteneriat și cooperare între UE şi
    Singapore. Acordurile oferă oportunități economice enorme, protejând în
    același timp în totalitate serviciile publice și dreptul părților de a
    reglementa.

    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malstrom explică: Beneficiile
    acordului comercial sunt multe. Tarifele pentru comerțul bilateral vor fi
    eliminate. Barierele netarifare asupra exporturilor UE de autovehicule,
    electronică, surse regenerabile de energie vor fi îndepărtate. Accesul la
    servicii, piețele de achiziții publice vor fi îmbunătățite. Și toate acestea
    vor crea oportunități pentru companii și indivizi din ambele părți. Acordul
    conține, în continuare, un capitol cuprinzător privind comerțul și dezvoltarea
    durabilă, care include obligația privind convențiile internaționale privind
    drepturile lucrătorilor și mediul, acoperă domenii cum ar fi biodiversitatea,
    etichetarea ecologică și responsabilitatea socială și corporativă, și dă un rol
    important grupurilor societății civile din UE și Singapore, pentru a se asigura
    că aceste angajamente sunt puse în practică.

    Acordul comercial
    oferă noi oportunități pentru furnizorii de servicii din UE, printre altele, în
    sectoare precum telecomunicațiile, serviciile de mediu, ingineria, informatica
    și transportul maritim. Acordul
    privind protecția investițiilor va asigura un nivel ridicat de
    protecție a investițiilor și va garanta, în același timp, dreptul UE și al
    Republicii Singapore de a legifera și de a urmări obiective de politică
    publică, cum ar fi protecția sănătății publice, a siguranței și a mediului. Iar
    Acordul de parteneriat și cooperare va
    permite intensificarea cooperării științifice și tehnologice în domenii precum
    energia, mediul, combaterea schimbărilor climatice, protecția resurselor
    naturale, orașele inteligente și transportul. Singapore este principalul
    partener comercial al Uniunii în regiunea Asiei de Sud-Est. Peste 10 000
    de companii din UE sunt stabilite în Singapore și utilizează această țară ca
    platformă pentru a deservi întreaga regiune a Pacificului. Singapore este, de
    asemenea, principalul beneficiar al investițiilor europene în Asia.


  • ICT 2018

    ICT 2018

    Între
    4 și 6 decembrie a avut loc la Viena, la finalul președinției austriece a
    Consiliului Uniunii Europene, conferința ICT2018, forum dedicat tehnologiei
    telecomunicațiilor și informației
    . Evenimentul s-a concentrat asupra
    priorităților Uniunii Europene în transformarea digitală a societății și
    industriei și a prezentării oportunităților pentru oamenii implicați precum și
    viziunile lor asupra Europei în era digitală.
    Consiliul Uniunii Europene și
    cetățeni europeni s-au alăturat membrilor comunității, decidenților politici și
    entuziaștilor pasionați de IT pentru discutarea viitorului Europei în spiritul
    noilor tehnologii. Mariya Gabriel, comisar european pentru economie și
    societate digitală, a închis conferința printr-un mesaj optimist, încrezător în
    capacitatea europenilor de a fi vârf de lance în cercetarea digitală:

    ICT 2018, cel mai mare
    eveniment al Europei pentru comunitatea digitală, cercetare și inovație, se
    apropie de sfârșit. Văd că întâlnirea din 2018 a atras peste 6000 de
    participanți din peste 100 de țări. A fost un eveniment global cu adevărat. Mai
    mult de 120 de sesiuni de comunicări au oferit oportunități pentru noi
    parteneriate. Văd că expoziția din 2018 a fost o oportunitate unică de a
    descoperi rezultate inovative, deschizătoare de drumuri, din peste 100 de
    proiecte europene finanțate. Dar cifrele și numerele spun doar o parte a
    poveștii. Văd anul 2018 ca pe o vitrină a excelenței digitale care poate fi
    găsită în orice colț al Europei. Aici, în Viena, lideri ai politicilor de
    afaceri și-au împărtășit viziunile și au învățat despre avansul comunității
    europene a cercetării digitale. Cercetători ambițioși și inovatori au putut
    să-și prezinte rezultatele actuale și ambițiile de viiitor pentru societatea
    digitală. A fost foarte potrivit să încheiem ICT 2018 prin celebrarea unei asemenea
    excelențe. Îi aplaud din nou pe câștigători pentru munca lor de până acum și le
    doresc succes în continuare. Luna trecută, Financial Times sugera într-un mod
    interesant că Europa trebuie să-și trâmbițeze și mai tare rezultatele în
    cercetarea digitală. Acum câteva minute am văzut numeroase exemple ale forței
    europene primind premii, aici pe scenă. Ei merită ca toate reflectoarele să fie
    atințite asupra lor și asupra rezultatelor lor.

    Conferința
    ICT 2018 a acordat șase premii, două fiind câștigate de universități iar
    celelalte patru de companii din domeniu
    .


  • Noi reguli privind telecomunicaţiile în UE

    Noi reguli privind telecomunicaţiile în UE

    Parlamentul European a votat în favoarea constituirii unui Cod European al Comunicațiilor Electronice și a unui organism european de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, propus de Comisia Europeană în septembrie 2016, ca parte a strategiei privind Piața Unică Digitală.

    Noile norme în domeniul telecomunicațiilor, care se vor aplica de acum înainte, reprezintă un element esențial pentru viitorul digital al Europei și o sursă de noi drepturi digitale pentru cetățenii europeni. Acestea sunt esențiale pentru satisfacerea nevoilor crescânde de conectivitate ale oamenilor și pentru sporirea competitivității Europei. În plus, ele permit să fie puse bazele pentru introducerea, în întreaga Europă, a tehnologiei 5G.

    Raportorul Dita Charanzova – europarlamentar ALDE din Cehia – şi-a exprimat mândria faţă de gestul colegilor săi: Prin votul de astăzi, le oferim cetăţenilor europeni realizări concrete. Acest pachet de legi, care însumează circa 500 de pagini, reprezintă viitorul pentru convorbiri telefonice mai ieftine, mai sigure şi pentru un internet de mai mare viteză. Totodată, garantează accesul mai uşor, în cazul persoanelor cu dizabilităţi, şi este, în cele din urmă, o confirmare a faptului că internetul nu este un lux, ci un drept al tuturor oamenilor. Din 15 mai anul viitor, oricine va putea vorbi mai ieftin la telefon, conexiunile internaţionale fiind nejustificat de scumpe pentru o perioadă prea lungă de timp.


    Aşadar, începând cu 15 mai 2019, oamenii vor putea să apeleze în alte țări din Uniunea Europeană în schimbul a maximum 19 cenți pe minut și să trimită SMS-uri pentru 6 cenți.

    Prin aceste reguli, vom putea asigura un acces mai rapid la undele de frecvențe radio – o resursă-cheie pentru comunicațiile mobile – şi vom stimula investițiile în rețele de mare viteză și de înaltă calitate în fiecare colț al Uniunii Europene, inclusiv în zone îndepărtate – au explicat, la rândul lor, într-o declaraţie comună, vice-preşedintele pentru Piaţa Unică Digitală, Andrus Ansip şi comisarul pentru Economie şi Societate Digitală, Mariya Gabriel. Consumatorii vor fi mai bine protejați și vor beneficia de servicii mai bune, indiferent dacă folosesc apeluri tradiționale, servicii SMS sau servicii bazate pe web, cum ar fi Skype și WhatsApp.

    Noile reguli privind telecomunicațiile sunt şi o sursă de inspirație – apreciază cei doi comisari, care îi îndemnă pe eurodeputaţi să demonstreze aceeaşi ambiție în actualizarea Directivei privind confidențialitatea în mediul electronic.


  • Tabloul de bord al piețelor de consum din 2018

    Tabloul de bord al piețelor de consum din 2018

    Comisia Europeană a publicat Tabloul de bord al piețelor de consum din 2018, care monitorizează modul în care consumatorii din Uniunea Europeană evaluează performanța a 40 de sectoare de bunuri și servicii.

    Încrederea generală în piețe înregistrează o tendință pozitivă încă din 2010, însă, raportul din acest an arată că doar 53% dintre europeni au siguranţa că întreprinderile din sectorul serviciilor respectă normele privind protecția consumatorilor. Pentru mărfuri, cifra este doar cu puțin mai ridicată, și anume 59%. Încrederea consumatorilor nu s-a îmbunătățit față de tabloul de bord din 2016. Telecomunicațiile, serviciile financiare și utilitățile (apă, gaz, electricitate, servicii poștale) rămân sectoare deosebit de problematice pentru majoritatea europenilor. O constatare pozitivă a raportului este aceea că decalajul dintre est și vest, în ce privește siguranţa consumatorilor, se reduce treptat. De un nivel ridicat de încredere se bucură şi serviciile de îngrijire personală (saloane de coafură, spa-uri), serviciile de cazare și pachetele de vacanță.

    Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a amintit că în luna aprilie, Comisia Europeană a prezentat Noile avantaje pentru consumatori – un document menit să consolideze respectarea drepturilor europenilor și să le ofere noi modalități de a-și apăra drepturile. Posibilitatea de a introduce o acțiune colectivă ar trebui să le dea consumatorilor mai multă încredere că-şi pot apăra drepturile, dar și să determine o mai bună respectare a normelor de către companii – a mai spus comisarul Věra Jourová: Ce învăţăm noi din acest tablou de bord? Mai întâi, că tendinţa este pozitivă şi că trebuie să continuăm să investim în siguranţa consumatorilor. Contractul digital propus de Comisie, de pildă, va face europenii mai încrezători în a face cumpărături în străinătate. Companiile vor oferi un nivel mai ridicat de protecţie a produselor şi serviciilor, reguli comune şi mai multe opţiuni.


    În ce priveşte sectorul digital, Tabloul de bord al piețelor de consum din 2018 relevă, într-adevăr, că serviciile de internet și telefonie mobilă sunt în continuare cele mai problematice pentru europeni: 20,3% și, respectiv, 17,5% dintre aceștia s-au confruntat cu probleme în ultimul an.

    Să mai spunem că Tablourile de bord ale consumatorilor oferă o vedere generală asupra modului în care funcționează piața unică pentru cetăţenii din Uniunea Europeană. Publicate începând cu 2008, ele au scopul de a asigura o mai bună monitorizare a rezultatelor pentru consumatori și de a oferi date utile pentru elaborarea de politici.