Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, eara anamisa di liderlli politiţ aliaţ cu cari şeflu di la Casa Albã, Joe Biden, avu, marţã, unã teleconferinţă. Aesta fu ndreaptv, idyealui cumu aţeali di ma ninti, neise aţeali muabeţ cari s’feaţirã di la nkisita-a polimlui, agiutorlu ti Ucraina şi problimili di mari ananghi tu liãturã cu apãrarea şi securitatea.
Liderlu di la Casa Albă, deadunu cu secretarlu gheneralu NATO, Jens Stoltenberg, lli-asiguripsi aliaţlli că va’lli si da agiutoru ali Ucraina, cãtu va s’aibã ananghi. Acã ateali ditu soni ahãrdziti finansii nu pruvedu fonduri ti Kiev, di itia ali opoziţieţi u faţi tãburea conservatoari, Joe Bidin, ma largu lã nagã zori aluştoru şi spuni că Partia Ripublicanã, cari u-ari majoritatea tu Cameara-a Reprezentanţãlor, lipseaşti ş-tiñiseascã zborlu şi s’asiguripseascã votarea-a agiutorlui ţi easti ananghi ti Ucraina ta s’poatã si s’apurã. Statili Uniti, aduţi aminti Reuters, u cumãndusescu coaliţia occidentală cari ndrupaşti Ucraina şi easti protlu furnizor di agiutor trã aesta, sumu turlie di armamentu greu şi sofisticatu.
Di altã prti, prezidentulu Biden nãpoi lu spusi angajmantulu a Statilor Uniti trã securitatea-ali Românie şi alãntoru aliaţ di pi flanculu di cãtã tu apiritã, scuţãndalui tu videalã aţea di tu soni dizvãrteari recenta disfăşurare tru vãsilia-a noastră di avioanie di alumtã americani F-16 suplimentari.
Uidisitu cu spusa-ali administraţie prezidenţialã di Bucureşti, muabeţli avurã tu scãpo şi asiguripsearea a securitatillei alimentarã şi a şingirurloru di mari ananghi cu aprovizionarea. Prezidentulu Iohannis cundille că Arusia lipseaşti s’curmã atacurli tu porturli ucraineani di la Dunaru, tru viţinata aprukeatã cu României, cari suntu crimi di polimu e di polimu şi au tu scãpo aspardzirea a mãyãziiloru di yiptu nica şi infrastructura critică di aprovizionare, zñiipsindalui şi transportul pi Dunaru. El pãrãstiri liniili di acţiuni fapti până tora pi livelu naţional şi aliatu, pritu anvãrtuşearea-a meatriloru di viglleari, creştirea-a vigilenţãllei, monitorizari şi poliţie aeriană tru reghiunea ali Âmarea Lae şi haristusi alu NATO, cata cumu şi a Statilor Unite ali Americã ş-alãntoru aliaţ di agiutorlu ţi lu-deadirã tu aestã noimã.
Liderlu di Bucureşti cãftã a liderloru ţi eara viniţ ta s’da siulã a gaereţloruy mutrindalui asiguripsearea-a rolãllei di tãlleari curayilu ama şi apărari pi Flanculu di tu Apiritã şi la Amarea Lae, cu ma muyltã hãiri şi cama ghini calibratu la catandisea di securitati di tora. Klaus Iohannis cundille că tru aestã noimã sunt anãnghisitie capabilităţ cama multi. Trã ditectarea şi interţeptarea-a dronilor, ama şi ti unã apărari aeriană ma vãrtoasã, tu simfune cu apofasili ţi eara loati la Summitul di la Vilnius.
România, deadi asigurări şeflu a statlui, îva s’da agiutorlu tu harea di suţatãr, ahâtu kiro cãtu va sahibã ananghi, agiutorlu ti Ucraina, pi tuti comatli relevanti — nica şi tranzitlu di yiptu. Prezidentulu a SUA şi liderllii participanţã alãvdarã gaereţli ţi li feaţi România ta s’agiutã Ucraina, nica şi ti antrenarea a piloţlor ucraineañi pi avioane F-16.
Autor: Stefan Stoica
Armãnipsearea: Taşcu Lala
