Tag: telemunca

  • Companiile din România au organizat printre cele mai puţine întâlniri online

    Companiile din România au organizat printre cele mai puţine întâlniri online


    Jumătate dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați sau lucrători independenți au organizat reuniuni de lucru la distanță anul trecut, potrivit datelor publicate de Eurostat. Situația diferă semnificativ în rândul celor 27 de state membre, cu trei țări în capul listei unde aproape 8 din 10 întreprinderi întâlniri online: Suedia (79,4%) Finlanda (78,5%) și Danemarca (78,0%), urmate de Malta (68,3%) și Irlanda (63,6%).



    România se situează printre țările UE cu cele mai mici procente înregistrate în 2022, cu mai puțin de o treime (31,2%) dintre întreprinderi care au organizat ședințe de lucru de la distanță. În urma țării noastre se află doar două state, Bulgaria (28,2%) și Ungaria (29,4%).



    Pandemia COVID-19 a adus transformări ale modelului de lucru în ultimii trei ani prin adoptarea metodelor de lucru de la distanță cu scopul de a reduce riscurile de răspândire a virusului. În acest context, scopul datelor statistice este de a evalua nivelul de pregătire tehnologică al întreprinderilor în ceea ce privește furnizarea a trei opțiuni pentru angajați de a își desfășura activitatea la distanță: sistemul de e-mail, documente și aplicațiile de afaceri sau programele informatice ale întreprinderii.

    Proporția întreprinderilor care au organizat ședințe de lucru de la distanță în 2022 / Sursa: Eurostat

    intalniri-online-intreprinderi-ue-2022-eurostat.jpg



    Potrivit Eurostat, 57% dintre întreprinderile din blocul comunitar cu 10 sau mai mulți angajați sau lucrători independenți ofereau angajaților metode de acces la distanță pentru toate cele trei tipuri opțiuni menționate. Analizate după dimensiunea întreprinderilor, datele mai arată că 91,0% dintre întreprinderile mari (cel puțin 250 sau angajați sau lucrători independenți) ofereau toate cele trei tipuri de acces la distanță angajaților lor, același situație fiind regăsită și în cazul a 77,2% dintre întreprinderile mijlocii (între 50 și 249 de angajați sau lucrători independenți), dar și pentru jumătate (52,4%) dintre întreprinderile mici (între 10 și 49 de angajați sau lucrători independenți).



    Angajații din aproape toate marile întreprinderi au beneficiat de acces de la distanță la sistemul de e-mail al întreprinderii (97,2%), la documentele întreprinderii precum fișiere, foi de calcul, prezentări, etc. (94,0%), dar și la aplicațiile sau software-ul de afaceri al întreprinderii (92,4%) – sistemele de contabilitate, vânzări, comenzi, managementul relațiilor cu clienții.



    Cifrele scad ușor în cazul întreprinderilor mijlocii care au oferit anul trecut angajaților lor acces de la distanță la sistemul de e-mail în proporție de 90,9%, iar 83,0% au oferit acest la documentele întreprinderii și 80,4% la aplicațiile sau software-ul de afaceri al întreprinderii. 74,8% dintre întreprinderile mici au oferit acces de la distanță la sistemul de e-mail, 60,9% au facilitat accesul la documente și acces și 57,5% la aplicațiile sau software-ul de afaceri.




  • România, o țară bună pentru nomazii digitali

    România, o țară bună pentru nomazii digitali

    Într-un clasament, recent dat publicităţii, cu țările cele mai potrivite
    pentru lucrul de la distanță şi pentru călătorii. România ocupă un onorabil loc
    trei la nivel mondial, după Portugalia și Spania. Cele 22 de criterii în
    funcție de care a fost întocmit acest clasament au fost: grupate în 6
    categorii: accesibilitate şi costuri de călătorie; preţuri locale; siguranţă şi
    sănătate; facilităţile muncii de la distanţă; viaţa socială; vremea. Topul, cum
    spuneam e condus de Portugalia și Spania, iar după țara noastră urmează
    Mauritius, Japonia, Malta, Costa Rica, Panama, Republica Cehă și Germania. România
    a fost plasată pe locul trei în acest clasament în ceea ce priveşte munca la
    distanţă în special datorită costurilor reduse de trai şi a preţurilor mici. De
    asemenea, România oferă preţuri avantajoase la închirieri auto şi la hoteluri,
    în plus faţă de costuri reduse pentru închirierea pe termen lung a unui apartament,
    ceea ce asigură condiţii foarte bune pentru călătorii interne. Totodată, pentru
    ‘nomazii digitali’ România aduce avantajul vitezei excelente a Internetului şi
    faptul că mulţi localnici vorbesc engleză. Alt factor important în favoarea
    includerii României în acest top pe o poziţie foarte înaltă este viza pentru
    liberii profesionişti, pe care autorităţile o vor pune la dispoziţie.


    Pe de altă parte, legea care permite acordarea de vize de lungă durată pentru
    nomazii digitali a fost promulgată la jumătatea lunii ianuarie 2022. Nomazii
    digitali vor putea astfel obține o viză de lungă ședere, dacă doresc să rămână
    pe teritoriul României în timp ce obțin venituri din prestarea activităților
    desfășurate la distanță. Prin nomad digital se înţelege străinul care este
    angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi
    care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei online sau care deţine o
    companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii
    prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura
    activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei de la distanţă,
    prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.


    Viza de lungă şedere se acordă, la cerere, nomazilor digitali dacă
    îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: dispun de mijloace de
    întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în valoare de cel puţin trei
    ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre
    ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru
    întreaga perioadă înscrisă în viză; desfăşoară activităţile din care obţin
    venituri, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi
    comunicaţiilor.


  • „Minunata lume nouă”

    „Minunata lume nouă”


    Trăim, deja, într-o “minunată lume nouă”, așa cum o imaginase Aldous Huxley la începutul secolului trecut, sau suntem pe drumul către ea? Societatea omenească pare să aducă din ce în ce mai bine cu distopia lui Huxley, care prevăzuse o lume a stabilității, a păcii și a unei pseudo-libertăți, a unei pseudo-armonii pentru oameni completamente despiritualizați. Restricțiile impuse pentru limitarea efectelor pandemiei transformă natura umană într-un fel subtil și care, la începutul crizei, părea imprevizibil. Acum, însă, aceste ciudățenii” de la început (izolarea în casă, limitarea libertății de mișcare, închiderea sălilor de teatru și de cinema, a restaurantelor) au început să devină normă. La fel ca munca de acasă. În ce fel s-a schimbat comportamentul de muncă în timpul pandemiei și în ce măsură influențează fenomenul epuizării psihice știe sociologul Vladimir Ionaș:



    Odată cu pandemia, s-a schimbat și comportamentul angajatorului şi al angajatului. Munca de la distanță, dacă la început a ridicat multe semne de întrebare referitoare la productivitate, s-a demonstrat între timp că aceasta nu a scăzut, ba, din contră, a crescut. Angajatorilor a început să le convină această idee de a lăsa angajatul să lucreze de acasă cât mai mult timp. Pe lângă diverse beneficii care țin de reducerea costurilor cu chiriile pentru birouri și alte costuri aferente acestei părți a unui business și-au dat seama că productivitatea angajaților chiar crește și au mai mult de câștigat ca urmare a acestui nou tip de a lucra.”



    Cine s-ar fi gândit, la începutul pandemiei, că munca în pijama și ședințele pe ZOOM nu sunt avatarul lejerității, ci al unei supraproductivități, dar cu efecte dure pentru sănătatea psihică și fizică a omului activ — burnout-ul? Oricine a muncit de acasă știe că volumul de muncă îl depășește cu mult pe cel de la birou. Vladimir Ionaș:


    De partea angajaților, evident, apare o teamă legată de siguranța locului de muncă, și dorința de a demonstra angajatorului că și de acasă pot lucra la fel de bine sau chiar mai bine. Și atunci evident că de multe ori depun un efort considerabil. Lucrează mult mai mult decât o fac la birou, încearcă să termine proiectele mai repede, încearcă să finalizeze tot ce au de făcut mai rapid și intervine și acest fenomen de burnout care este identificat în categorii din ce în ce mai multe. Nu doar la medici care, într-adevăr, în această perioadă și-au desfășurat activitatea fără oprire, pentru că au fost în linia întâi în lupta cu pandemia, dar și în toate celelalte domenii s-au identificat cazuri de acest gen. Au fost angajați care au încercat să termine mult mai rapid proiecte pe care le aveau, au lucrat fără oprire, mulți lucrează inclusiv nopțile de acasă, evident intervine și prezența familiei, a copiilor, programul este cu totul diferit. Sunt copii care stau tot timpul acasă pentru că și școlile (multe clase) sunt închise, învață de acasă și atunci atenția părinților trebuie să se îndrepte și către ei, nu numai către serviciu. Sunt mulți factori care se adună și atunci evident că apare acest fenomen de burnout.”



    Vechile vulnerabilități pe care le resimțim cu toți, în anumite momente ale carierei noastre, s-au cronicizat în pandemie, mai ales că piața joburilor nu arată deloc bine. Oamenii vor să demonstreze că pot să lucreze de acasă și în afara orelor de program, doar ca să nu-și piardă jobul. La ce duce asta știe Vladimir Ionaș:



    Ţinând cont de teama care a apărut și pe care cu toții o putem resimți în această perioadă legată de siguranța locului de muncă, siguranța zilei de mâine, e și dorința fiecăruia dintre cei care-şi desfăşoară activitatea de acasă să demonstreze că pot face acest lucru la fel de bine ca la birou. Înainte de a apărea acest fenomen, de a munci de la distanță, erau foarte mulți angajați care spuneau că doresc să lucreze de acasă, spunând că pot face lucrul ăsta la fel de bine și, atunci, cel puțin în prima parte a pandemiei, când oamenii lucrau de acasă, mulți au vrut să demonstreze c-o pot face la fel de bine sau mai bine. Din păcate, această stare s-a prelungit și evident că efortul pe care mulți dintre angajați l-au depus a fost mult mai mare decât efortul pe care-l depuneau înainte, când lucrau de la birou. Inclusiv acum, în sondajele de opinie, există procente foarte mari de populație, dintre persoanele active (undeva la 60-65% dintre angajați) care și-ar dori ca și la terminarea pandemiei să li se permită să-și desfășoare activitatea de acasă. Chiar dacă putem spune că în multe cazuri apare sentimentul de burnout, totuși, oamenii preferă să-și desfășoare activitatea de acasă, pentru că, pe lângă toate neplăcerile, sunt și multe aspecte pozitive, cum ar fi petrecerea unui timp mai îndelungat în compania familiei, a copiilor, a celor dragi. Lucrul acesta contează.



    Școala de acasă părea o absurditate până nu demult. Acum, însă, a devenit o normă, cu implicații serioase asupra dezvoltării abilităților sociale ale tinerilor. Din nou, Vladimir Ionaș:


    Mai afectați de acest lucru sunt în special tinerii, cei care erau la începutul unei noi vieți, în special studenţii, cei care se așteptau să trăiască acea viață de student, să plece de acasă către cămin, către orașele în care sunt facultățile pe care le urmează, lucru care nu s-a mai întâmplat pentru că toate facultățile și-au desfăşurat cursurile în sistem online și aici e o mare problemă şi e nevoie chiar de multă atenție din punct de vedere psihologic. În ceea ce-i privește pe angajați, atât timp cât procentul este foarte mare (în jur de 65%) al celor care doresc ca și după terminarea pandemiei să lucreze de acasă, aceasta cred că arată că foarte mulți dintre angajați sunt mulțumiți de modul în care se desfășoară activitatea acum.



    În acest context ne menținem întrebarea: suntem, deja, în minunata lume nouă” sau doar în drum spre ea?




  • Epuizarea fizică și psihică în pandemie

    Epuizarea fizică și psihică în pandemie

    Dacă acum un an,
    la începutul pandemiei, telemunca părea soluția ideală pentru a ne feri de
    contaminare continuând lucrul de acasă, între timp percepția s-a modificat.
    Epuizarea psihică sau așa-numitul sindrom burn out a început să afecteze din
    ce în ce mai mulți angajați și, în curând, s-au observat corelații între
    această afecțiuni și munca de acasă. La nivel internațional au apărut deja
    studii în acest sens, iar la nivel național au loc, de asemenea, cercetări în
    domeniu, aflăm de la psiho-pedagogul Dragoș Iliescu.

    Avem date statistice
    care vin în principal de la grupurile de lucru constituite în special la
    Universitatea din București și la Universitatea de Vest din Timișoara în
    domeniul sănătății ocupaționale și care se axează, mai ales, pe această
    problemă a stresului la locul de muncă. Este o creștere explozivă cum a fost și
    prezisă, de altfel. Iar burnt out-ul nu vine din prea multă muncă așa cum
    credeam până acum. Dar în pandemie nu părem a munci prea mult, căci mai mult
    stăm pe-acasă, mai ales ca școlari. Totuși se știe deja că epuizarea aceasta nu
    vine doar din muncă, ci și din alte chestiuni care sunt mai mult contextuale.
    Iar ceea ce duce la burnt out nu este neapărat stresul în sine, cât stresul
    prelungit sau cronicizat. Din păcate, stresul cronic te deformează și la
    momentul actual, vorbim de stres cronic, adică de acele lucruri pe care le
    facem constant și uneori presupun muncă excesivă și cerințe emoționale sau
    relaționale sau cognitive și așa mai departe. Ele te deformează, dacă se
    cronicizează


    Studiile de
    specialitate referitoare la stresul ocupațional indică faptul că oamenii percep
    că în pandemie muncesc mai mult, chiar de-acasă. Volumul de muncă ar fi crescut
    chiar cu aproximativ 40%. Nu se știe dacă obiectiv chiar aceasta e realitatea
    sau e vorba doar de o percepție subiectivă. Dar, în definitiv, percepțiile
    contează în acest caz, căci oamenii reacționează în funcție de percepții
    continuă Dragoș Iliescu.

    Adevărul
    este că barierele dintre viața privată și viața de la muncă s-au estompat
    aproape complet. Ai sentimentul că muncești de dimineața până seara fără
    limite. Te mai oprești să mănânci sau să gătești copiilor, apoi te întorci să
    muncești. Sunt multe persoane în situația asta, simți că muncești mai mult și
    că se rupe echilibrul dintre viața de familie și cea profesională. Asta se
    asociază cu insecuritatea dată de pandemie, căci nu știi ce ce va întâmpla.
    Toate aceste elemente devin stresori și, în contexul în care nici nu dispar ca
    să te lase să te recuperezi, ei devin extrem de nocivi


    Estomparea limitelor dintre viața privată și cea profesională a observat-o
    și Petru Păcuraru la cursurile organizate în calitate de expert în resurse
    umane. Director al firmei de pregătire profesională HPDI, Petru Păcuraru ne
    spune cum își descriu stările clienții lui, angajați care lucrează în
    telemuncă.

    O descriere foarte simplă ar fi: Nici nu
    îmi dau seama c-a trecut ziua. Efectiv am văzut lumină și apoi întuneric.
    Nu m-am ridicat de pe scaun de patru ore, nu am avut pauză de prânz . Simt o presiune constantă de care nu reușesc
    să scap nici în weekend. Am dureri de
    cap, am insomnii și m-am îngrășat. (…) Burnt out-ul vine la pachet cu o gamă
    întreagă de lucruri neplăcute, dar te și privează de o comunicare mai bună și
    de timpul petrecut cu cei dragi. Cred că e surprinzător și contra intuitiv.
    Ți-ai fi imaginat că lucrul de acasă ar trebui să te ajute, dar, de fapt, te
    privează de multe, dacă nu ești atent să separi sfera profesională de cea
    privată


    Copiii, de asemenea, sunt
    afectați de epuizare din cauza școlii online și a expunerii prelungite în fața
    ecranelor digitale. Ei manifestă simptomele obișnuite ale acestei afecțiuni,
    motivele care duc la epuizare fiind aceleași ca în cazul părinților. Totuși,
    dacă există un specific al acestui sindrom la copii, el vine din faptul că
    stresorii sunt școala și lipsa socializării cu prietenii. Iar în acest caz,
    părinții trebuie să caute ajutor specializat, dar și să le fie aproape prin
    comunicare și înțelegere. De altfel, mecanismele de gestionare a acestei
    afecțiuni psihice trebuie dezvoltate atât pentru tineri, cât și pentru adulți,
    căci ea nu va dispărea prea curând așa cum nici telemunca nu va înceta odată cu
    încetarea pandemiei. Petru Păcuraru ne spune de ce.

    Dacă discutăm în
    general, am putea spune că în jur de 20 la sută dintre angajații din România
    sunt în telemuncă. Dar în marile orașe, din cauza faptului că nu există foarte
    multă industrie și angajații lucrează mai mult la birouri, telemunca merge spre
    50%. De pildă, noi lucrăm cu cei din
    domeniul bancar, unde telemunca poate atinge 80% dintre angajați. În IT, acest
    procent ajunge la 90%. Cred că în industriile care nu necesită ca omul să fie
    prezent în mod tradițional la serciviu, cum ar fi zonele de producție, munca de
    acasă depășește 50 la sută. E clar că pentru următorii 3-5 ani de zile, noi vom
    avea un hibrid între munca de acasă și cea de la birou. Deci anticipez faptul
    că în următorii ani de zile vom reuși să gestionăm și acest burn out aferent
    lucrului la distanță


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Potrivit
    unui studiu recent, realizat de o companie de consultanță și de un
    site de recrutări online, doar 33% dintre români mai sunt dispuși să plece la
    muncă în
    străinătate, în scădere cu 22 de puncte
    procentuale faţă de 2018.


  • Dreptul la deconectare după programul de telemuncă

    Dreptul la deconectare după programul de telemuncă

    În
    sesiunea de la finalul lunii ianuarie, Parlamentul European a solicitat,
    printr-o rezoluție, un act legislativ al Uniunii, care să garanteze
    lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital la încheierea programului.
    Lucrul de acasă sau telemunca a luat amploare în perioada pandemiei, o
    activitate uneori parțial reglementată. În consecință, eurodeputații au cerut
    Comisiei Europene să propună o lege care
    să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă
    în afara programului de lucru.

    Eurodeputatul Victor Negrescu, din grupul
    Socialiștilor și Democraților, a votat această rezoluție și a explicat de ce
    este necesară reglementarea acestui mod de lucru:

    Este important să
    definim acest tip de activitate, care sunt drepturile salariatului, care sunt
    obligațiile angajatorului, cum este protejat salariatul, ce tip de tehnologii
    sunt folosite, cum este protejată identitatea, cum sunt protejate datele cu
    caracter personal, cum este protejat regimul de muncă și orele prestate,
    practic toate drepturile sociale care sunt, în mod normal, aplicate pentru un
    salariat atunci când merge la locul de muncă. În acest context apare și acest
    drept la deconectare, aplicat deja în câteva state europene, în mod special în
    Franța unde practic s-a scos în evidență necesitatea de a proteja echilibrul
    între viața privată și activitatea profesională. Mai exact, un element de
    normalitate ca, după terminarea orelor de program, salariatul să nu poată fi
    solicitat în a presta activități profesionale în afara respectivului program.
    De aceea, la nivel european, considerăm oportun să definim o legislație
    deschisă, flexibilă, dar cu o serie de prevederi foarte clare în așa fel încât
    toți salariații care lucrează în regim de telemuncă să fie protejați și
    programul de muncă să fie respectat atât cât se poate.


    Eurodeputații
    consideră ca dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le
    permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de
    muncă, fie că este vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme
    de comunicare digitală, acest lucru trebuind să se aplice inclusiv vacanțelor
    și altor forme de concediu.

    Eurodeputatul Victor Negrescu consideră că sunt
    necesare și alte reglementări:

    Angajatul care stă acasă și
    prestează o activitate profesională ar trebui în mod normal să aibă acces la un
    dispozitiv tehnic, la un calculator furnizat de către angajator. Ar trebui, în
    mod normal, ca tot ce înseamnă programul de muncă să fie definit în baza unui
    act adițional cu respectivul angajator, ar trebui, de asemenea, ca anumite zone
    de activități să fie setate corespunzător,
    să fie protejat salariatul și în ceea ce înseamnă integritatea sa profesională,
    dar și personală.

    Este importantă o abordare europeană, adică angajatul din
    România sau angajatul din Germania sau din Spania ar trebui să beneficieze de
    aceleași drepturi și acest lucru ar trebui să se întâmple mai ales atunci când
    lucrează pentru aceleași companii angajatoare și s-a constatat, din nefericire,
    că aceleași companii angajatoare oferă poate mai multe drepturi în anumite
    state și mai puține drepturi în alte state, deși legislația este una similară.

    În consecință,
    este nevoie de o abordare europeană și tot ce avem noi ca și legislație
    națională trebuie să fie implementat. Aici avem dificultăți și acesta este
    ultimul aspect pe care vreau să-l subliniez, inspecția care se ocupă,
    autoritățile care se ocupă de drepturile sociale și de zonele de muncă nu au
    competența și nu știu cum să gestioneze astfel de situații, adică nu e ca și
    cum te duci peste salariat acasă ca să vezi problemele pe care le întâmpină. Nu
    este ca și cum, salariatul de la sine apelează la autoritate, știind care-i
    sunt drepturile. Deci iată avem nevoie
    să ameliorăm inclusiv acest proces de control pentru a proteja salariatul, dar
    și angajatorul care are nevoie să fie îndrumat corespunzător.


  • Așteptările românilor de la angajatori

    Așteptările românilor de la angajatori


    După șocul anului trecut, 2021 îi găsește, însă, pe angajați ceva mai calmi și mai pregătiți, lucru relevat și de gradul de optimism crescut evidențiat de un sondaj recent realizat de platforma online de recrutare și cerere de locuri de muncă, eJobs. Optimismul se manifestă în speranța ca presiunea de la locul de muncă să se reducă, a observat directorul eJobs, Bogdan Badea, pentru care stresul de la slujbă era cauzat de un amestect de factori.



    Bogdan Badea: “Mixul este format din presiunea produsă de criza sanitară, din insistențele angajatorilor de a trage mai tare pentru a atinge rezultatele anului anterior într-un an dificil cu pandemie și restricții, dar și din teama de a-și pierde locul de muncă. Cei care aveau un loc de muncă stabil nu au căutat altceva din dorința de a găsi ceva mai bun, ci și-au dorit păstrarea actualei slujbe. Dar din punctul de vedere al înscrieriilor totale pe platformă, anului 2020 a marcat pentru noi un record absolut. Cinci luni din 2020 au constituit cea mai bună perioadă din toată istoria de 21 de ani a platformei. Dar era vorba, mai ales, de oameni care aveau nevoie de un loc de muncă: fie și-l pierduseră pe cel anterior, fie erau pe cale să rămână șomeri, căci firma lor nu mergea bine. De aceea, numărul de înscrieri a sări de un milion pe lună, ceea ce este mult peste media normală, adică peste 40% sau chiar 50% în plus față de 2019.”



    Cifrele acestea indică nu doar faptul că multă lume și-a pierdut locul de muncă în urma crizei sanitare, ci și că mulți oameni își doresc slujbe mai sigure în 2021 pentru a se pune la adăpost în cazul unei situații similare, consideră Bogdan Badea. Iar dovada constă în creșterea nevoii de reconversie profesională și în scăderea cererii de joburi în străinătate unde deplasarea e nesigură, în continuare.



    Bogdan Badea: “În 2020, dorința de reconversie a crescut. Între 10% și 15% dintre participanții la sondaj au trecut printr-o astfel de schimbare, iar după terminarea cursurilor de reconversie profesională, din fericire le-a fost mult mai ușor să-și găsească de lucru. În schimb, în privința cererii de slujbe în străinătate, aici vedem o scădere spectaculoasă. Dacă în 2019, dintr-un total de 10 milioane de aplicări înregistrate în platformă, în jur de două milioane vizau job-uri în străinătate. Deci, pe atunci, dorința românilor de a lucra în afară era mare. Dar în 2020, procentul acesta a scăzut de la 20% la 2%. O scădere spectaculoasă, iar în 2021, chiar din luna ianuarie, se observă că procentul acesta rămâne destul de jos.”



    Ce mai așteaptă angajatorii în 2021, tot ca urmare a pandemiei? Flexibilizarea programului de lucru, răspunde tot Bogdan Badea: “Ora de plecare și ora de începere a lucrului să fie flexibile. Această flexibilizare exista și înainte în cadrul multor companii, mai ales al celor multinaționale. Cred că, așa cum se va extinde munca de acasă în varianta hibrid, alternată cu munca de la birou, așa se va permanentiza și flexibilizarea orelor de încet și sfârșit pe piața muncii din România. Dorința este de ambele părți. Și angajatorii, și angajații doresc asta, iar majoritatea candidaților caută slujbe care au un program de lucru flexibil și permit munca de acasă.”



    Flexibilitatea merge mână în mână cu predictibilitatea după un an extrem de dificil cum a fost 2020, consideră și Petru Păcuraru, directorul unei firme de resurse umane.


    “Cred că principalul lucru pe care l-au căutat angajații în acest an a fost predictibilitatea. Deși a fost un an foarte greu din multe puncte de vedere, oamenii au suferit foarte mult din cauză că nu știau ce se va întâmpla în viitorul apropiat: va apărea sau nu un vaccin, cât vor trebui să lucreze de acasă sau să se izoleze. Destul de aproape, pe locul doi, oamenii au resimțit nevoia de flexibilitate. Lucrând de acasă, copiii neputând să meargă la școală sau la grădiniță, a apărut necesitatea jonglării cu toate aceste element. Jonglarea aceasta presupune un consum mare de energie și mai puțină rigiditate a programului de lucru pentru ca la un moment, să se intercaleze și timpul dedicat sferei private.”



    Primită inițial cu multă speranță și entuziasm, munca de acasă și-a arătat rapid limitele. Totuși, rămâne o opțiune viabilă atât pentru angajați, cât și pentru angajatori care, probabil, vor prefera un regim hibrid: o perioadă din săptămână petrecută în telemuncă, iar restul timpului la birou.


    Petru Păcuraru: “Cred că telemunca va fi ceva despre care vom discuta și 50 de ani de acum încolo. Telemunca înseamnă că o parte din costurile legate de bani și timp necesare deplasării la birou vor fi orientate în alte direcții. Evident, ea vine la pachet cu o serie de abilități pe care oamenii nu le au inițial. Un aspect se referă la separarea universul profesional și cel personal în același spațiu al locuinței proprii. Asta e marea lecție pe care trebuie s-o învățăm în raport cu telemunca. Iar faptul că n-am știut cum să facem diferența asta ne-am trezit anul acesta cu cea mai mare rată de burn out de când se măsoară chestia asta. Dar pe viitor această abilitate poate fi dezvoltată și datorită unor cursuri în acest sens. Treptat oamenii se vor disciplina și în acest sens în continuare, în 2021, care va fi un an hibrid: adică multe firme vor opta pentru varianta de a-și face oamenii să lucreze de acasă două sau trei zile pe săptămână.”




  • Dreptul la deconectare după programul de telemuncă, în atenția Parlamentului European

    Dreptul la deconectare după programul de telemuncă, în atenția Parlamentului European

    Într-un studiu realizat de Eurofound se arată că 27 %
    dintre respondenții care lucrează de acasă au declarat că au lucrat în timpul
    liber pentru a îndeplini sarcini profesionale.



    În aceste condiții, deputații europeni au aprobat o
    rezoluție prin care cer Comisiei Europene să elaboreze o directivă prin care
    lucrătorii să aibă asigurat dreptul de a se deconecta de la mijloacele de
    comunicare online, la finalul programului de lucru. Deși susține această
    rezoluție, europarlamentarul Vlad Botoș consideră că acest drept poate fi
    negociat, individual, și în prezent.


    Angajatul are dreptul de a-și negocia singur orele de
    muncă. Poate prefera să muncească în weekend, poate prefera să muncească seara
    sau noaptea. Nu ne dorim să îngrădim evoluția pe care o avem la ora aceasta în
    modalitățile de muncă însă autoritățile naționale trebuie să fie atente chiar
    și în această perioadă pentru că există abuzuri iar oamenii să nu fie nevoiți
    să muncească mai mult decât prevăd contractele lor.


    Parlamentarii europeni subliniază că dreptul de
    deconectare la finalul programului de lucru este vital pentru protejarea
    sănătății lucrătorilor și ar trebui consemnat inclusiv în acordurile colective
    de muncă dar nu toți partenerii sociali agreează ideea ca aceste reglementări
    să fie date la nivel european.

    Europarlamentarul Iuliu Winkler: Am primit scrisori de la patronatele europene dar și de
    la confederațiile sindicale, inclusiv unele care au ca parteneri și mișcări
    sindicale din România, care insistau asupra dreptului partenerilor sociali,
    deci sindicate împreună cu patronate, de a stabili regulile pentru dreptul de a
    te deconecta și aduceau argumente împotriva unei directive a Uniunii Europene care
    să reglementeze în acest domeniu.



    Procedura la nivel european va fi de durată consideră
    europarlamentarul Maria Grapini care crede că este necesar ca țările europene
    să introducă reglementări privind programul de lucru și dreptul la deconectare.


    Suspiciunea este că s-ar putea lucrătorii să fie puși la
    ore suplimentare care nu sunt plătite. Dar calea este lungă până să se
    transforme într-un act legislativ și noi vrem să recomandăm statelor membre să
    se gândească cum pot, în legislațiile naționale, să clarifice aceste drepturi
    ale lucrătorilor.


    Conform legislației muncii din România, în anexele
    contractelor individuale de muncă sau în regulamentele interne, trebuie să se
    precizeze clar programul de lucru, să se prevadă modalitatea de evidențiere a
    orelor de lucru și modul în care angajatorul are dreptul să verifice
    activitatea tele-salariatului. Legislația prevede și posibilitatea de a presta
    ore suplimentare dar doar cu acordul salariatului.




  • Parlamentul European vrea drepturi şi în telemuncă

    Parlamentul European vrea drepturi şi în telemuncă

    Trăim într-o lume conectată
    permanent. Digitalizarea și instrumentele ei ne-au oferit numeroase
    oportunități atât în viața personală, cât și în cea profesională,
    a spus într-o dezbatere din legislativul comunitar
    europarlamentarul maltez
    , Alex Agius Saliba. Și tot el a continuat:


    Ne-a adus numeroase beneficii și avantaje pentru angajați, cum ar fi o
    mai mare flexibilitate și mai puțin timp pierdut pe drum. Are însă și câteva
    puncte negative. Creează o presiune constantă asupra salariaților, de a fi
    mereu disponibili. Instrumentele digitale au dat naștere unei adevărate mode,
    aceea de a fi mereu conectat. Au făcut ca unui angajat să îi fie greu să nu
    lucreze chiar și în timpul lui liber.



    Iar fenomenul, arată date ale
    Parlamentului European, a luat amploare în timpul pandemiei de COVID-19, când
    ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30 la sută. Analiștii de pe
    piața muncii spun chiar că tendința se va păstra și pe viitor sau chiar va lua
    amploare.


    În plus o serie de date, citate
    de legislativul comunitar, arată că cei care
    lucrează în mod obișnuit de acasă riscă de două ori mai mult să
    muncească peste cele 48 de ore pe
    săptămână prevăzute de lege decât cei care își desfășoară activitatea în
    spațiile de lucru ale angajatorilor.


    În timpul pandemiei, munca de acasă
    a fost esențială pentru păstrarea multor locuri de muncă și supraviețuirea unor
    companii. Totuși, programul de lucru prelungit și unele exigențe mari din partea angajatorilor
    au dus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de
    alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.


    Ținând cont de toate aceste
    lucruri, membrii legislativului comunitar cer Comisiei să propună o directivă
    care să le permită care angajaților din
    telemuncă să ia o pauză de la îndatoririle de serviciu atunci când sunt în afara programului de lucru.


    Noul model de economie, creat de digitalizare, nu se poate dezvolta în
    afara normelor legale de pe piața muncii. Nici măcar în afara celor care
    stabilesc programul de lucru
    , a afirmat la aceeași dezbatere
    din Parlamentul European și comisarul pentru locuri de muncă și drepturi
    sociale,
    Nicolas
    Schmit
    . Și tot el a vorbit despre disponibilitatea executivului
    comunitar de a purta negocieri pe această temă cu partenerii sociali, adică cu
    sindicatele și patronatele:


    Ușa este deschisă, larg deschisă. Înainte de a trece la orice fel de
    acțiune, prin care să fie stabilit legal dreptul de a te deconecta de la
    îndatoririle de serviciu în timpul liber, Comisia trebuie să poarte discuții cu
    partenerii sociali.






  • Telemunca și digitalizarea raporturilor de muncă în contextul crizei Covid-19

    Telemunca și digitalizarea raporturilor de muncă în contextul crizei Covid-19

    Dezbaterea online Telemunca și digitalizarea raporturilor de muncă în contextul crizei Covid-19, organizată în data de 9 iulie 2020 de Institutul European din România în parteneriat cu Euractiv Network a evidențiat faptul că aproximativ 20% dintre angajații europeni lucrează de acasă, cu un grad foarte ridicat de diversitate a raporturilor de muncă cu angajatorii.

    În cadrul aceluiași eveniment a fost subliniat dublul impact al telemuncii, atât asupra angajatului, cât și asupra angajatorului. Dacă angajatul beneficiază de autonomie și asigurarea respectării distanțării sociale, lipsa de predictibilitate îi poate crea dificultăți. De cealaltă parte, angajatorul are avantajul creșterii productivității și al scăderii costurilor.


    Chiar dacă în acest moment legislația încă nu este suficient de dezvoltată, la nivel european se dorește găsirea unui echilibru între nevoia de flexibilitate a raporturilor de muncă și protecția salariatului, nu doar în contextul special al pandemiei, ci și raportat la tranziția digitală.

    Mai multe informații privind dezbaterea online sunt disponibile la adresa:

    http://ier.gov.ro/event/dezbatere-online-eurofound-telemunca-si-digitalizarea-raporturilor-de-munca-in-contextul-crizei-covid-19/

    (Ionuț Mircea Marcu, expert Institutul European din România)

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Concluziile primei dezbateri
    din acest an, parte a proiectului PACTUL PENTRU MUNCĂ – ÎMPREUNĂ
    RECONSTRUIM ROMÂNIA – derulat de Confederaţia
    Naţională pentru
    Antreprenoriat Feminin.

    Declaraţie vicepreşedintele CONAF, Nicoleta Munteanu.


  • Telemunca – o soluție viabilă pe termen lung?

    Telemunca – o soluție viabilă pe termen lung?

    Reglementată în România încă de acum doi ani, telemunca a câștigat teren în ultimele luni, numărându-se între soluțiile identificate pentru asigurarea normelor de distanțare socială impuse de pandemie. 15 mii de contracte de muncă aveau prevăzută clauza de telemuncă pe 16 martie, când în România a fost decretată starea de urgență. În două luni, numărul s-a triplat. Altfel spus, acest tip de muncă a devenit din ce în ce mai atractiv atât pentru salariați, cât și pentru angajatori. Nu poate fi aplicat, însă, în orice domeniu și, pe de altă parte, reprezintă o provocare pentru mulți români.

    Un studiu realizat de Colliers International în ţările din regiune, inclusiv în România, arată că 40 la sută dintre respondenţi întâmpină dificultăţi să lucreze de acasă. Întâlnirile spontane cu colegii le lipsesc cel mai mult, iar pentru 67% reprezintă o provocare faptul că nu există o delimitare clară între viaţa personală şi cea profesională. Cu toate inconvenientele, mai mult de jumătate dintre românii chestionaţi consideră că au rămas la fel de productivi, în timp ce 23% apreciază chiar că productivitatea lor a crescut. Această eficiență sporită a fost remarcată și de manageri, motiv pentru care se analizează posibilitatea permanentizării acestui mod de desfășurare a activității.


    Cât de viabilă este pe termen lung această variantă? Este un subiect foarte interesant, spune europarlamentarul social+democrat român Carmen Avram, care a vorbit la Radio România inclusiv despre avantajele telemuncii: Telemunca cred că va deveni o obişnuinţă în UE. S-a constatat, în mod paradoxal aş spune, că eficienţa angajatului a fost foarte mare în această perioadă. Cred că mai trebuie studii în acest domeniu, dar s-a constatat că angajatul funcţionează mai bine, acolo unde se poate şi e posibil să rămână să lucreze de acasă, se descurcă foarte bine în aceste condiţii.

    Să luăm cazul Uniunii Europene. Tot bugetul pe următorii şapte ani se va axa pe o redresare economică, bazată la rândul ei pe strategia Green Deal. Acum, ce înseamnă Pactul Verde? Reducerea emisiilor, reducerea poluării. Cred că a pune pe drumuri un număr egal de angajaţi cu cel dinaintea crizei coronavirus va fi unul dintre criteriile care se vor aborda, pentru că dacă ne propunem să reducem emisiile, de exemplu, am avea un câştig foarte mare din a păstra angajaţii, acolo unde se poate, acasă la ei.

    Putem reduce astfel emisiile şi putem avea nişte angajaţi care funcţionează foarte bine şi care livrează, repet, în sectoarele în care asta este posibil, care livrează angajatorului şi care respectă termenele şi care îşi duc la îndeplinire sarcinile. Deci, cred că din punctul de vedere al Green Deal, de exemplu, se va vorbi şi se va insista ca acolo unde este posibil acest lucru să se producă. Este foarte profitabil şi pentru angajator.


    Pe lângă desfășurarea de acasă, telemunca are ca element specific factorul tehnologic, adică se face prin mijloace electronice de comunicare, necesită o infrastructură performantă, care să permită o productivitate superioară. Este nevoie, în același timp, de anumite abilități și de o resetare inclusiv a modului de interacționare, despre roluri noi. Expertul în resurse umane Sorin Faur:

    Nu este despre tehnologie, cât este despre mindset și despre perspectivă. Apropos de management, rolul managementului în comunicarea la distanță crește foarte mult. Adică apar niște sarcini în plus pe care până acum nu le aveam pentru că erau implicite, apropos de faptul de a fi împreună – suntem împreună, la un metru distanță, lucrăm la același birou, înt-un spațiu comun, ne vedem, citim limbajul non-verbal, ne observăm unii pe alții. Pe când, la distanță, am o echipă de 15 oameni, să zicem, fiecare lucrează de acasă de la el, nu există contact, nu există nimic. Rolul managerului se schimbă fundamental. El devine un hub de comunicare.


    În opinia sociologului Mircea Kivu, există avantaje, dar și dezavantaje, iar de acestea din urmă trebuie să știm cum să ne apărăm: Oamenii sunt niște ființe sociale. Ei au nevoie să interacționeze. Au nevoie să interacționeze nu numai la telefon sau prin skype, au nevoie să fie unii aproape de alții pentru a forma ceea ce se cheamă echipa. Există niște avantaje ale muncii de echipă care au fost evidențiate de-a lungul multor zeci de ani de studii de resurse umane. Și, din păcate, prin mutarea celei mai mari părți a muncii la domiciliu, multe dintre aceste avantaje se pierd.

    Au fost experimente chiar înainte de această pandemie când întreprinderi mari s-au gândit că pot să mute cel puțin o parte importantă din muncă la domiciliul angajaților. Fizic se poate, operațiunile se pot face, numai că s-a constatat că angajații după un timp simt nevoia să fie împreună. Și atunci, cred că trebuie să ne gândim cum să ne apărăm și de dezavantajele acestui sistem. Mă gândesc că patronii care își țin angajații cu săptămânile acasă poate ar trebui ca, din când în când, să organizeze un fel de team building-uri.


    Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Ceea ce se știe, însă, este că Bucureștiul este cel mai bun oraș din lume pentru munca de acasă sau de la distanță, potrivit Indexului Remote Working, realizat de Broadband Deals din UK. 50 de mari orașe ale lumii au fost analizate luând în calcul mai mulți factori: viteza medie a internetului, serviciile de livrare de mâncare, numărul de joburi la distanță disponibile, prețul unui laptop și costurile cu traiul de zi cu zi. Pe locurile următoare se situează trei orașe din Statele Unite: Huston, Las Vegas și Atlanta, urmate de Budapesta.

  • Munca de acasă, o opțiune convenabilă

    Munca de acasă, o opțiune convenabilă

    Obligați de pandemia actuală să restricționeze la maximum deplasările, mulți angajatori români le-au permis angajaților să lucreze de acasă. Inițial, măsura a fost privită cu scepticism și temere, mai ales în privința eficienței. Acum, însă, după mai bine de două luni de telemuncă, studiile de specialitate au avut rezultate suprinzătoare. Un exemplu îl constituie sondajul realizat de firma de consultanță și strategie în resurse umane HPDI (Human Performance Development International).


    Compania a desfășurat recent o cercetare printre participanții la sesiunile online de pregătire pe care le-a organizat, începând cu a doua jumătate a lunii martie. Una dintre concluzii este aceea că activitatea marilor companii se va desfășura circa 60% din timp la birou și 40% de acasă, minimum șase luni de acum încolo. Iar în privința nemulțumirilor, 36% dintre respondenți au nominalizat lipsa înțelegerii trăirilor personale ca principal impediment al muncii de acasă. Apoi transmiterea defectuoasă a informației a constituit cea mai mare provocare pentru 28% dintre angajații incluși în cercetare, iar 23% au fost nemulțumiți de creșterea timpilor de răspuns, în lipsa interacțiunii directe.


    Sintetizând, se poate spune, însă, că munca de acasă a prins, după cum ne-a mărturisit Petru Păcuraru, director general în cadrul firmei HPDI. Deși noi ne așteptam ca după carantină, oamenii să dea cu pumnul în masă, exasperați de perioada grea petrecută muncind de acasă, am constatat că oamenii vor, de fapt, să combine, să facă un mix între lucrul de acasă și lucrul de la birou, munca de acasă având chiar o pondere mai mare decât ne-am așteptat noi. Asta a fost și surpriza cu care am concluzionat studiul: până la finalul anului, aproximativ 40% din timpul de lucru se va petrece acasă, nu ca acum ca înainte când 100% din timpul dedicat muncii era petrecut la birou.



    Mai surprinzătoare a fost preferința angajatorilor pentru telemuncă. Ei au observat chiar că, lucrând de acasă, angajații sunt mai eficienți. În plus, scad costurile legate de transport, de chirie și de întreținere a birourilor, a constatat Petru Păcuraru. Avem aspectul traficului, mai ales dacă vorbim despre București și zona adiacentă unde o bună parte din timp era destinată mersului până la birou și de la birou înapoi acasă. Sunt în medie două ore petrecute în trafic pe care un om le câștigă muncind de acasă. Chiar și angajatorul iese câștigat din asta, căci și pentru el, orice altceva e mai bun decât timpul irosit în trafic de angajat.

    Dacă angajatul în acele două ore se odihnește, acest lucru îi poate fi benefic și patronului. Un alt aspect ține și de faptul că telemunca le-a permis oamenilor să se bucure de ceea ce au. Dacă eliminăm teama sau panica de la începutul pandemiei, care ca orice tip de panică seamănă cu un val care vine și trece, oamenii au început să se bucure de ceea ce au: de apartamente, de case, de copii, de animalele de companie, de fapt de roadele muncii lor de până atunci. Și, evident, în ciuda tuturor așteptărilor, eficiența nescăzând prin munca de la distanță, toată lumea a avut de câștigat.



    Toate acestea au dus la dorința oamenilor de a lucra două sau trei zile pe săptămână de acasă. Să fie aceasta o previziune pentru viitor, l-am întrebat pe Petru Păcuraru. În acest sens, nu mă pot referi decât la 2020 care va fi un an petrecut în umbra pandemiei și a muncii de acasă. Totul depinde și de domeniul de activitate, dar eu cred că, treptat, companiile vor tinde să revină la situația precedentă. Conceptul de telemuncă nu-l vom mai pierde niciodată, dar probabil importanța lui se va estompa în timp nu din cauza angajaților, ci din cauza angajatorilor. Din cauza nevoii de control, se va ajunge la 80% lucru de la birou și 20% lucru de acasă. Cu totul diferit, stau lucrurile acum. După 15 mai, noi am crezut că mare parte din clienții noștri vor reveni la birou, iată că mare parte din ei n-au revenit la birouri. Cei mai mulți dintre ei se gândesc la luna septembrie pentru a reveni la birouri.



    În plină revoluție tehnologică când digitalizarea muncii crește rapid, o conexiune bună la internet este vitală, mai ales pentru munca de acasă. Viteza și accesibilitatea internetului au devenit criterii fundamentale în anumite domenii, după cum o dovedește și un clasament recent întocmit de BroadbandDeals.co.uk. Conform acestei publicații online, Bucureștiul este cel mai bun oraș pentru munca de la distanță, în timp ce Roma stă cel mai prost în această privința. La întocmirea clasamentului au fost analizați parametri precum viteza și accesibilitatea internetului (cu o medie de 52 Mbps în București), calitatea serviciilor de livrări de mâncare la domiciliu și costul general al vieții. Corespondent de mulți ani al agenției EFE la București și colaborator al siteului de informații Balkan Insight, jurnalistul spaniol Marcel Gascon Barbera confirmă prin propria experiență clasamentul acesta.



    București e un oraș excelent pentru a lucra de acasă sau pentru munca de la distanță. Și toate aprecierile făcute în studiul realizat de această publicație, eu pot să le confirm. Nu pot să fac o comparație cu alte orașe, dar din proprie experiență, pot să zic că internetul merge excelent, este și ușor accesibil, și fiabil, și ieftin. Barurile și restaurantele, prin firmele de livrări de mâncare la domiciul, au servicii foarte bune. Și, de asemenea, prețul vieții e mai scăzut decât în alte țări. Părerea mea este că orice lucrează de acasă în București sau măcar accesează internetul în acest oraș nu poate să fie decât de acord cu acest clasament.

    E un lucru pozitiv să ai o conexiune la internet atât de fiabilă, de bună la preț și de rapidă. De exemplu, eu n-am nevoie de o viteză foarte mare a conexiunii la internet. În cazul meu, mă avantajează prețul mic. Dar cei care fac design pe internet și încarcă fișiere video lucrează cu programe mai complicate decât mine care doar scriu și-mi trimit textele au nevoie mai mare de un internet puternic și performant. Și asta face diferența între un oraș și altul. Iar aici, în București, ne putem considera norocoși.



    Jurnalist fiind, Marcel Gascon Barbera a lucrat mereu de acasă, dar de acum încolo, consideră că telemunca va fi o opțiune din ce în ce mai agreată, iar Bucureștiul se pretează perfect la această situație. Marcel Gascon Barbera. Acum, odată cu criza declanșată de pandemie, e posibil ca din ce în ce mai mulți oameni să înceapă să lucreze de acasă. Poate nu permanent, dar știu că în această perioadă, unii au aflat că pot face și de acasă ceea ce făceau înainte de la birou. Poate ei vor lucra parțial și în continuare de acasă. În orice caz, e o posibilitate. Iar Bucureștiul e un oraș atractiv în sensul ăsta.



    Și, poate, cine știe, odată cu reducerea traficului datorată muncii de acasă, va deveni și un oraș mai puțin poluat.

  • Ce vom face după starea de urgenţă?

    Ce vom face după starea de urgenţă?

    În urma înmulțirii cazurilor de infectare cu
    COVID-19 în România, șeful statului, Klaus Iohannis, a emis, pe 16 martie,
    primul decret privind instituirea stării de urgență pentru 30 de zile, care a fost
    prelungită până la jumătatea lunii viitoare. Ce se va întâmpla după 15 mai?
    Într-o lungă conferință de presă susținută marți, președintele a anunțat că,
    săptămâna următoare, se va decide dacă starea de urgență va continua sau va fi
    înlocuită cu o altă măsură administrativă care să permită păstrarea unora dintre
    actualele restricţii. Decizia va fi luată de autorităţi în funcţie de evoluţia
    epidemiei COVID-19 în ţară.

    Klaus Iohannis a atras atenția asupra faptului că
    pericolul încă nu a trecut, numărul maxim al infectărilor cu noul coronavirus
    nu a fost atins, iar o relaxare prematură ar fi greşită şi poate să distrugă
    toate rezultatele obţinute până acum. Seful statului a vorbit despre ce va fi
    după 15 mai, când restricțiile ar urma să fie ridicate treptat, avertizând că
    relaxarea măsurilor nu înseamnă revenirea la viaţa de dinaintea pandemiei, iar
    responsabilitatea trebuie să fie preluată de cetățeni.

    Klaus Iohannis: Vor rămâne foarte multe restricţii în vigoare, nu vom putea să ne întâlnim
    decât maximum câte trei, nu vom putea o vreme destul de bună să ieşim, de
    exemplu, la restaurant sau la mall. Nu vom putea, imediat după 15 mai, nici
    măcar să plecăm din localitate, decât dacă aveam un motiv foarte serios.
    Ne spun tot mai mulţi experţi că nu vom scăpa de
    virus şi va trebui să găsim un mod de a trăi cu acest virus, a avertizat șeful
    statului. Marile festivaluri nu vor avea loc, probabil, în acest an, a precizat
    el, iar în cazul competiţiilor sportive, dacă se vor relua, există o
    probabilitate mare să se desfășoare fără spectatori.

    De asemenea, va fi
    obligatorie purtarea măștii de protecție în spațiile publice închise și în
    mijloacele de transport în comun. Celor care vor intra în unităţile comerciale,
    economice sau de stat li se va măsura temperatura, pentru a nu se permite
    accesul persoanelor bolnave, fiindcă ele reprezintă un risc, a menționat șeful
    statului. Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că anumite
    producţii de echipamente medicale vor trebui reluate în România și că ar fi
    utilă selectarea unor sectoare esenţiale pentru o producţie naţională sau
    europeană de echipamente medicale. El consideră că va exista o regândire şi o reaşezare a lanţurilor
    economice, a lanţurilor de producţie, în aşa fel încât nu trebuie să producă
    fiecare ţară fiecare piesă, dar trebuie avut grijă ca în Uniunea Europeană să
    existe facilităţi de producţie acolo unde se realizează o producţie strategică.
    Sunt convins că se vor găsi suficienţi antreprenori români care vor sesiza
    oportunitatea să producă şi să vândă materiale care în ultimii ani, din varii
    motive, nu s-au mai produs la noi, de exemplu măşti’
    , a mai spus șeful statului.

  • Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, declaraţie de presă în contextul COVID-19

    Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, declaraţie de presă în contextul COVID-19

    Declarație de presă în legătură cu impactul răspândirii infecției cu coronavirus (COVID – 19) în piața muncii,
    susţinută de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru.