Elaborarea şi legiferarea unei strategii care să permită ca necesarul de gaze naturale pentru România şi Rep. Moldova vecină să fie asigurat din exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră precum şi aprobarea necesarului de militari ce vor fi dislocaţi, în 2015, în Afganistan şi în state din Balcani au fost principalele teme ale şedintei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de marţi. Reuniunea a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu; el îşi încheie mandatul de şef al statului pe 21 decembrie.
În privinţa bugetului pe anul 2015 al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, CSAT a decis ca avizarea acestuia să se facă după ce executivul va avea o imagine clară a resurselor aflate la dispozitia sa. Consiliul a aprobat ca Armata să disloce, anul viitor, pentru misiuni în afara ţării, un număr de 895 de militari, în scădere cu 416 militari, comparativ cu acest an. În acelaşi timp, vor fi suplimentate, cu până la 450 de militari, forţele armate care vor participa, în 2015, la misiunea NATO din Afganistan.
Membrii CSAT au mai analizat consecinţele crizei din Ucraina, apreciind că aceasta afectează domenii de interes strategic ale României precum securitatea maritimă şi aeriană, securitatea economică dar şi dimensiunea politică a relaţiilor României cu statele din regiune, pe de o parte şi cu Rusia, pe de altă parte.
Membrii Consiliului au tras concluzia că, pentru România, devin prioritare atât consolidarea mijloacelor proprii de apărare, cât şi a celor de politică externă – creşterea eficienţei raporturilor cu statele UE/NATO, susţinerea parcursului european al Rep. Moldova şi crearea unui cadru propice pentru consolidarea dialogului cu Kievul. Actualizarea Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare a reprezentat o altă temă analizată de către membrii Consiliului.
De asemenea, au fost analizate măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional în perioada octombrie 2013 – septembrie 2014, constatându-se că instituţiile româneşti au pus în aplicare aceste sancţiuni prin efectul legii-cadru şi al reglementărilor sectoriale.
Oficiali români susţin că Bucureştiul îşi poate permite, din punct de vedere economic şi social, o accentuare a sancţiunilor faţă de Rusia, întrucat 80% din consumul de gaze este asigurat din productia internă, iar relaţiile sale comerciale cu Federaţia Rusă nu depăşesc 5 miliarde de euro.
