Tag: TEN-T

  • Bani europeni pentru infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă

    Bani europeni pentru infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă

    Dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) se numără între obiectivele ambițioase ale Uniunii Europene, care urmărește să construiască o rețea de transport fiabilă, fără sincope și de înaltă calitate, care să asigure conectivitatea durabilă în întreaga Europă, fără întreruperi fizice, blocaje și legături lipsă. Este vorba de o rețea de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri. O rețea gândită să conecteze 424 de orașe europene importante, cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare.

    Această rețea va contribui la realizarea obiectivelor UE în materie de mobilitate durabilă, la buna funcționare a pieței interne și la coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii. Iar pentru a avea o infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă, Uniunea Europeană investește o sumă record.

    Adalbert Jahnz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene:

    “Comisia a selectat 134 de proiecte în domeniul transporturilor, care vor primi o finanțare record de 7 miliarde de euro din granturi UE, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

    Aceste fonduri vor îmbunătăți și moderniza diverse rute de-a lungul rețelei transeuropene de transport, cunoscută sub numele de TEN-T. 80% din cele 7 miliarde de euro vor fi direcționate către proiecte feroviare, de exemplu conexiuni transfrontaliere în statele membre baltice, între Franța și Italia și între Danemarca și Germania.

    Vor exista, de asemenea, modernizări ale porturilor maritime, o infrastructură mai bună a căilor navigabile interioare, un transport rutier mai sigur și mai inteligent, precum și proiecte de management al traficului aerian în întreaga Europă. Este important de menționat că mai multe proiecte vor continua să îmbunătățească capacitatea de-a lungul culoarelor de solidaritate UE-Ucraina.”

     

    Culoarele menționate au fost instituite pentru a facilita importurile și exporturile între Ucraina și UE, având ca obiectiv îmbunătățirea infrastructurii rutiere, a punctelor feroviare de trecere a frontierei și a integrării sistemului feroviar ucrainean.

    În ceea ce privește porturile maritime beneficiare ale acestor fonduri – este vorba despre aproximativ 20 de porturi din mai multe țări – acestea vor beneficia de sprijin pentru modernizarea infrastructurii, în special pentru alimentarea cu energie electrică a navelor la țărm și pentru transportul energiei din surse regenerabile.

    Intrat în vigoare la 18 iulie, regulamentul TEN-T este menit să contribuie în mod semnificativ la promovarea unor moduri de transport mai durabile, la promovarea digitalizării și la îmbunătățirea multimodalității între diferitele moduri de transport.

    Regulamentul stabilește obiective ambițioase pentru infrastructura de transport europeană, cum ar fi, de exemplu, o viteză minimă de 160km/h pentru liniile feroviare principale până în 2040.

    Rețeaua transeuropeană de transport va fi dezvoltată sau modernizată treptat, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea rețelei TEN-T în 3 etape: rețeaua centrală ar trebui finalizată până în 2030, rețeaua centrală extinsă, recent adăugată, până în 2040, iar rețeaua globală până în 2050.

     

  • Modernizarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T)

    Modernizarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T)

    Cunoscută şi sub numele TEN-T, reţeaua transeuropeană de transport este un instrument-cheie al politicii europene în domeniul transporturilor, cu o contribuție enormă la obiectivele noastre de mobilitate durabilă, precum și la coeziunea economică, socială și teritorială. Adoptarea, de către Consiliu, a regulamentului revizuit este o etapă importantă în direcția unei rețele durabile și reziliente în Europa, care ar trebui să răspundă preocupărilor legate de mobilitate ale oamenilor și întreprinderilor pentru anii următori.

    Noul regulament stabileşte termene clare pentru finalizarea reţelei în trei etape: până în 2030 pentru rețeaua centrală, până în 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și până în 2050 pentru rețeaua globală. De exemplu, până în anul 2040 trebuie realizate noi conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și între Budapesta și București. Ca un alt exemplu, la finalizarea rețelei, călătoria între Copenhaga și Hamburg cu trenul se va putea face în 2 ore și jumătate, în loc de 4 ore și jumătate, cât durează în prezent.

    Noul regulament va urmări conectarea coridoarelor rețelei centrale cu cele de transport feroviar de marfă, creând așa-numitele „coridoare europene de transport”. Acestea sunt de cea mai mare importanță strategică pentru dezvoltarea, în Europa, a unor unor fluxuri durabile şi multimodale de transport marfă și călători.

    Ca răspuns la impactul agresiunii ruse în Ucraina și pentru o conectivitate mai bună cu principalele țări învecinate, noul regulament extinde patru coridoare de transport ale rețelei către Ucraina și Republica Moldova, reducând în același timp conexiunile transfrontaliere cu Rusia și cu Belarusul.

    După adoptarea de către Consiliu, actul legislativ va fi semnat de președintele Consiliului și de președinta Parlamentului European, urmând să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în săptămânile următoare. Regulamentul revizuit va intra în vigoare la douăzeci de zile după publicarea sa.