Radio România Internațional

Tag: tensiuni

  • Managementul apei şi schimbările climatice

    Managementul apei şi schimbările climatice

    Hrana, apa și energia sunt valorile supreme într-o lume dominată de poluare, suprapopulare, tensiuni și chiar războaie. Riscurile la adresa aprovizionării cu apă sunt multiple, de la poluare, la secetă și, deloc neimportant, la risipă. România are 30 de râuri cu o lungime de circa 9.400 de kilometri cel mai mare curs de apă fiind Dunărea, urmat de Tisa, Mureș, Prut și Olt.



    Dan Horea de la Radio România Cluj a discutat cu cu europarlamentarul Eugen Tomac, cu inginerul Ioan Curt, directorul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa şi cu Mihai Goţiu, fost parlamentar şi activist de mediu despre o bună gstionare a apelor din România.




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Cama di 4.100 di cazuri năi di COVID-19 și 16 di decesi asociati fură raportati luni dit aproapea aţeali 30.700 di testi. Nai pțăn 400 di pacienți suntu la tearapie intensivă. Tru 11 di căsăbadz rata di infectare cu COVID-19 easti cama di 3 la nille, tu capitala București și giudeţlu Ilfov dit sud tora pe lista galbenă, pi ningă Cluj (nord-vest), cu rate di cama di 2 la nille. Tu aistu kiro, rata di vaccinare armâne scădzută. Maş 2.700 di persoane feaţiră prima doză tru 24 săhăţ ditu soni, di aproapea 3 ori sum media a dzăliloru ditu soni. Până tora, aproapea 42% dit populație ari faptă nai ma pţănu ună doză di vaccin. Arăspândirea a variantăllei Omicron declanșă unu şingiru di misuri di protecție 160 di centre di evaluare tru ambulatoriu va s’hibă opearaționale ahurhinda cu aestă stămână, tra s’ñicureadză zorea ţi easti băgată pi spitali.



    TOC. Consiliul a Băncăllei Naţionali a Româniillei poate s’apufusească adză criştearea ma largu a ratăllei mutrinda toclu di politică, aflatu tru aestu kiro la 1,75% tru an. Criștearea easti aștiptată, avânda tru videală creastirea a ratei inflația tru România și tru xinătati. Rata a toclui di politică monetară fu majorată atea ditu soni oară tru brumaru, ama maş cu 0,25%, aţea ţi easti ma pțănu andicra di s’aștipta analiștilli.



    DIPLOMAȚIA. Ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, avu muabeţ adză București cu omologlu a lui pakistanez Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi. Vizita s’ţăni tru contextul a evoluțiilor pozitive ditu soni tru ligăturli bilaterale, inclusiv agiutorlu datu di Islamabad tra gaereţli fapti di autoritățlor române tra s’lli scoată cetățeanilli români și aliaț, cum și a 156 di cetățeni afgani vulnearabili dit Afganistan tru agstu și yismăciuni 2021. Aţelli 2 oficiali va să zburască ti hălăţli di anvărtuşeari a ligăturloru bilatearale, ti făţeari ma sănătosu dialoglu politic și cooperarea economică. Un acordu di coopearari anamisa Camera di Comerțu și Industrie a Româniillei și Asociația Camerelor di Comerțu și Industrie dit Pakistan, cum și un acordu-cadru mutrinda alăxerli di studență ntră Universitatea Politehnică di București și Universitatea dit Islamabad suntu ndauă dit documentili simnate tru cadurlu aluştui evenimentu a vizităllei.



    MUABET. Adză s’tănu muabeţ Geneva, Elveția, di oficialli americani și ruși tu ligătură cu catandisea dit Ucraina. Părțăli spusiră că au rezerve tu ţi mutreaşti agiundzearea la un compromis potențial. Rusia declară viniri că nu va s’tragă mănă la zorea băgată și feaţi timbihi că muabeţli pot s’hibă curmati, kiro tu cari Washingtonlu spusi că nădiili di sucţesu suntu multu scădzute. Muabeţli s’ţănu tu hăvaia-a găilipserloru tu ligătură cu anvărtuşearea militară ali Rusie aproapea di sinurlu cu Ucraina și asparizma că Moscova poati s’atacă diznău văsilia, după ţi aputrusi şi aliki Crimeea tru 2014. Ucraina caftă aderarea la NATO, ama Moscova caftă garanții că NATO nu nu va s’ducă ma largu cu tindearea cătă apirită. Dupu andamasea di Geneva va s’aibă muabeţ stămâna aeasta anamisa di oficialii ruși și NATO di Bruxelles, kiro tu cari ună andamasi ali OSCE cari va s’tănă Viena easti programată, tutu aşi, s’aibă tu amprotusa catandisea ditu Ucraina.


    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Proteste şi revendicări la Chişinău

    Proteste şi revendicări la Chişinău

    Centrul
    Chişinăului a devenit epicentrul unei rupturi dramatice între cetăţeni şi
    politicieni. Duminică, o manifestaţie gigantică, organizată de asociaţii civice
    şi la care au participat zeci de mii de oameni, a acuzat virulent corupţia
    Puterii. Iar luni, lângă sediul Guvernului a apărut un orăşel de corturi, ai
    cărui locatari, câteva sute, spun că nu vor pleca până când Executivul nu
    demisionează.

    Protestatarii mai cer plecarea
    preşedintelui Nicolae Timofti şi a procurorului general, organizarea de
    alegeri parlamentare anticipate până în martie anul viitor, precum şi revenirea
    la sufragiul universal pentru alegerea şefului statului, pe care acum îl
    desemnează deputaţii. Explozia de indignare s-a produs după ce clasa politică,
    pe care comentatorii nu ezită s-o diagnosticheze drept autistă, n-a reacţionat
    la niciunul dintre semnalele străzii sau ale partenerilor externi.

    În vară,
    Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au stopat finanţarea unor
    proiecte din Republica Moldova. Şi au anunţat că relaţia cu aceasta va rămâne
    îngheţată până când autorităţile vor întreprinde acţiuni decisive pentru
    soluţionarea problemelor din bănci, de unde, în condiţii tenebroase, au
    dispărut nu mai puţin de un miliard de dolari, echivalentul a circa 15 procente
    din PIB. ”Ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în
    bugetul Moldovei banii acţionarilor săi prin uşa din faţă, în timp ce există
    riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin uşa din dos,
    din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar”     – declara, atunci,
    directorul Băncii pentru Republica Moldova, Alex Kremer.

    Şi Uniunea Europeană a
    avertizat că ar putea tăia, la rându-i, banii pentru reforma justiţiei, din
    cauza neonorării angajamentelor pe care şi le-au asumat autorităţile. Acestea
    au blocat pachetul de legi privind reorganizarea Comisiei Naţionale de
    Integritate, menit să-i asigure independenţa, prin excluderea controlului
    politic.

    ”Sunt foarte dezamăgit – mărturisea şeful Delegaţiei UE la Chişinău,
    Pirkka Tapiola. Decepţia cetăţenilor e pe măsură. Mai ales că, declarat
    pro-europeană, coaliţia guvernamentală tripartită de la Chişinău, deja grav
    decredibilizată, ameninţă să compromită şi valorile occidentale de la care se
    revendică şi protestatarii.

    Pe de altă parte, însă, departe de a fi o mişcare
    unitară, protestul însuşi e pândit de riscul unei deturnări cu urmări
    imprevizibile. Printre manifestanţi se numără nu doar adepţi ai integrării
    europene sau susţinători ai reunificării Republicii Moldova cu România vecină,
    ci şi militanţi de extrema stânga, promotori ai reapropierii de Moscova.
    Aceştia din urmă au încercat, de altfel, duminică seara, să ia cu asalt sediul
    Procuraturii Generale, obligând poliţia să intervină în forţă.

    Corespondentul
    Radio România la Chişinău semnalează şi anunţul că la protest vor să se ralieze
    şi socialiştii şi populiştii pro-ruşi din opoziţie, ceea ce ar amplifica,
    deopotrivă, tensiunile şi confuzia.

  • Bucureştiul şi strategia NATO

    Bucureştiul şi strategia NATO

    Membră a NATO din 2004, România îşi armonizează strategia militară cu cea a partenerilor săi aliaţi. În această logică se încadrează şi acţiunile sale de consolidare a sistemului defensiv sau aplicaţiile militare la care Bucureştiul este parte în principal alături de ceilalţi membri ai NATO. Şeful Statului Major General, generalul locotenent Nicolae Ciucă:


    Anul 2015 încă de la început a fost caracterizat de decizia de implementare a măsurilor stabilite la finele summitului NATO din Ţara Galilor şi, în baza deciziei politice, militarii au trecut la implementarea practică a tuturor măsurilor din planul decis în anul 2014. În acest context au fost planificate, organizate şi executate o serie întreagă de exerciţii care au acoperit întreaga gamă de misiuni şi chiar în momentul în care vorbim sunt exerciţii în desfăşurare atât în ţară, cât şi împreună cu partenerii noştri în poligoanele şi centrele de instrucţie din alte ţări şi, de asemenea, sunt o serie intreagă de alte exerciţii care sunt în pregătire şi urmează să se desfăşoare în cea de-a doua jumătate a anului 2015.



    Peste 1.000 de militari din 25 de ţări membre ale NATO iau parte în aceste zile, în poligonul Cincu, din centrul României, la un exerciţiu de apărare colectivă – o aplicaţie care aduce şi o premieră în istoria Alianţei: un comandament militar NATO este mutat temporar în România. Exerciţiul, care se va încheia la sfârşitul lunii, face parte dintr-o serie amplă de operaţiuni ale NATO care mobilizează aproape 14 mii de militari la graniţa estică a Alianţei, unde se află şi Ucraina devastată de conflictul armat din regiunile separatiste proruse.



    Factor generator al tensiunilor care mocnesc, situaţia din Ucraina rămâne una dificilă, tratată cu maximă atenţie la Washington. Corespondentul Radio România în SUA, Doina Saiciuc, îl citează pe purtătorul de cuvânt al Pentagonului, colonelul Steve Warren, care a arătat că SUA şi-au consolidat prepoziţionarea echipamentelor pentru antrenare şi exerciţii militare cu diverse ţări partenere şi aminteşte, în acelaşi timp, cum se văd lucrurile de la Washington:


    Tensiunile sunt foarte mari, trebuie să exersăm şi să creştem capacitatea noastră de desfăşurare foarte rapidă a forţelor NATO lucrând cu ţara gazdă pentru a ne asigura că, dacă va exista o situaţie de urgenţă, dacă se va întâmpla ceva, instabilitatea nu va afecta niciun stat membru NATO. Avem nevoie acum de armament greu când facem exerciţii militare. Până acum nu am desfăşurat niciodată echipamente grele în statele baltice, în Polonia şi România. Ele erau staţionate în Germania, în Europa Occidentală, sigur, ca o moştenire a războiului rece, acum însă trebuie să avem o nouă poziţionare americană în Europa, iar această prepoziţionare a echipamentelor americane este un pas în această direcţie.



    Previzibil, intenţia SUA privind intensificarea prezenţei militare americane în statele membre ale NATO din estul Europei este dezavuată de Moscova. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a catalogat planurile de amplasare a unor tancuri ale SUA în Europa de Est drept o subminare a prevederilor-cheie ale Actului Fondator Rusia-NATO din 1997, prin care Alianţa şi-a asumat angajamentul de a nu amplasa echipament militar în regim permanent în ţările specificate în acest act. SUA încing spiritele, au generat şi au alimentat fobii antiruseşti în rândul aliaţilor europeni şi pentru a profita de actualul moment dificil, dar şi pentru a-şi extinde prezenţa militară în Europa, evident în consecinţă şi influenţa sa în Europa, consideră surse din MAE rus, citate de agenţiile de presă.



    Pe acest fond, liderul de la Kremlin a anunţat mărirea arsenalului nuclear al Rusiei cu încă 40 de rachete balistice intercontinentale, capabile să penetreze orice sistem de apărare antirachetă. Vladimir Putin: Dacă cineva ameninţă unele dintre teritoriile noastre trebuie să ne orientăm forţele armate şi capabilităţile moderne de atac către zonele care ne ameninţă. Ce altceva putem sa facem? NATO vine mai aproape de graniţele noastre, noi nu ne mutăm nicăieri. Suntem mai îngrijoraţi de extinderea sistemului de apărare anti-rachetă, aceasta este o problemă de importanţă strategică.



    Anunţul a fost catalogat în cancelariile occidentale drept destabilizator şi periculos. În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că o asemenea retorică din partea Rusiei explică de ce NATO şi-a intensificat pregătirile pentru protejarea statelor membre din estul Europei: Această <zăngănire de arme nucleare> a Rusiei nu este justificată, este destabilizatoare şi periculoasă. Este un lucru pe care noi încercăm să îl rezolvăm şi este şi motivul pentru care am intensificat capacitatea de răspuns a forţelor noastre, răspundem asigurându-ne că NATO va fi şi în viitor o alianţă care să asigure protecţia membrilor săi în faţa oricărei ameninţări.



    “Nimeni nu vrea să facem paşi înapoi. Nimeni nu vrea, cred, să ne întoarcem la starea din perioada Războiului Rece, a declarat şi şeful diplomaţiei americane, John Kerry, iar la Moscova Ministerul de Externe şi-a exprimat speranţa că raţiunea va triumfa, iar situaţia din Europa va fi controlată ca să nu alunece pe panta unei noi confruntări militare care poate avea consecinţe periculoase.

  • Geopolitica scutului anti-rachetă

    Geopolitica scutului anti-rachetă

    Proiectul scutului antirachetă din Europa, dezvoltat sub umbrela NATO, a suscitat discuţii aprinse încă de la iniţierea sa, iar multele convorbiri pe această temă nu au făcut decât să lase pe poziţii divergente Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică. Moscova continuă să critice iniţiativa Washingtonului şi să declare că se simte ameninţată de scutul aflat în construcţie, în timp ce ţările occidentale îşi menţin poziţia potrivit căreia este vorba doar despre un sistem defensiv şi în niciun caz nu are în vizor Rusia.



    Moscova insistă să primească garanţii cu caracter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva sa, în timp ce NATO susţine că a oferit deja asigurări. Kremlinul avertizează că acesta ar putea să “încalce echilibrul strategic şi să submineze stabilitatea internaţională”. Între timp, lucrările de instalare a elementelor scutului continuă în Europa, inclusiv în România. Mai mult, recent NATO a decis înfiinţarea unor centre de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. În cadrul unei întâlniri la Bruxelles, miniştrii Apărării din ţările membre NATO au anunţat, de asemenea, că Forţa de reacţie rapidă a Alianţei va fi dublată şi va include 30 de mii de persoane.



    Reacţia Moscovei a venit cu promptitudine: “Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele noastre nu este altceva decât o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei. Iar răspunsul Moscovei va fi unul adecvat”, a declarat Aleksandr Gruşko, emisarul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică. Potrivit oficialului rus, schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce în mod natural la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.



    Potrivit emisarului Moscovei, deciziile NATO “creează un risc mare pentru Rusia”, în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de “confruntare militară”, iar înfiinţarea unui centru de antrenament comun în Georgia, anunţată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va contribui, de asemenea, la intensificarea tensiunilor geopolitice şi la deteriorirea securităţii regionale. “Centrul de antrenament din Georgia reprezintă un pas pe care nu îl putem vedea decât ca pe o provocare. Nu era necesar ca NATO să creeze un astfel de centru”, a declarat Gruşko, apreciind că ţările din regiunea Mării Negre sunt capabile să îşi garanteze singure securitatea.



    Gruşko a adăugat că pentru Moscova, Actul fondator privind relaţiile dintre Rusia şi NATO “rămâne unul dintre acordurile de bază care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi obţinută doar prin cooperare”.


  • Jurnal românesc – 17.06.2014

    Jurnal românesc – 17.06.2014

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a emis o avertizare de călătorie pentru Bosnia şi Herţegovina, cu privire la situaţia principalelor drumuri şi puncte de trecere a frontierei. Din cauza alunecărilor de teren, numeroase şosele sunt blocate sau permit circulaţia pe o singură bandă. Rămân închise punctele de trecere a frontierei Bosanski Samac şi Brcko. Ministerul le recomandă cetăţenilor români care doresc să tranziteze Bosnia şi Herţegovina sau care se află pe teritoriul acestui stat să consulte site-urile de specialitate şi să urmărească pagina de internet www.mae.ro pentru informaţii actualizate.



    Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat organizarea Congresului românilor de pretutindeni la Palatul Parlamentului, în preajma Zilei Naţionale, pe 29 şi 30 noiembrie. Potrivit unui memorandum adresat Parlamentului de ministerul de Externe, Congresul românilor de pretutindeni reprezintă “un instrument instituţional esenţial pentru viaţa comunităţilor, atât ca organism reprezentativ al acestora, cât şi ca mecanism eficient de identificare şi de rezolvare a problemelor milioanelor de români aflaţi în afara graniţelor”.



    Preşedintele Francois Hollande a reafirmat sprijinul deplin al Franţei pentru viitorul Acord de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Cu ocazia întrevederii de la Paris cu premierul Iurie Leancă, el şi-a reiterat susţinerea pentru politica de reformă şi modernizare angajată de guvernul de la Chişinău şi a salutat acţiunile desfăşurate de Republica Moldova, membră a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, în vederea facilitării predării limbii franceze. Hollande şi Leancă au convenit să consolideze cooperarea, în special în domeniile economic şi cultural, dintre cele două state.



    Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei s-a desfăşurat, la Ismail, sub semnul îngrijorării privind includerea acestei zone într-o regiune separatistă pro-rusă. Participanţii au avertizat că planul de destabilizare a Republicii Moldova şi Ucrainei, prin crearea, chiar înainte de semnarea, pe 27 iunie, de către Chişinău a Acordului de Asociere cu UE, a unei entităţi care ar urma să unească raioanele de sud ale Republicii Moldova cu regiunea Bolgrad şi Ismail ar lovi direct în etnicii români din aceste zone, care s-ar trezi sub ocupaţie rusească. Ei au pledat pentru implicarea statului român în rezolvarea doleanţelor etnicilor români din sudul Basarabiei. Acestea includ încetarea propagării moldovenismului ca identitate falsă pentru a evita recunoaşterea românităţii din Ucraina, reînfiinţarea şcolilor româneşti desfiinţate, precum şi necesitatea reprezentării românilor în administraţia locală din regiunea Odessa şi în organele de conducere de la Kiev.



    Ambasadorul României în Marea Britanie, Ion Jinga, a primit distincţia “The Freedom of the City of London”. Potrivit unui comunicat remis presei de ministerul român de Externe, acordarea acestei distincţii reprezintă una dintre cele mai vechi tradiţii britanice, care datează din secolul al 13-lea. Până în 1996, doar cetăţenii britanici şi cei din Commonwealth erau eligibili pentru a primi acest titlu. În prezent, titlul poate fi acordat şi unor cetăţeni străini, ca recunoaştere a contribuţiei personale a acestora în domeniile lor de activitate. Printre cei laureaţi se numără personalităţi precum Helmuth Kohl, Nelson Mandela şi Regele Mihai al României.

  • Presiunile Rusiei asupra Occidentului

    Presiunile Rusiei asupra Occidentului

    Ceea ce politologii numesc, caustic, pacea rece”, statornicită după căderea comunismului între Occident şi Rusia, a devenit, odată cu anexarea Crimeei, un război al nervilor, în care nu mai există teme tabu. Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu ezită să invoce din nou arma energetică, la care Europa, dependentă de importurile ruseşti de hidrocarburi, e extrem de vulnerabilă. Putin le-a trimis liderilor din 18 ţări, inclusiv România, o scrisoare în care solicită concursul europenilor pentru stabilizarea economiei ucrainene şi asigurarea livrărilor şi tranzitului de gaze ruseşti spre vest.



    El avertizează că Moscova poate opri livrările, dacă noua administraţie de la Kiev nu rezolvă problema restanţelor financiare faţă de furnizorii ruşi. Practică recurentă de ani buni, închiderea robinetului de la conducta de gaz stârneşte, la propriu şi la figurat, frisoane în multe state membre ale Uniunii Europene. Una dintre excepţiile fericite, România nu ar fi afectată pe termen scurt de o eventuală criză a gazelor ruseşti, afirmă premierul Victor Ponta:



    România, faţă de alte ţări, în special din regiune, care depind 100% de importul de gaze din Rusia, are o depedenţă scăzută.O medie de 25% din gazul pe care noi îl consumăm se importă din Rusia. Fiind o iarnă foarte caldă, acum avem rezervele necesare pentru o perioadă mai lungă de timp, însă, evident că dacă vorbim de o situaţie, de o criză de săptămâni sau de luni, nu este niciun fel de pericol, nici pentru populaţie, nici pentru industrie. Dacă este vorba de o criză care se prelungeşte, atunci cu atât mai mult România trebuie să investească mai mult, să-şi dezvolte capacităţile pe care le are deocamdată, dar care încă nu sunt la nivel maxim, de a avea producţie internă.”



    România e neliniştită mai degrabă de atitudinea marţială a Moscovei, care, acum o săptămână, a admonestat explicit Bucureştiul pentru declaraţiile, percepute drept ostile, ale preşedintelui Traian Băsescu şi ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Acesta din urmă declară acum că România, în calitate de frontieră estică a UE şi a NATO, se află în prima linie şi e îngrijorată de evoluţiile din Ucraina, care au efecte serioase asupra securităţii internaţionale. România are aşteptări concrete privind o redesfăşurare şi o deplasare a capacităţii militare NATO spre est, în domeniile maritim, aerian şi terestru — a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.



    Acelaşi mesaj l-a transmis şi secretarul de stat Bogdan Aurescu, care s-a întâlnit, la Washington, cu asistentul secretarului american de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, şi a repetat că este necesară o creştere a prezenţei Statelor Unite şi NATO în statele de la frontiera răsăriteană a Alianţei.

  • Tensiuni în coaliţia de guvernământ

    Tensiuni în coaliţia de guvernământ

    Actuala putere bicoloră de la Bucureşti pare să urmeze fără greş destinul tuturor alianţelor, coaliţiilor, cartelelor care au guvernat România post-comunistă. Ca şi Convenţia Democrată, în intervalul 1996-2000, sau Alianţa Dreptate şi Adevăr, în 2004-2008, Uniunea Social-Liberală era indestructibilă în opoziţie şi a început, deja, să se fisureze la putere.



    Asociate în premieră sub aceeaşi siglă, PSD şi PNL au câştigat legislativele de acum un an cu un scor zdrobitor, de 70 de procente. Au fost plebiscitate, practic, pe fondul aversiunii crescânde a electoratului faţă de preşedintele Traian Băsescu şi partidul de atunci al acestuia, PDL. Cum în opoziţie, în afara democrat-liberalilor, au mai rămas doar extrem de discreta UDMR şi populistul PPDD, pe care nici propriii alegători nu-l prea iau în serios, USL previne monotonia inventându-şi propria opoziţie internă.



    Luni, premierul social-democrat Victor Ponta s-a simţit dator să afirme că USL trebuie să rămână împreună, pentru a-şi îndeplini obiectivele pentru care a primit voturi. Declaraţia survine disputei contondente, asezonate cu acuzaţii reciproce de minciună, cu preşedintele liberal al Senatului, Crin Antonescu. Cei doi lideri USL se contrazic în declaraţii pe tema proiectului legislativ privind amnistierea şi graţierea unor pedepse. După ce societatea civilă a dezavuat iniţiativa, Ponta spune că, deşi, acum, în public, dezaprobă amnistia, Antonescu i-ar fi cerut în culise ca guvernul să adopte proiectul prin ordonanţă de urgenţă.



    Victor Ponta: Am spus, evident, că nu dau ordonanţă de urgenţă pe aşa ceva, dar n-ar fi prima dată când dl Antonescu spune una colegilor săi, alta nouă şi alta presei. Ne-am obişnuit.” La rândul său, Antonescu avertizează că dacă schimburile de replici continuă în acelaşi registru, există riscul ruperii alianţei: Atâta vreme cât s-a bazat şi pe o relaţie personală foarte bună, relaţie personală care ţine tot de politică, nu de altceva, USL a mers foarte bine. Azi nu mai suntem în această situaţie, dar sper că va putea găsi resursele să meargă mai departe.”



    Analiştii consideră noua dispută dintre aliaţi preludiul promiţător al rupturii din 2014, an electoral. În primăvară, la europarlamentare, PSD şi PNL, afiliate la familii ideologice continentale diferite, vor candida pe liste separate. Iar la sfârşitul anului sunt programate prezidenţialele, dintotdeauna, în România, alegerile cu cea mai mare miză politică. Deşi Antonescu e candidatul oficial al USL la preşedinţie, puţină lume crede că PSD, vioara-ntâi a coaliţiei, îşi va refuza dreptul la un prezidenţiabil propriu. Mai ales că, în sondaje, deşi nici măcar nu e candidat oficial, Ponta e, în acest moment, cel mai bine cotat.


  • Reacţii la declaraţiile politice româno-ungare

    Reacţii la declaraţiile politice româno-ungare

    Un discurs rostit, saptamana trecuta, la o tabara de vara din Transilvania, de Gabor Vona, liderul partidului de extrema dreapta – Jobbik din Ungaria, continua sa faca valuri in politica romaneasca. Principalul mesaj transmis celor un milion patru sute de mii de maghiari din Romania a fost necesitatea continuarii luptei pentru obtinerea autonomiei pe criterii etnice in cadrul statului roman – definit, in prezent, prin Constitutie, ca un stat unitar.



    Ex-liderul gruparii extremiste Garda Maghiara, interzisa in 2009, a afirmat ca Ungaria are obligatia de a sustine, in fata UE, obtinerea autonomiei si ca partidul Jobbik va apara drepturile si interesele maghiarilor din Transilvania, asumandu-si, in acest scop, inclusiv responsabilitatea unui conflict cu Romania. Guvernul roman a reactionat prompt, condamnand “cu fermitate” declaratiile lui Vona si reamintind ca tema autonomiei pe criterii etnice nu face parte din standardele europene omologate pentru minoritatile nationale.



    Totodata, Bucurestiul considera afirmatia despre asumarea unui conflict intre Ungaria si Romania extrem de grava, anacronica si condamnabila. Şi presedintele Romaniei, Traian Basescu, a tinut sa-si exprime punctul de vedere asupra declaratiilor cu privire la autonomie ale unor politicieni maghiari, declaratii facute, repetat, chiar in Romania. Potrivit sefului statului roman, printr-o serie de interpretari care amintesc de practicile staliniste, Ungaria a devenit un factor de instabilitate în regiune.



    Traian Basescu: “Sunt mai multe tari deranjate de politica agresiva a Budapestei când e vorba de minoritati. România a stat rezervata pâna acum, dar credem ca s-a ajuns la punctul de la care rezervele noastre trebuie date de-o parte si Budapesta trebuie pusa la punct.”



    Ca răspuns la declaraţiile şefului statului român, Ministerul de externe de la Budapesta a afirmat că Ungaria este angajată în menţinerea stabilităţii în regiune şi în garantarea drepturilor minorităţilor etnice. Afirmatiile presedintelui Basescu i-au luat prin surprindere, prin duritate, pe liderii UDMR, formatiune parlamentara pe care seful statului s-a sprijinit la ultimele alegeri prezidentiale.



    Kelemen Hunor, lider UDMR: “Când seful statului face o astfel de declaratie înseamna ca lucrurile se încurca si nu avem nevoie de asa ceva, mai ales când este vorba despre România si Ungaria, despre relatiile româno-maghiare, dar trebuie condamnata orice iesire gen Vona sau alte astfel de afirmatii.” Se degaja, astfel, cel putin un punct de vedere comun al politicienilor din Romania, acela ca, in secolul XXI, nimeni nu mai accepta, in societate, interventia partidelor nationaliste si extremiste.