Tag: teoria conspiratiei

  • Două secole de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza

    Două secole de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza

    I se spune simplu Cuza, și la 200 de ani de la nașterea sa, la 20 martie 1820, sau 161 de la istorica sa dublă alegere ca
    domn al Moldovei și Munteniei. Alexandru Ioan Cuza s-a născut acum două secole,
    la Bârlad, într-o veche familie moldovenească. Și-a început studiile la Iași și
    a obținut bacalaureatul la Paris. Revine în țară, intră în armată dar în 1848
    participă activ și în primele rânduri la Revoluția din 1848. Este arestat dar
    reușește să fugă în Transilvania, unde va participa la adunarea românilor de la
    Blaj.

    Se întoarce în Moldova și devine chiar pârcălab de Galați. În ianuarie 1859
    erau programate alegeri de domn și la Iași și la București, după cum
    stabiliseră puterile garante în problema Munteniei și a Moldovei, cele două principate
    române. Tensiunea politică este uriașă, putându-se întâmpla orice, multe
    interese externe fiind aruncate și ele în scenă. Alexandru Ioan Cuza se
    dovedește a fi, până la urmă, soluția acceptată și la Iași și la București.
    Este un moment unic în istoria românilor și a Europei, când o deplină
    înțelegere și coordonare a unor politicieni progresiști, cei care cu mai bine
    de un deceniu înainte făcuseră Revoluția de la 1848 din cele două principate
    române, duc la realizarea visului național al unirii.

    Dubla alegere a lui Cuza
    înfăptuiește visul dintotdeuna al unirii românilor moldoveni și munteni și, pe
    un fond de entuziasm patriotic general, începe un proces de modernizare a
    societății românești și de consolidare a noii statalități. În timp și treptat
    se unifică instituțiile esențiale ale statului și sunt create altele noi,
    moderne. Apar universitățile de la Iași și București iar învățământul se
    extinde semnificativ. A fost adoptat Codul Civil iar Biserica Ortodoxă,
    majoritară, primește în fruntea sa un mitropolit, primul pas spre autocefalie.
    Aceeași biserică este afectată, în 1863, de legea secularizării averilor
    mănăstirești.

    Un sfert din suprafața agricolă a Principatelor Unite aparținea
    mănăstirilor, unele chiar din afara țării. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a
    vrut chiar să bată monedă proprie, cu numele de romanat, dar puterea suzerană,
    Imperiul Otoman, s-a opus decisiv. Odată finalizată opera de unificare a celor
    două principate românești și crearea instituțiile moderne ale unui stat
    puternic, se lansează reforme pe toate planurile, se dau legi importante,
    așteptate de mult timp. Multe dintre aceste reforme, precum cea agrară, sunt prea
    îndrăznețe pentru acele vremuri astfel că noua clasă politică, partidele în
    formare, încep să se opună politicii domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

    Astfel,
    în februarie, o conspirație din care făceau parte mulți dintre cei care
    luptaseră pentru dubla sa alegere, numită de istorie monstruoasa coaliție, îl
    obligă să abdice și să plece în exil. Nu a opus rezistență și nu a revendicat
    niciodată tronul. De altfel, în 1873, avea să moară în Germania, la numai 53 de
    ani. Alegerea lui Cuza la Iași și București, domnia sa de fix 7 ani, cât un
    mandate de președinte al Franței, negocierile cu marile puteri ale vremii
    pentru acceptarea unirii Principatelor, compromisurile clasei politice și
    reformele lansate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza sunt învăluite, de multe
    ori, în legendă.

    Ne este greu, uneori, să acceptăm că, fără mijloacele modern
    de comunicare de astăzi, politicienii vremii au putut să pună în operă un plan
    plin de imaginație, că unirea moldovenilor cu muntenii era chiar dorința
    năprasnică a românilor de o parte și alta a Milcovului, râul ce funcționa drept
    graniță între frați, că entuziasmul popular a fost uriaș și poate fi documentat
    cu mărturiile momentului, că societatea românească a început să se dezvolte și
    să se modernizeze cu o forță care fac din mandatul lui Cuza unul de mare
    succes.

    Teoria conspirației își ia și ea partea din epopeea domniei lui Cuza
    iar misterul se amestecă de multe ori, și el, în discuție. Și ajungem în zilele
    noastre, când pandemia care a îngrozit omenirea ne ocupă gândurile și
    preocupările, nemaiavând loc de evocări istorice și de cultură. Probabil,
    această prezentare a Radio România Internațional va fi singura ocazia când vom
    afla că tocmai s-au împlinit două secole de la nașterea lui Alexandru Ioan
    Cuza, domnitorul Unirii.