Radio România Internațional

Tag: teren, agricol,

  • Fermierii europeni, exceptați de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă

    Fermierii europeni, exceptați de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă

    Inițial, fermierii erau obligați să lase nelucrate 4% dinsuprafețeleterenurilor, pe motive ce țin de revigorarea biodiversității.

     

    Comisia Europeană a adoptat, însă, un nou regulament, care acordă agricultorilor europeni o scutire parțială de la această regulă a condiționalității privind terenurile lăsate nelucrate.

     

    Astfel, fermierii pot să aleagă: fie să lase 4% din terenurile agricole nelucrate, fie să le cultive cu plante fixatoare de azot, cum ar fi lintea sau mazărea, sau culturi intermediare, fără a folosi pesticide.

     

    Aceasta variantă a venit în urma protestelor agricultorilor din Uniunea Europeană, inclusiv din România, și este calibrată atât pentru a oferi flexibilitate fermierilor, cât şi pentru a proteja biodiversitatea şi calitatea solului.

     

    Măsura a intrat in vigoare pe 14 februarie, dar se va aplica retroactiv începând cu 1 ianuarie 2024, pentru a nu păgubi agricultorii care au refuzat obligația inițială.

     

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că acest regulament oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în același timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securității alimentare și a durabilității în UE.

    “Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noștri”, a adăugat von der Leyen.

     

    În acest moment, statele membre au la dispoziţie două săptămâni să comunice Comisiei modul în care vor aplica noile obligaţii, având în vedere că au cele două alternative la îndemână, astfel încât fermierii să poată fi informați cât mai curând posibil.

     

    Actul final adoptat permite, de asemenea, statelor membre să își modifice programele ecologice care sprijină zonele neproductive.

     

    Pentru a primi sprijinul Politicii Agricole Comune la care au dreptul, fermierii trebuie să respecte un set consolidat de nouă standarde benefice pentru mediu și climă. Acest principiu al condiționalității se aplică pentru aproape 90 % din suprafața agricolă utilizată în UE și joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile.

  • Liberalizarea vânzării terenurilor agricole

    Liberalizarea vânzării terenurilor agricole

    Comisia Europeană a emis un set de îndrumări pentru statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, în privința reglementării tranzacțiilor cu terenuri agricole, astfel încât să nu se încalce nici legsilația UE în domeniul liberei circulații a capitalurilor Comisia spune că vrea astfel să ajute statele membre UE să protejeze terenurile agricole de amenințări precum specula excesivă la prețuri și concentrarea proprietății.

    Potrivit CE, statele membre UE, inclusiv România, au posibilitatea de a limita vânzările de terenuri agricole, pentru a conserva comunitățile de fermieri și pentru a promova agricultura durabilă. În acest context, legislația din țara noastră urmează a fi modificată și tocmai de aceea va propunem o dezbatere cu acest subiect.


  • Subvenții unitare pentru fermierii europeni

    Subvenții unitare pentru fermierii europeni

    La lucrările Conferinței Organic CAP Reform (Reforma Politicii Agricole Comune din zona BIO), eveniment organizat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților din Parlamentul României, de Asociația Europeană BIO, IFOAM — EU, au fost prezenți reprezentanți ai fermierilor BIO din toată Uniunea Europeană.



    Unul dintre cele mai importante aspecte supuse dezbaterii de către specialiștii în agricultura BIO a fost acela că subvențiile pentru agricultorii BIO trebuie să fie unitare, la nivelul Uniunii Europene. Președintele Asociației Bio România, dr. Marian Cioceanu, ne-a spus:



    S-a plecat de la actuala Politică Agricolă Comună (PAC), care prevede că 30% din totalul subvențiilor se duc către climă și măsuri de agromediu. Din păcate, țările din estul Europei nu și-au atins obiectivele. În România, lucrătorii din agricultura ecologică s-au înjumătățit din 2014 până astăzi și este aceeași situație ca în Polonia, Bulgaria, Ungaria. În România, din cei 30% alocați pentru mediu și schimbări climatice, doar 3% s-a alocat pentru agricultura ecologică. Deci, nu există o concordanță între PAC și Planul Național de Dezvoltare Rurală și, din acest motiv, în unanimitate, toți reprezentanții IFOAM-EU au fost de acord că viitoarea PAC trebuie să instituie, fără echivoc, anumite măsuri prin care să se atingă anumiți parametri de protecție a mediului, prin practicile agricole, iar acești parametri să fie subvenționați de către Uniunea Europeană.”



    România are disponibil în anul 2018 un teren agricol de 270.000 de hectare cultivat cu produse BIO. Această suprafață reprezintă însă doar 2% din suprafața agricolă totală a țării, față de media europeană, care este de circa 7%. Interesul fermierilor este în continuă creștere deoarece și cererea de produse BIO este din ce în ce mai mare. În 2016, conform unor studii de specialitate, 40% dintre români cumpăraseră cel puțin o dată un produs BIO și declarau că vor păstra acest obicei. În România, la 15 mai 2018, erau înregistrați 8.000 de fermieri certificați BIO. Piața BIO din Europa este în creștere an de an, ajungând la 33,5 miliarde de euro în 2016. Cea mai mare pondere de culturi BIO o are în prezent Austria, cu 20% din suprafață, urmată de Spania și de Italia.



  • Reglementarea proprietăţii asupra terenurilor

    Reglementarea proprietăţii asupra terenurilor

    Multă vreme, românii s-au autoflatat cu evaluarea propriilor specialişti din domeniu potrivit căreia, după Franţa, România are cel mai generos potenţial agricol dintre toate ţările europene. Unul care, însă, de aproape 25 de ani, nu mai înseamnă aproape nimic, fiindcă e insuficient valorificat.



    Prăbuşirea dictaturii comuniste, în 1989, a antrenat desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie şi falimentul intreprinderilor agricole de stat. Terenurile au fost returnate foştilor proprietari, dar pentru mulţi dintre aceştia au devenit mai degrabă o povară decât un atu.



    În anii 50, ţăranii români au intrat cu miile în închisorile comuniste, fiindcă au refuzat să-şi cedeze pâmântul către CAP-uri, şi în zeci de sate au izbucnit revolte, reprimate brutal de trupele regimului de inspiraţie sovietică.



    Începând cu anii 90, în satele de acum îmbătrânite şi depopulate, pământul a fost lăsat de izbelişte, iar pomenitul potenţial agricol a avut un aport minor la PIB-ul României. De la pătlăgele roşii la carnea de vită, mâncarea românilor vine mai ales din import. Iar în anii din urmă, criza economică a paralizat piaţa imobiliară, aşa că terenurile disponibile nu şi-au mai găsit cumpărători. Oricât de frustrant ar fi pentru reflexele patrotice ale românilor, o injecţie de capital, tehnologie şi know-how agricol din străinătate ar fi şansă de înviorare a agriculturii interne.



    Miercuri, Guvernul a aprobat legea care le permite cetăţenilor străini din Uniunea Europeană să cumpere pământ în România în nume propriu, fără să mai fie obligaţi, ca până acum, să înfiinţeze o firmă. Au, însă, în continuare prioritate în achiziţia terenurilor agricole cetăţenii români. Dacă actul normativ va fi aprobat şi de Parlament, de anul viitor piaţa funciară va fi liberalizată.



    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susţine că măsura urmăreşte comasarea terenurilor, constituirea exploataţiilor viabile economic şi asigurarea siguranţei alimentare: Am simţit nevoia să venim cu un astfel de proiect de lege nu pentru a pune restricţii, dar pentru a crea, pentru a pune anumite condiţii cu privire la vânzarea terenurilor agricole, conştientizând faptul că valoarea acestora este extrem de importantă pentru viitorul României, pentru viitorul agriculturii româneşti.”



    Potrivit legii, în momentul în care va primi o ofertă de la un cetăţean străin, vânzătorul va fi obligat să meargă la primărie cu o cerere, prin care solicită notificarea celor care au prioritate şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol. Dacă în termen de 30 de zile nu va cumpăra nimeni, terenul va putea fi vândut cetăţeanului străin.

  • Informaţii privind piaţa funciară din România

    Informaţii privind piaţa funciară din România

    Conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, piaţa funciară din România va fi liberalizată de la 1 ianuarie 2014. Cu alte cuvinte, de la această dată, persoanele fizice din străinătate vor putea achiziţiona suprafeţe de teren în ţara noastră. Până atunci, acest lucru poate fi făcut doar de către cetăţenii străini acţionari ai unor societăţi comerciale cu sediul în România sau de către cetăţenii străini care au reşedinţa în ţara noastră.



    Potrivit unui proiect de lege, persoanele fizice nu vor putea deţine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan şi, pentru a cumpăra, cetăţenii români sau cei din Uniunea Europeană vor trebui să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să dovedească faptul că au cunoştinţe în domeniul agricol sau că au activat cel puţin 5 ani în acest sector.



    Ministrul român al agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că noţiunea de cunoştinţe în domeniul agricol” va fi definită ulterior, în urma unei dezbateri publice, printr-o hotărâre de guvern cu norme metodologice. El a arătat că în România cerinţele nu vor fi atât de restrictive ca în alte state şi a dat exemplul Franţei, unde o condiţie este să existe studii în agricultură pentru cei care vor să deţină o exploataţie agricolă. Cetăţenii statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene vor putea dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor din România în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate. Proiectul de lege mai prevede că terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la graniţa României nu vor putea fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare decât cu avizul Ministerului Apărării Naţionale, iar că cele pe care au fost stabilite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplator, vor putea fi înstrăinate prin vânzare doar cu avizul Ministerului Culturii.



    De asemenea, persoanele fizice care vor cumpăra teren agricol pe care este amplasată o infrastructură de irigaţii sau de îmbunătăţiri funciare vor avea obligaţia de a o menţine cel puţin în starea în care a fost cumpărată, astfel cum a fost atestată prin avizul Autorităţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. După aprobarea proiectului de lege, în România va fi înfiinţată Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, finanţată din surse proprii şi bugetare, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Autoritatea va asigura publicarea ofertelor de vânzare-cumpărare pe site-ul propriu, va verifica îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător, va emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare-cumparare al terenurilor cu destinaţie agricolă de către persoanele fizice, cetăţeni români, respectiv din alt stat membru al Uniunii Europene sau terţ, precum şi apatrizi cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau terţ. Totodată, autoritatea va înfiinţa, gestiona şi administa o bază de date a terenurilor agricole din România situate în extravilan.