Radio România Internațional

Tag: teren arabil

  • Prețul terenurilor agricole în statele UE

    Prețul terenurilor agricole în statele UE


    Preţul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană era de 10.578 euro, în 2022, potrivit datelor oferite de Eurostat. Însă, diferențele de preț între statele membre sunt foarte mari. Astfel, dacă în Croația un hectar de teren arabil costă în medie 3.700 euro, în Malta prețul mediu este de 233.230 euro. Însă terenurile disponibile pentru agricultură în Malta sunt limitate, iar presiunile pentru folosirea acestora în alt scop sunt în creștere, menționează Eurostat.


    Suedia avea cele mai mici prețuri pentru un hectar de teren arabil, prețul fiind de 2.041 euro în zona Ovre Norrland.



    România, sub prețul mediu al UE pentru terenul arabil



    În România, preţul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 39.704 lei în 2022 (8.020 euro), arată Institutul Naţional de Statistică. Cel mai scăzut preţ mediu s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, de 34.743 lei, iar cele mai scumpe terenuri au costat în jur 59.263 lei în Regiunea Bucureşti-Ilfov, dar în această zonă există interes din partea dezvoltatorilor imobiliari.



    Variații mai mari ale preţului per hectar arabil s-au înregistrat în trei state UE. În Țările de Jos, prețurile variau de la 66.051 euro în Friesland, la 150.644 în Flevoland, media (85.431 euro prețul mediu). În Grecia, un hectar costa 6.290 euro în Dytiki Ellada și 84.820 în Attiki (13.571 prețul mediu). În Spania, prețurile porneau de la 4.906 euro în Extremadura și ajungeau la 83.299 euro în Insulele Canare (10.263 prețul mediu).



    Pășunile, mai ieftine decât terenul arabil



    Datele Eurostat mai arată că hectarul de teren arabil era cu aproximativ 2.200 euro mai scump decât un hectar de pășuni permanente care costa 8.393 euro în 2022. Cea mai extinsă mare diferență de preț s-a înregistrat în regiunea Voreio Aigaio din Grecia. Aici pășunile permanente costau 1.757 euro, față de 36.435 euro pentru un hectar de teren arabil.



    Diferențe de preț s-au înregistrat și la chiriile pentru terenurile arabile. Astfel, preţul mediu pentru închirierea de teren arabil sau au unei păşuni permanente era de 199 euro pe hectar, cu variații de la 57 euro pe hectar în Slovacia la 843 euro pe hectar în Ţările de Jos. Chiria pentru un hectar de păşuni permanente în 2022 varia de la 32 euro în medie în Slovacia la 354 euro în medie în Irlanda, în timp ce preţul mediu pentru închirierea unui hectar de teren arabil era de 77 euro în Slovacia şi 510 euro în Irlanda.

  • Preţurile terenurilor, în creştere

    Preţurile terenurilor, în creştere

    Preţurile terenurilor din Bucureşti, potrivite pentru dezvoltări
    imobiliare, aproape s-au dublat în 2021, cele mai scumpe zone fiind în
    continuare centrul şi nordul oraşului, arată o companie de consultanţă
    imobiliară. Dacă dezvoltatorii tranzacţionau în 2019-2020 un teren pentru un
    bloc la 400-600 euro pe metrul pătrat în zonele medii ca preţ ale
    Bucureştiului, în 2021, preţul pentru acelaşi lot aproape s-a dublat. În ultima
    vreme, mulţi dezvoltatori imobiliari, atât din zona de rezidenţial cât şi de
    retail, au început să caute loturi de teren pentru noi proiecte. Interesul cel
    mai mare este pentru zona centrală, unde unele tranzacţii au ajuns şi la
    4.000-5.000 euro (în Piaţa Victoriei, lângă sediul Guvernului) sau 5.000-6.000
    Euro (în zona rezidenţială Aviatorilor) pentru un metru pătrat de teren. În
    medie, preţurile rămân uşor sub valorile din 2007-2008, însă datele
    fundamentale ale pieţei sunt complet schimbate: spre exemplu, în ultimii 15
    ani, puterea de cumpărare a salariului mediu din Bucureşti, ajustată în funcţie
    de inflaţie, aproape s-a triplat.


    În ansamblu, piaţa tranzacţiilor cu terenuri destinate exclusiv proiectelor
    rezidenţiale şi comerciale (birouri, retail, hotel) a înregistrat în România în
    2021 cea mai ridicată valoare din 2007 până în prezent, 800 de milioane de euro.
    Volumul total al tranzacţiilor a crescut de peste două ori şi jumătate faţă de
    volumul 310 milioane euro în 2020. Retailerii şi dezvoltatorii rezidenţiali au
    fost extrem de activi, terenurile destinate proiectelor de acest tip
    reprezentând aproximativ 90% din total. Capitala a rămas în frunte cu trei
    sferturi din volumul de tranzacţii, adică o valoare de peste 600 de milioane de
    euro. În jur de 70% dintre tranzacţiile din Bucureşti sunt destinate
    proiectelor rezidenţiale. Pentru comparaţie, în 2007 doar în Capitală se
    înregistrau tranzacţii de peste 800 de milioane euro, iar la nivel naţional se
    depăşise pragul de un miliard de euro, potrivit estimărilor din acea perioadă.
    În afara Capitalei, există un interes sporit al dezvoltatorilor pentru oraşe
    mari, cum sunt Timişoara, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi,
    Brăila, Oradea, Sibiu, dar şi pentru oraşe cu o populaţie mai mică, precum
    Vaslui, Tulcea, Giurgiu sau Călăraşi. Totodată, a crescut semnificativ numărul
    de tranzacţii mari (de peste 5 milioane euro).


    Cu titlu de curiozitate, preţul mediu al unui hectar de teren arabil din
    România era anul trecut de 7.163 de euro, în timp ce Franţa era de 6.000 de
    euro, iar în Ungaria de 4.893 de euro, conform Eurostat. În statele UE cele mai
    mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos (cu o medie de 69.632 de
    euro pentru un hectar în 2019), la polul opus fiind Croaţia unde un hectar de
    tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020. În cazul României, cele mai
    mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro
    pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru
    un hectar).



  • Se simplifică schemele de plăți în agricultură

    Se simplifică schemele de plăți în agricultură

    Prevederile
    Regulamentului (UE) 2017/2393, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, au
    fost armonizate de România printr-o ordonanță de urgență care aduce și unele
    clarificări prevederilor existente. Modificările și
    clarificările aduse au implicații asupra cererilor unice de plată aferente
    anului 2018, care se depun începând cu data de 1 martie.


    Aceste modificări
    vizează simplificarea normelor aplicabile măsurilor de ecologizare aferente
    plății pentru înverzire, creșterea flexibilității aplicării sprijinului cuplat,
    sens în care se prevede ca modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat să
    poată fi revizuită anual, până la 1 august, cu efect asupra anului următor.


    Directorul general al
    Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, Adrian Pintea, a precizat: ,,Pentru
    anul 2018, fermierii în a căror exploatație terenul arabil este mai mare de 15
    ha se asigură că, începând cu anul de cerere 2018, o suprafață care corespunde
    unui procent de minimum 5% din terenul arabil al exploatației, pe care
    fermierul l-a declarat, este zonă de interes ecologic: terasele, elementele de
    peisaj, zonele-tampon care sunt situate pe marginea apelor curgătoare sau
    stătătoare și margini de câmp, zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de
    producție, terenurile împădurite prin Măsura 2.2.1. – Prima împădurire a
    terenurilor agricole, zonele cu culturi secundare sau strat vegetal, culturi
    fixatoare de azot.



    De asemenea, se
    introduce posibilitatea de a mări cuantumul plății pentru tinerii fermieri de
    la 25% la maximum 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe
    suprafață, procent care se stabilește ulterior, prin hotărâre a guvernului.
    Facilitarea accesului tinerilor fermieri la plata pentru tinerii fermieri pe
    o perioadă completă de 5 ani de plată, în cazurile în care aceștia nu au
    solicitat sprijin imediat după stabilire, reprezintă o altă noutate pentru
    tinerii fermieri români.