Radio România Internațional

Tag: terenuri agricole

  • Preţul terenurilor agricole

    Preţul terenurilor agricole

    În România, pretul terenului agricol variază în funcţie de zonă. În sud şi sud-vestul ţării, în zone cu potenţial agricol ridicat, în ultimii ani, preţurile au fost pe un trend ascendent. In schimb, în zonele din Moldova, unde terenurile nu sunt comasate iar investiţiile sunt reduse, preţul terenurilor agricole rămâne în continuare la cel mai mic nivel din România. Conform Eurostat, preţul terenurilor agricole în România este sub media preţului terenurilor agricole din ţările din vestul Europei, unde un hectar de pământ se vinde cu peste 15 mii de euro, ajungând chiar la 60 de mii de euro.



    La noi, valoarea medie a unui hectar este de 2.000 de euro. Experţii din acest sector consideră că în următorii ani am putea vedea creşteri substanţiale în toate zonele cu potenţial. De exemplu, în acest an, s-a ajuns la 10.000 de euro/hectar. România are peste 15 milioane de hectare de teren arabil, iar străinii lucrează 422.000 de ha, aproximativ 5% din suprafața totală, susţine Ministerului Agriculturii. Cei mai mulţi sunt italieni, germani, francezi şi austrieci.



    În prezent, autorităţile din România au în lucru un proiect legislativ cu modificări la cumpărarea terenurilor agricole. Printre noile măsuri se numără şi condiţionarea vânzării doar către cei care se ocupă de agricultură, în special către tinerii fermieri, fiind însă interzisă revânzarea terenului pentru o anumită perioadă.

    De asemenea, şi ordinea de preempţiune la cumpararea terenurilor agricole va fi schimbată. Vor avea prioritate coproprietari şi rude până la gradul I, apoi arendaşi, urmaţi de statul roman (prin Agenţia Domeniilor Statului) şi de proprietarii de terenuri agricole vecini. Dar, înainte de încheierea contractului de vânzare — cumpărare, cei care vor să vândă terenul trebuie să aducă la cunoştinţa preemptorilor intenţia lor prin publicarea unei oferte de vânzare detaliată ce se afişează la Primăria unităţii administrativ teritoriale în cadrul căreia este amplasat terenul. Cei care cumpără teren agricol sunt obligaţi ca timp de 15 ani să nu revândă terenul decât doar statului român.



    Noua lege mai prevede ca persoanele fizice să aibă reşedinţa sau domiciliul, pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vânzare şi să desfăşoare activităţii agricole pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vănzare cu cel puţin cinci ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului.



    În cazul persoanele juridice, acestea trebuie să aibă sediul social şi/sau sediul secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte. Vor putea cumpăra terenuri arabile doar societăţile comerciale care au în obiectul de activitate cel puţin 75% activităţi derulate în agricultură.

  • Noi reguli de vânzare a terenurilor agricole

    Noi reguli de vânzare a terenurilor agricole

    Senatul României a votat la 22 mai a.c. iniţiativa legislativă
    ce modifică Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor
    agricole. Una dintre cele mai importante modificări se referă la
    schimbarea ordinii de preempţiune la cumpărarea terenurilor agricole. Au
    prioritate coproprietarii şi rudele până la gradul I, apoi arendaşii, urmaţi de
    statul român (prin Agenţia Domeniilor Statului) şi de proprietarii de terenuri
    agricole vecini. Totodată, terenurile agricole nu vor mai putea fi cumpărate
    decât de cei care se ocupă cu agricultura şi pot aduce dovezi în acest sens.


    Noua lege stabileşte şi condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ de
    către cumpărătorii de terenuri, fie că este vorba de persoane fizice sau de
    persoane juridice. Astfel, cumpărătorii persoane fizice trebuie să aibă
    reşedinţa sau domiciliul, pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se
    află terenul oferit spre vânzare şi să desfăşoare activităţii agricole în apropierea terenul oferit spre vânzare, cu
    cel puţin 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului.
    De aceste obligaţii vor fi scutiţi însă tinerii fermieri care doresc să cumpere
    terenuri agricole.


    In ceea ce priveşte persoanele juridice, condiţiile presupun ca acestea
    să aibă sediul social sau sediul secundar înregistrat pe raza unităţii administrativ-teritoriale
    unde se află terenul oferit spre vânzare, să desfăşoare activitate agricolă pe
    raza unitatii administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre
    vânzare, cu minimum 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a
    terenului. In plus, veniturile obţinute din activităţi agricole să reprezinte
    minimum 75% din totalul veniturilor pe ultimii 3 ani.


    Terenurile cumpărate nu vor putea fi revândute decât după 15 ani, iar în
    acest caz, cumpărătorul nu poate fi decât statul român, prin Agenția Domeniilor
    Statului. De asemenea, proiectul
    de lege reglementează obligativitatea utilizării terenurilor respective exclusiv pentru desfăşurarea activităţilor
    agricole de către proprietarii acestor terenuri, fie în regim de exploatare
    directă, fie prin încheierea contractelor de arendare.



    În România, investitorii
    străini deţin, în prezent, aproximativ 30% din suprafaţă agricolă totală a
    României (13,3 mili­oa­ne hectare).Anul trecut, au fost tranzacţionate 100.000 de
    hectare de terenuri arabile în România; în unele zone preţurile au ajuns la
    10.000 de euro/hectar şi se estimează că vor creşte până în anul 2020.

  • Culturile fixatoare de azot măresc subvenția primită de fermieri

    Culturile fixatoare de azot măresc subvenția primită de fermieri

    O
    serie de plante fixatoare de azot au fost definite în noul Regulament aplicabil
    de la 1 ianuarie 2018    , pentru ca fermierii să poată să primească o subvenție
    mai mare.


    Astfel, pentru fermierii care dețin în
    exploatație o suprafață mai mare de 15 ha, aceștia au obligația ca pe 5% din
    suprafață să cultive plante fixatoare de azot. Pentru această suprafață,
    fermierul primește în plus peste 50 de euro/ha.


    Adrian Pintea, directorul general al
    Agenției de plăți și intervenție în agricultură, a explicat această nouă procedură: Începând cu anul de cerere 2018, o
    suprafață care corespunde unui procent de minimum 5% din terenul arabil al
    exploatației pe care fermierul l-a declarat este zonă de interes ecologic. Care
    sunt zonele declarate de interes ecologic? Sunt terasele, elementele de peisaj,
    gardurile vii, fâșiile împădurite, arborii în aliniament, arborii izolați,
    pâlcuri, zonele-tampon care sunt situate pe marginea apelor curgătoare sau
    stătătoare și marginile de câmp. Sunt zonele cu specii forestiere cu ciclu
    scurt de producție, terenurile împădurite prin măsura 2.2.1, prima împădurire a
    terenurilor agricole din PNDR – submăsura 8.1, zonele cu strat vegetal, zonele
    cu culturi fixatoare de azot.


    În ceea ce privește culturile fixatoare
    de azot, acestea sunt prevăzute într-o anexă la instrucțiunile de completare a
    formularului de cerere. Aceste culturi trebuie să fie prezentate pe teren pe
    toată perioada lor de vegetație, sunt considerate culturi principale și
    participă la ciclul diversificării culturilor.


    Reporter: Fermierii sunt nemulțumiți:
    Domnule, orice cultură fixatoare de azot pun, zice (n.r. fermierul), nu trebuie
    să mai tratez. Ce-i adevărat și ce nu-i adevărat în povestea aceasta?


    Adrian Pintea: Acum, în
    momentul în care tu iei bani pentru înverzire și, în anul 2017, au luat 57 de
    euro/ha, în plus față de celălalt (n.r., nedeclarat ca zonă de interes
    ecologic), da, pe aceste suprafețe, cele 5%, trebuie să le respecți.


  • Jurnal românesc – 02.11.2016

    Jurnal românesc – 02.11.2016


    În
    Republica Moldova, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu,
    cere autorităţilor de la Chişinău să permită studenţilor să voteze în
    localităţile unde îşi fac studiile. Intr-o conferinţă de presă, Maia Sandu a
    solicitat şi deschiderea mai multor secţii de vot peste hotare, în oraşele unde
    oamenii au fost nevoiţi să aştepte mai mult timp pentru a vota, precum
    permisiunea acordata cetăţenilor moldoveni din diasporă să voteze şi cu
    buletinul de identitate, nu doar cu paşaportul. Preşedintele Republicii Moldova
    va fi ales într-un al doilea tur de scrutin, pe 13 noiembrie, între socialistul
    Igor Dodon şi reprezentanta partidelor pro-europene, Maia Sandu. In primul tur
    de scrutin, rata de participare a fost de 49%, cea mai scăzută din istoria
    alegerilor prezidenţiale sau parlamentare din Republica Moldova.




    Preşedintele Klaus
    Iohannis a declarat, miercuri, la Bucureşti, la deschiderea INDAGRA că acest
    târg reprezintă o şansă specială de promovare a produselor autohtone şi a
    subliniat că numărul mare de participanţi arată că România este pe drumul cel
    bun în ceea ce priveşte agricultura. Klaus Iohannis a mai spus că este foarte
    importantă promovarea, în mod inteligent, a atuurilor autohtone, fie că este
    vorba de potenţialul agricol vegetal sau cel zootehnic, de produsele
    tradiţionale sau cele ecologice ori de soiurile de vin româneşti, apreciate în
    plan internaţional. Expozanţi din 25 de tari participă la INDAGRA – cel mai
    mare şi cel mai important târg de produse şi echipamente din domeniul
    agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei din sud-estul Europei.




    In Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală,
    sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc, recent,
    prima parte a şedinţei de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
    în care au fost luate mai multe hotărâri relevante pentru viaţa bisericească a
    românilor ortodocşi din cele două Americi. Astfel, a fost înfiinţată Episcopia
    Ortodoxă Română a Canadei. A mai fost înfiinţată Mitropolia Ortodoxă Română a
    celor două Americi având în componenţă două eparhii: Arhiepiscopia Ortodoxă
    Română a Statelor Unite ale Americii şi Episcopia Ortodoxă Română a Canadei. De
    asemenea, a avut loc alegerea pentru nou-înfiinţata Episcopie Ortodoxă Română a
    Canadei. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales ca episcop ortodox
    român al Canadei pe Preasfinţitul Părinte Ioan Casian. In acelasi timp, Sfântul
    Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ridicarea în demnitatea de mitropolit
    ortodox al celor două Americi a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae
    Condrea.




    Persoanele fizice vor putea achiziţiona
    terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel
    mult 1.500 de hectare, după cum s-a convenit cu producătorii pe proiectul de
    lege privind vânzarea terenurilor agricole, a anunţat ministrul Agriculturii,
    Achim Irimescu. Pe de altă parte, Achim Irimescu a
    afirmat că au fost introduse şi o serie de cerinţe, care vor permite limitarea
    achiziţiei de terenuri agricole în România şi care nu vor ridica probleme la
    nivel european. Astfel, societăţile comerciale respective trebuie să aibă
    domiciliul stabil în România, iar pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne
    varianta ca ei să obţină cetăţenia română. România a liberalizat piaţa funciară
    la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la
    Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere
    terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele
    lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept. În prezent, în
    România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi
    poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE poate depăşi 30.000 de
    euro.

  • Jurnal românesc – 26.09.2016

    Jurnal românesc – 26.09.2016

    Secretarul de stat Alexandru Victor Micula şi ambasadorul României în Republica Federală Germania, Emil Hurezeanu, au participat, la Pforzheim, în Germania, la ceremonia de aniversare a 10 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Româno-Germane Pforzheim. Micula a adresat mulţumiri Asociaţiei pentru contribuţia sa la dezvoltarea şi intensificarea relaţiilor bilaterale, sociale, umanitare şi culturale dintre România şi Germania. El a apreciat că momentul de aniversare a 10 ani de activitate este edificator pentru forţa legăturii dintre cetăţenii celor două state şi a adresat felicitări pentru continuitatea şi devotamentul Asociaţiei Româno-Germane din Pforzheim în demersurile menite să consolideze relaţiile româno-germane, cu accent pe promovarea întâlnirilor între tineri. Totodată, secretarul de stat a evidenţiat rolul etnicilor germani din România şi al comunităţii româneşti din Germania de punte de legătură între România şi Germania, precum şi strânsa colaborare româno-germană în acest sens.



    Între România şi Germania relaţiile se dezvoltă continuu şi sunt pe o cale foarte bună, iar minoritatea germană nu este doar o punte între cele două state, ci şi un partener pentru a dezvolta România, a declarat, la Reghin, vicepremierul Vasile Dîncu, cu ocazia celei de-a 26-a întâlniri a saşilor. Mi-e foarte greu să spun, deşi statistic vorbim despre minoritatea germană din România, mi-e foarte greu să folosesc cuvântul minoritate pentru că este vorba de o mare cultură, civilizaţia germană, şi o asemenea mare cultură nu este nicăieri minoritară, a declarat Vasile Dîncu.



    Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a decis să prelungească sesiunea de consultare publică pentru Programul Diaspora Start-Up care are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent întorşi în ţară. MFE răspunde astfel interesului foarte mare manifestat de potenţialii beneficiari ai fondurilor nerambursabile şi prelungeşte perioada de consultare până la data de 30 septembrie 2016. Ghidul Programului Diaspora Start-Up, cu o finanţare în valoare de 30 milioane euro din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, a fost pus în consultare publică de către MFE şi Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni la data de 8 septembrie 2016. Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.



    Varianta modificată a legii privind vânzarea terenurilor agricole va fi publicată în această săptămână pe site-ul Ministerului Agriculturii – a anunţat ministrul agriculturii, Achim Irimescu. El a precizat că legea va intra în circuitul de avizare numai după ce va fi discutată cu fermierii. Principala modificare din Lege este cea a limitării achiziţiei unui teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare atât pentru români cât şi pentru străini. În urmă cu patru luni, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, avertizase că cel puţin două milioane de hectare de teren agricol se aflau în proprietatea firmelor sau persoanelor străine. România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014 conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară.



    Actorul Ioan Gyuri Pascu a murit luni dimineaţă, la vârsta de 55 de ani. Decesul a survenit în urma unui stop cardiorespirator iresuscitabil. Actorul şi muzicianul Ioan Gyuri Pascu s-a născut la 31 august 1961, la Agnita, în judeţul Sibiu. În 1987 a devenit membru în grupul Divertis, alături de care a încântat publicul timp de 20 de ani .

  • Efectele inundaţiilor

    Efectele inundaţiilor

    România a avut parte în
    prima jumătate a lunii iunie de o vreme capricioasă. Doar în ultimele 3-4 zile, au fost emise 132 de atentionări/avertizări
    meteorologice şi hidrologice cod roşu, portocaliu sau galben de furtuni,
    ploi torenţiale şi inundaţii.

    Potrivit Ministerului
    Interne, peste 100 de localităţi din 18 judeţe şi municipiul Bucureşti au fost
    afectate de precipitaţii abundente, inundaţii, alunecări de teren sau viituri.
    1500 de angajaţi ai Ministerului de Interne, sute de pompieri au intervenit cu
    utilaje, motopompe, autospeciale, bărci, pentru salvarea oamenilor sau au
    ajutat localnicii să scoată apa din curţile şi gospodăriile inundate.Vestea
    bună este că nu s-au înregistrat decese. Totuşi sute de persoane au fost
    evacuate, sute de case si gospodarii au fost inundate, mii de hectare de
    culturi agricole au fost distruse.

    Printre zonele cele mai afectate s-au aflat
    judetele Hunedoara si Timis, Tulcea şi Bacău. O ploaie
    torenţială care nu a durat mai mult de 30 de minute, în care cantitatea de
    precipitaţii a depăşit 50 de litri pe metrul pătrat, a afectat municipiile Deva
    şi Hunedoara. Viitura a perturbat traficul rutier şi
    a blocat, cateva ore, Drumul Judeţean care face legătura între Deva şi
    Hunedoara, nivelul apei depăşind jumătate de metru pe carosabil.

    Autorităţile
    locale din judeţul Timiş monitorizează permanent apele râului Bârzava, pentru
    care este în vigoare un cod roşu de inundaţii. Atenţia se îndreaptă în mod
    special asupra localităţilor Denta şi Gătaia, unde este aşteptată o viitură şi
    unde au fost consolidate digurile cu saci de nisip. In oraşul
    Caransebeş apa nu mai este potabilă, pentru că ploile torentiale din
    ultimele zile au dus la creşterea bruscă a cantităţii de impurităţi, iar
    capacitatea staţiilor de tratare a fost depăşită. Autorităţile au recomandat
    ca apa să nu mai fie consumată, nici măcar pentru prepararea hranei, ci
    doar pentru uz gospodăresc.

    Ploile torenţiale au reactivat alunecările de teren
    din Comăneşti, judeţul Bacău. 60 de persoane au fost evacuate, după ce la
    începutul săptămânii alte 40 fuseseră nevoite să îşi părăsească locuinţele,
    aflate în pericol de a se prăbuşi. In Tulcea, unde local au căzut 115 litri/mp în două- trei ore,
    prefectura a anunţat că ploile din ultimele au afectat mii de hectare
    de terenuri agricole.

    După aceasta perioadă ploioasă, urmează
    canicula. De joi, vremea s-a încălzit semnificativ în majoritatea regiunilor,
    dar mai ales în sud, inclusiv în Capitală, unde până la sfârşitul saptătmânii
    sunt aşteptate temperaturi care vor depăşi 35-37 de grade C.

  • Terenuri agricole cu înaltă valoare naturală

    Terenuri agricole cu înaltă valoare naturală

    România deţine încă unele dintre cele mai întinse terenuri agricole şi
    zone cu înaltă valoare naturală din Europa. Acestea sunt situate în
    mediul rural, în Transilvania, Maramureş, dealurile subcarpatice şi sud-vestul
    ţării, acolo unde practicile agricole tradiţionale,
    păşunatul raţional şi lipsa îngrăşămintelor au permis supravieţuirea unei
    diversităţi extraordinare de floră spontană şi faună sălbatică. Aceste zone
    reprezintă 30% din suprafata agricolă a ţării, respectiv 5 milioane de
    hectare, şi sunt asociate cu ferme de mici dimensiuni, de obicei familiale.
    Zona satelor săseşti din Transilvania este extrem de bogată în pajişti uscate
    care reflectă agricultura neintensivă practicată de sute de ani, pajişti bogate
    în habitate pentru multe specii de plante şi animalare care au dispărut
    din alte părţi ale Europei. Ben Mehedin, purtător de cuvânt al Fundaţiei Adept
    Transilvania: Sunt acele terenuri unde
    agricultura practicată la scară mică, cu un impact minim asupra mediului, au
    făcut ca să avem, până în zilele noastre, o bogăţie naturală, o
    varietate mare de plante, animale, insecte şi fluturi. Si asta pentru că modul
    în care s-a făcut agricultura a permis, atât producerea de bucate, dar a permis
    şi sălbăticiunilor naturii să coexiste într-un mod armonios. Noi am derulat
    un proiect, cofinanţat prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român,
    care s-a desfăşurat în şase zone pilot, toate situate dincoace de Carpaţi, în
    Transilvania. Aceste zone se află în Munţii Harghitei, Sighişoara-Târnava Mare, alta
    între Târnava Mică şi Miercurea Nirajului, Munţii Zarandului şi o altă zonă se
    află în Valea Barcăului. In cadrul proiectului ne-am propus câteva lucruri, în
    primul rând, să scoatem în valoare aceste terenuri cu înalta valoare naturală,
    dar şi pe oamenii din aceste zone şi produsele lor.


    Derulat în perioada 2013-2016 de către Fundaţia Adept
    Transilvania, proiectul a
    urmărit tocmai îmbunătăţirea stării de conservare a acestor pajişti
    şi a oferit asistenţă de specialitate şi idei de marketing pentru fermierii
    zonei, ne-a mai spun Ben Mehedin: In cadrul proiectului
    am avut trei componente mari. Prima se referă la componenta de politici, cum
    s-ar putea ca din fondurile publice să fie sprijinite aceste zone, pentru
    că aceste zone sunt şi funizoare de bunuri publice. Prin
    agricultura cu impact scăzut asupra mediului, se generează şi acele bunuri
    publice pe care nu le vedem întotdeauna în produsul care e realizat în
    aceste zone. Si anume vorbim de aer curat, de ape mai pure, de polenizare, de agrobiodiversitate,
    vorbim de biodiversitate, de rezilienţa la schimbările climatice. O altă
    componentă pe care am avut-o în cadrul proiectului a fost studiul pieţei
    şi încercarea de a identifica o mai bună poziţionare pe piaţă a acestor
    produse, pentru că acestea sunt mai curate, mai sănătoase şi sunt gustoase. Si
    o alta componentă a fost instruirea unor facilitatori comunicatori sau agenţi
    de dezvoltare care să vorbească lumii despre păstrarea acestor tradiţii, să
    vorbească şi celor care ar putea să beneficieze de produsele acestea:
    gemuri, ceaiuri, miere, brânzeturi, produse din carne.Zonele acestea sunt zone în care s-au
    practicat o agricultura mixtă. Cel mai adesea au fost crescute, ca
    în orice gospodărie 1-2-3 vite. Un aspect important este cel al producerii
    fânului în cadrul creşterii animalelor mari. Se coseşte cel puţin o dată pe an, iar
    fânul este dus în staul, acolo unde o să stea vitele. Prin aceste fâneţe,
    zonele respective au dobândit o bogăţie floristică diferită faţă de altele zone
    unde se face o agricultură intensivă.

    În ciuda
    valorii lor pentru comunităţile rurale şi pentru societate, cele mai
    multe din aceste păşuni, pajişti semi-naturale şi zone mozaicate, cultivate în
    regim extensiv, se află sub o presiune crescândă din cauza abandonului,
    intensificării activităţii agricole şi a schimbărilor în modul de folosire a
    terenurilor.De aceea
    proiectul a urmărit găsirea unor soluţii pentru menţinerea practicilor agricole
    tradiţionale, nu numai pentru supravieţuirea unor comunităţi rurale şi
    asigurarea unei hrane sănătoase pentru populaţie, dar şi pentru conservarea
    naturii.

    Ben Mehedin: Noi dorim să creăm un cadru sănătos în
    care aceste produse să fie recunoscute, să existe suficientă cerere, astfel
    încât cei care le fac să poată continua modul acesta de viaţă şi în afara
    subvenţiilor sau finanţărilor, prin forţe proprii, aşa cum s-a făcut de
    sute de ani. In general, o societate solidă se sprijină pe clasa de mijloc. Noi
    dorim o clasă mijlocie solidă a lucrătorilor în agricultură. Dacă aceşti
    mici producători nu sunt sprijiniţi, nu sunt ajutaţi, exisă riscul
    dispariţiei lor. Iar ei sunt custozii acestor terenuri. Ei sunt supuşi unui
    pericol în economia globală de astăzi, acolo unde nu se iau deciziile corect,
    pentru că aceste terenuri asigură securitatea hranei. Ele asigură sănătatea
    solului pe mai târziu. Din punct de vedere al producţiei agricole, aceste
    terenuri produc mai mult decât terenurile intensive, dacă ţinem cont de
    valoarea producţiei agricole şi costurile pentru obţinerea producţiei.



    Fundaţia Adept împreună
    cu WWF România şi Fundaţia ProPark au organizat, recent, o conferinţă la nivel
    european pentru a explica modelul agricol practicat în Transilvania şi pentru a
    găsi soluţii la problemele care ameninţă supravieţuirea acestui peisaj
    remarcabil şi a comunitatilor locale.