Radio România Internațional

Tag: termoficare

  • UE – investitii în proiecte energetice

    UE – investitii în proiecte energetice

    Uniunea Europeană va sprijini cu aceşti bani 39 de proiecte energetice, iar cele aproape 3 miliarde achitate către cele 10 state membre, constituie cea mai mare plată efectută până acum din Fondul de investiţii.

    Cea mai mare parte – 1,1 miliarde de euro, adică 37% din buget – a revenit României, iar sume cuprinse între 24 şi 835 de milioane de euro au ajuns în Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia. Investiţiile vor permite modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în energie, industrie şi transporturi, precum şi îmbunătăţirea eficienţei energetice.

    În România, banii vor fi folosiţi la dezvoltarea reţelelor de distribuţie a energiei, reabilitarea şi modernizarea reţelelor de termoficare, a reţelei de transport a gazelor naturale, precum şi pentru investiţii în material rulant eficient energetic, spune Ministerul Energiei de la Bucureşti.

    Finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii, Fondul pentru modernizare urmărește să sprijine treisprezece state membre cu venituri mai mici în tranziția lor către neutralitatea climatică. Pe lângă cele 10 state care au primit acum bani, între beneficiare mai sunt și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru acest sprijin începând din ianuarie 2024.

    Proiectele susţinute de Comisia Europeană prin acest fond se axează pe producţia de energie electrică din surse regenerabile, ca şi pe implementarea surselor regenerabile de energie, iar cheltuielile totale alocate depăşesc 12 miliarde şi jumătate de euro.

    Aceste investiţii ajută statele membre să îşi atingă obiectivele în materie de climă şi de energie şi contribuie la obiectivul pe termen lung al Uniunii, de realizare a neutralităţii climatice până în anul 2050.

    Următoarele termene-limită până la care statele membre își pot prezenta propunerile de investiții în vederea obținerii unui sprijin potențial din Fondul pentru modernizare sunt 13 august pentru propunerile neprioritare și 10 septembrie pentru cele prioritare.

  • Modernizarea sistemului de transport a energiei termice din Bucureşti

    Modernizarea sistemului de transport a energiei termice din Bucureşti

    Aceastã investiție de 216 milioane de euro din fondul de coeziune
    pentru modernizarea unei infrastructuri esen    țiale pentru capitala României este un bun exemplu
    de proiect care poate îndeplini simultan obiectivele de îmbunãtã    țire a vieții de zi cu zi a cetãțenilor cât şi pe cele ale
    Pactului verde şi în materie de schimbãri climatice    , afirmã comisarul european
    pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.


    Fondul de coeziune este destinat statelor
    membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90 la
    sutã din media Uniunii Europene şi vizează reducerea disparităţilor economice
    şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.


    Pactul verde este foaia de parcurs a Uniunii
    Europene pentru a ajunge la o economie neutrã din punct de vedere climatic pânã
    în anul 2050 şi oferă un plan de acțiune menit să stimuleze utilizarea
    eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curatã, să
    refacă biodiversitatea și să reducă poluarea.


    Purtãtorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în
    România, Ștefan Turcu: Sistemul de
    transport al energiei termice din capitalã este unul dintre cele mai mari din
    lume, acesta furnizeazã apã caldã şi cãldurã pentru mai bine de 1 milion de
    persoane.


    Vor putea fi
    înlocuiti aproximativ 105 kilometri de sistem de transport, aşadar cam 30 la
    sutã din cãldurã între sursã şi consumator.


    O altã problemã care
    va fi rezolvatã, gra    ție
    acestor fonduri, bani europeni, va fi instalarea unui sistem de detectare a
    scurgerilor. Ce înseamnã acest lucru? Cã practic încercãm sã asigurãm un sistem
    de transport al enegiei termice durabil şi accesibil ca pre    ț.


    Scopul final este sã
    sporeascã eficienta enegeticã a re    țelei
    care va duce evident la o mai bunã calitate a vie    ții locuitorilor şi a aerului pânã la urmã- pentru
    cã se va reduce substan    țial
    cantitatea de gaze care urmeazã sã fie arse.


    Aşadar sunt veşti
    bune pentru locuitorii capitalei care- am vazut şi noi stirile şi am sim    țit pe propria piele- au avut
    probleme, mai ales în sezonul rece şi sperãm, cât de curând, sã demareze
    lucrãrile pentru a avea în sfarşit un sistem de transport al energiei termice
    modern pentru locuitorii capitalei.



    Aceasta nu este prima finanțare pe care Bucureştiul o
    primeşte din partea Uniunii Europene pentru modernizarea rețelei de termoficare. În
    primãvarã, Comisia Europeanã a mai aprobat un ajutor de 254 de milioane de
    euro, printr- un grant direct din fondurile structurale, bani cu care Capitala
    poate schimba circa 100 de kilometri de conducte principale, adicã aproximativ
    10 la sutã din lungimea totalã a rețelei de transport.








  • Un nou primar general pentru Bucureşti

    Un nou primar general pentru Bucureşti

    Susţinut, la scrutinul de pe 27 septembrie, de PNL şi de USR, independentul Nicuşor Dan, şi-a preluat, joi, în mod oficial,
    mandatul de primar general al Bucureştiului. Matematician foarte bine cotat în
    breaslă şi activist civic de cursă lungă, noul edil şi-a adjudecat, acum o
    lună, un trofeu politic râvnit de mulţi şi o posibilă trambulină spre demnităţi
    şi mai înalte. Unul dintre predecesorii săi, Traian Băsescu, avea să ajungă
    preşedinte, iar un altul, Victor Ciorbea, prim-ministru.


    Capitala
    însumează o zecime din totalul electoratului românesc, şi, exceptându-l pe
    şeful statului, edilul său e politicianul
    învestit cu cele mai multe voturi. Bucureştiul e şi oraşul cel mai bogat
    din ţară, cu indicatori economico-sociali peste media Uniunii Europene, şi cu
    demografia cea mai dinamică. Nicuşor Dan moşteneşte, însă, de la predecesoarea
    şi învinsa sa în alegeri, social-democrata Gabriela Firea, un oraş     sufocat de poluare, paralizat de traficul supraaglomerat,
    cu regia de termoficare falimentară şi cu o infrastructură încă deficitară. Primăria
    Capitalei are, în prezent, 6.000 de litigii în care este implicată, datorii de
    3 miliarde de lei (echivalentul a peste 600 de milioane de euro), ce nu includ
    şi obligaţiile fiscale ale companiilor municipale, precum şi popriri de 70 de
    milioane de lei. Noul primar cere timp pentru rezolvarea acestor dosare.


    Nicuşor
    Dan: Bucureştiul are o perspectivă extraordinară şi nu putem să nu reuşim.
    Însă, pe termen foarte scurt, cer bucureştenilor răbdare şi solidaritate,
    pentru că sunt nişte probleme grave şi urgente cu care ne confruntăm. Suntem
    într-o criză sanitară, avem o criză a termoficării şi avem o criză financiară
    la nivelul municipalităţii. Răbdare şi le vom rezolva. Suntem o comunitate şi
    este responsabilitatea noastră să trecem prin această pandemie.


    Edilul
    beneficiază de o relaţie excelentă cu premierul liberal Ludovic Orban, precum şi
    de un consiliu general dominat confortabil de USR şi PNL. La sectoarele
    Capitalei, însă, candidaţii susţinuţi de aceste partide şi-au împărţit
    primăriile cu cei de stânga, trei la trei.


    Scoruri strânse între principalele forţe politice s-au înregistrat
    şi la şefiile consiiilor judeţene.     Social-democraţii şi-au păstrat multe dintre
    fiefurile din sudul şi estul ţării, iar liberalii pe cele din vest. UDMR rămâne
    viora-ntâi în judeţele din centru, singurele în care populaţia de etnie
    maghiară e majoritară. Votată de o treime dintre bucureşteni, USR şi-a
    adjudecat, în premieră, şi câteva reşedinţe de judeţ: Braşov, Alba Iulia,
    Bacău sau Timişoara, unde s-a consemnat şi o premieră istorică. Noul
    edil e Dominic Fritz, născut şi crescut în Germania, venit prima oară în
    România la 20 de ani, în 2003, şi ales, acum, de mai bine de jumătate dintre
    timişorenii care au venit la urne.