Radio România Internațional

Tag: terorismu

  • Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu

    Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu


    Prezidentulu Klaus Iohannis declarã, sâmbătă, Lisabona, că ataca teroristã di mari, nica ş-ma mari, ţi easti faptã tu Israelu ari un potenţialu multu nfãrmãcatu/ multu toxicu, ta s-u-aspargã, multu di multu, catastisea di tu Orientulu di Mesi. Di cabaia kiro, comunitatea internaţională cilãstãseaşti s’yinã cu cearei tru zonă şi, ti amãrtie, adzã avemu un evenimantu cari nã toarnã cabaia multu tu kirolu di ma ninti. U-avemu nãdia, ama, că lucãrli va s’bagã pi aradã, ti şcurtu kiro şi lumea tutã va ş-si toarnã pi measa di pãzãrãpseri diplomatiţi, spusi prezidentulu Iohannis tru cadurlu a nãscãntoru declaraţii comuni ndrupãti di omologlu portughedzu, Marcelo Rebelo di Sousa.



    El nãpoi spusi, că România cutugurseaşti sertu ataca teroristã tu Israelu. Himu solidari cu Israelu şi cundilleaiu că Israelu ari ndreptulu limbidu ti autoapărari şi tru aestă catastisi, nica spusi caplu a statlui.



    Iohannis declarã că anvãrliga di 800-900 di româñi suntu Israel, mulţã di elli hiindaloru turişti, şi că s’caftã cearei ta s’lli-aducã tu vãsilie aţelli ţi voru sã s’toarnã ntrãoarã tu patridã, lucru cari va s’hibã di cãuli tu şcurtu kiro.



    Autorităţli români caftă cearei ta s’lli-aducã cãtu cama ntrãoarã tu patridã aţelli aproapea 800 di români, ţi suntu hãgilãki tru Israel, vãsilie iu s’apufusi catandisea di polimu di itia a atacurloru nkisiti di minarea Hamas, declarã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu român a Afaceror Externe (MAE) apufusi s’bagã pi lucru Celula di Criză pi livelu a Ministerlui, aesta hiinda tru ligãturã niacumtinatã cu ambasada ali Românie tu Tel Aviv, cu Oficilu di reprezentari ali Românie tu Ramallah şi cu Delegaţia UE ditu Israel, şi veaglle cu ngãtanu catastisea ditu teren cu scãpolu ta s’da agiutoru a cetăţeañilor români cari caftã asistenţă consulară.



    MAE nãpoi u dimãndã hãbarea-a llei mutrindalui criştearea livelu di alertă di călătorie tră Statlu Israel, tru cari s’faţi urminie a cetăţenilor români cari suntu, tranziteadză icã au naeti s’urdină tru Israel, s’mindueascã nica nã oarã apofasea ti urdinari, a deapoa, a aţiloru ţi suntu tu aestã oarã Israelu s’tiñiseascã instrucţiuñili autorităţlor locali, s’apãnghiseascã tru casi şi, cându catandisea va u caftã, di va s’hibã pi halã lae, s’fugã ditu aestã vãsilie.



    Cetăţeañilli români cari suntu pi teritoriul a Israelui potu s’u caftã Ambasada ali Românie tu Tel Aviv şi potu s’-dimãndã a loru vinitã tru reghionu, dimãndãndaloru datili di identificari şi a loru coordonati la adresa di e-mail telaviv@mae.ro, la numirlu di tilefunu di pirmanenţă di tu Ambasada ali Românie tu Tel Aviv: +972 54 5643279, şi la aţelu a Consulatlui Gheneralu di Haifa: +972 543 998 038, tra s’poatã s’hibã cãftaţ şi aflaţ.



    Ministerlu faţi urminie frãndzãli di Internetu http://telaviv.mae.ro, https://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en şi www.mae.ro – rubrica Urminii ti urdinari şi nãpoi l’aduţi aminti că cetăţeañilli români cari s-ducu tu xeani au hãzãri serviţiul di alertă pritu SMS, aferentu ali campanie di hãbãriseari Un SMS poati s’ti ascapã cu bana!.



    Prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, prezidentulu a PNL, declarã, sâmbătă, că România easti solidară cu cetăţeanilli israelieni tru aesti greali sticuri di oarã pritu cari trecu şi cutugurseaşti prişcãviili, emu pritu atacurli cu rachete, emu pritu agresiunea a insurgenţãlor contra a bãnãtorloru.



    Alianţa tră Unirea Românilor (AUR/ MALAMA) cutugursi sertu atacurli cu rachete cari s’feaţirã tu Israelu. U spunemu solidaritatea cu statlu israelianu tru aesti oari lãhtãroasi, a deapoa minduerli a noasti suntu deadunu cu taxiratea a fumellilor ţi avurã victimi. Turunãoarã, cãftãmu sdãnãseascã ntrãoarã priscãvillea şi tuti atacurli ţi bagã tu piriclliu bana-a oamiñiloru, dimãndã AUR.



    Ambasadorlu a Israelui tu Bucureşti, Reuven Azar, declarã că ataca nkisitã di organizaţiile teroristi eara minduitã di multu kiro, cu mari ngãtanu şi easti ghini ndreaptã, hiindalui coordonatã di pi uscatu, ditu aerã şi di pi amari şi ari tu scãpo emu militarllii, emu bãnãtorlli israelieni.



    Avemu hãbãri ţi spunu cã au intratã ascumta terorişti pi teritoriulu a Israelui, tru ma multi hori şi cãsãbadz ditu notlu a patridãllei. Serviţiile di securitate şi forţãli aerieani cilãstãsescu s’u-aibã tu mãnã catandisea cu scãpolu ta s’ãlli veagllje oamiñilli.



    Cadealihea, himu ndrepţã s’pindzemu aestã atacã. Israelu easti ghini ndreptu sã s’veaglle. Tutunãoarã, el cundille că scãpolu atacãllei teroristã easti ta s’vatãmã câtu cama mulţã ţivilli israelieni, cari suntu tufikisiţ fãrã s’aleagã vãrã di elli. Isapea ţi u feaţirã easti cu alathusu, minduirã că Israelu va s’aproaki unã ahtari catandisi, ama dotu nu-ari, s’aprukemu, va s’dãmu apandisi cu furteaţã, nica spusi ambasadorlu Reuven Azar.



    Polimlu nkikisi anda eara yiurtusitã dzuua ditu soni a sãrbãtoarillei uvriascã Sukkot tru Israel, cându mulţã hãgilãkeari şi turişţã yin tu patridã tru kirolu di adye şcolarã. Tutunãoarã, s’umplu 50 di añi ş’nica nã dzuuã di anda avea ahuhritã polimlu anamisa di araghi şi israeliañi tu 1973, anda furã vãtãmaţ 2.600 di israelieni şi nai ma pţãnu 9.500 di morţã şi kiruţ di partea arabă tru 3-li stămâñi di alumti.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • UPDATE Atentat tu Londra: Doi român’i pliguiț / Tinti oamin’i murira

    UPDATE Atentat tu Londra: Doi român’i pliguiț / Tinti oamin’i murira

    UPDATE (23.03, oara 9.00) Cu adavdzeari la habarli mutrindalui ataca cari s-feati n’iercuri, 22 di martu, Londra, Ministerlu tra Afaceri Externi dimanda aesti di ma nghios:



    Una s-una după ti s-feati incidentul şi transferlu a cetăţenilor români la spital tra s-hiba yitripsit, un reprezentantu a Pareiil’ei di Criză constituită la nivelu a misiunil’ei diplomatice ali Românie la Londra s-dusi, una s-una ti avu cabilea, la unitatea medicală tra s-l’ia nascanti habari actualizati tu ti mutreasti catastisea di sănătate a victimilor şi tra s-la da asistenţă consulară.


    Menționăm că una di ateali 2 persoane de cetăţenie română pliguiti easti ma largu internată tru greaua catastisi, iara alantă, cari fu lisor pliguita dupu incidentu, fu externată.


    Ambasada ali României tru Regatlu Unit ali Marii Britanii şi a Irlandal’ei di Nord țani permanentu ligătura em cu familia a persoanei aflata tru catastisi greauă, em cu cetăţeanlu român cari fu externat.


    Misiunea diplomatică continuă monitorizarea a cazlui, mentinândalui liegatura cu unitatea medicală, familia a persoanei pliguita, cata cum şi cu autoritățile locale, hiindalui ndreaptas-da asistenţă consulară, andicra di caftari.


    Precizăm că cetățen’il’i români pot s-cafta asistenţă consulară la aesti numiri di telefon: Ambasada României tru Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ‪+44 20 76027328; ‪+44 20 76029833 ; ‪+44 20 76036694 ; ‪+44 20 76025193, apelurile hiindalui redirecționate cătra Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români dit Xinatati (CCSCRS) şi priloati di cătri operatorii Call Center tru regim di permanență.



    UPDATE(1.30): Tinti persoane murira, ntra cari și autorlu a incidentilor, și alti 40 fura pliguiti dupu ataca di Londra. Autoritățli britanice investighează incidentul și nchisescu calea a unal’ei ataca terorist cu un singur atacator. Prezidentul Iohannis pitricu un mesaj pi Twitter: “Escu cu mintea la roman’il’i pliguiț tru ataca teribil di Londra și di tuț atel’I ti trapsira. Paryurii tra familiili a victimilor. RO solidară cu UK.”



    UPDATE (21.00): Ministerlu român tra Afaceri Externe confirmă că două persoane di cetățenie română suntu anamisa di pliguiț. “Dit ateali dit soni informații ti li avem di la autoritățile locale, fura identificate 2 persoane di cetățenie română cari fura pliguiti. Aestea fura transportate la spitalele din zonă tra s-la si da asistenţa medicale.


    Precizăm că cetățenii români pot s-cafta asistenţă consulară la aesti numiri di telefon: Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord +44 20 76027328; +44 20 76029833​; +44 20 76036694​; +44 20 76025193, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență”, a comunicat MAE.


    Patru persoane au decedat, printre care și atacatorul ucis de poliția britanică, iar alte zeci de persoane sunt rănite și primesc îngrijiri în spitalele londoneze.




    UPDATE (20.30): Două persoane sunt declarate decedate dupu ataca di Londra, una mul’eari si polițistul spanticat di atacatorlu tufichisitu mortal di forțele de ordine britanice. Premierul Theresa May convoca comintetlu di criză, iara poliția caftă una altă persoana tra care s-lugurseasti că fu implicată tru incidentele di ninga Parlamentu. Ntra persoanele pliguiti suntu și trei liceeni francezi, simfun cu presa internaționala.




    UPDATE (18.20): Una mul’eari muri și ma multi persoane fura greu pliguiti dupu ataca di Londra. Un martor declara că una altă persoană ti canda eara decedată cădzu tru arâulu Tamisa, ama informația nu easti confirmată di autoritățli britanice.




    UPDATE: Atacatorlu spantica un polițist și avu tru minti tra s-intra tru casa a Parlamentului ninti s-hiba tufichisitu di forțele di arada. Conform BBC News, un vehicul pligui ma multi persoane pi apuntea Westminster, nainte ca suspectul s-hiba vatamat. Poliția britanică dimanda pi Twitter că incidentul easte lugursitu ca una ataca terorista. Evenimentele di Londra s-featira tamam la un an după atacurli di Bruxelles.




    Nai ma puțan 12 persoane fura pliguiti aproapea di Parlamentul di Londra, simfun cu agențiilir di presă internaționale. Un bărbat fu tufichisitudi poliția britanică, apropea di apuntea Westminster, iara parlamentul britanic și-curma lucarlu. Premierlu Theresa May eara tru casa a Parlamentului tru oara anda s-feati ataca.



    Armanipsearea: Tascu Lala





  • Habari dit bana romaneasca si internationala

    Habari dit bana romaneasca si internationala

    BUCURESTI — Nica una persoană pliguită tru foclu devastator faptu pi 30 di sumedru tru un club dit Bucuresti muri, aza, tru un spital dit capitala. Numirlu a mortalor alina, ase, la 59. Uidisitu cu habarea di la Ministerlu a Sănătatil’ei, tru spitalele bucureşteani eara nica internate 40 di persoane pliguiti tru foc, dit aesta dzati suntu tru catastisi critică şi greauă. Aproapea 30 di pliguit suntu spitalizat tru clinit dit xinatati. Memoria a atilor cari chirura aoa si 3 stamani fu omagiată, viniri seară, Bucureşti, iu ndaua sute di persoane s-adunara tra un concert tru Piaţa ali Universitati dit tentrul ali capitala.




    BUCURESTI – Naulu guvernu roman cumandusit di independintul Dacian Cioloş s-andamusi, sambata, tru una şedinţă informală. Discutiile avura tru scupo construcţia a bugetlui di stat tra anlu yinitor, priorităţli sectoriale tra yinitorl’i mesi, fatearea ma hairlatic lucarlu a autorităţlor di managementu cari chivernisescu fonduri europene şi apufusearea a printipiilor tra reforma administrativa. Uidisitu cu spusa a primlui ministru, ahtari sedinţi informale va s-hiba organizati periodic, tru bitisita di stamana, şi va s-aiba tru scupo priorităţli a programlui di guvernari. Cabinetlu di tehnocrati cumandusitu di Dacian Ciolos aminta votlu di nvestitura tru ahurhita a stamanal’ei.




    BRUXELLES – Metroulu di Bruxelles va s-armana ncl’is pana dumanica, după ti autorităţle dit capitala belgiană alu criscura la maxim nivelu di alertă teroristă şi featira timbihi ti populaţie tra s-nu s-duca tru calbalachi di furnj’ia a unei fuvirseari grava şi iminente, relateadză agentiile di presa. Dupu una stămână di la atacurli di Paris fapti ddi militanţal’i a gruparil’ei jihadista Statlu Islamic şi tru contextul tru cari unul ditru suspecţ, cari eara dit Bruxelles, easti ma largu caftat, casabalu hiindalui bagat sum nivelul 4 di alertă, maxim. Un suspectu arestat tru Belgia fu bagat sum acuzare tra terorism di justiţia belgiană tru ligătură cu atentatele cari featira 130 di morţa Paris, la 13 di brumar. Di alta parte, Turcia dimanda ca ncl’isi un bărbat belgian di origini marocană, suspectat că ari caftata ţinte tra gruparea jihadistă Statlu Islamic tru atacurle dit capitala ali Franta.



    .



    LONDRA — Preacl’ea formata dit romanlu Florin Mergea si indianlu Rohan Bopanna s-califica, sambata, tru finala a Turneului a Campionilor di Londra. Tru penultimul actu ali competitie, el’i azvimsira, cu 6-4 / 6-2, preacl’ea Ivan Dodig / Marcelo Melo (Croaţia/Brazilia). Tru alanta semifinala, cari va s-tana tut sambata, un altu roman, Horia Tecau, si partenerlu a lui, Jean-Julien Rojer (Olanda), va-l’I andamuseasca protl’I favoriţ, dzeamin’il’I americani Bob şi Mike Bryan. Easti tra prota oara candu Romania ari doi reprezentanta la Turneul a Campionilor, dotat cu premii tru valoari di sapte miliun’i di dolari si cari aliniadza la startu nai cama bun’il’i optu agiucători a sezonlui 2015, cum şi nai ma buni optu preacl’e masculine tru competiţia di dublu.




    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Ascumbuseari contra a terorismului

    Ascumbuseari contra a terorismului

    Nu nâ aspârem! — aestu armâni mesajlu nai ma vârtos a giganticlui marşu contra a terorismului ndreptu, dumânică, Paris. Aproapea dauă miliun’i di oamin’i tru capitală, alti cama di dauă miliun’i tru câsâbadz franceji di provintie, suti di n’il’i tru alti locuri a continentului — Europa s-ascumbusi tra si spunâ valorli di thimel’iu, di la ndreptul la banâ la atel, pân tru soni la libirtatea di expresie. Tradiţional francofilă, membră a minaril’ei francofoni, ligată di Franţa prit un parteneriat privilegiat, România fu lâhtârsitâ ea işisi di fânicolu di Paris, iu 17 di oamin’i furâ vâtâmat şi 20 pliguiţ di trei fanatit religioşi.



    Jurnalişti satirit, mustiradzl’I a unâl’ei dukeani cu spetific uvriescu, poliţişti, victimili suntu emblematiti trâ atea nu straxescu islamiştil’i cari minduescu s-aducâ jihadlu tru Europa. Mâni ţinta poati s-hibâ cafi un di noi, ti furn’ia că teroarea şi dusmâni’ea nu au mardzin’i. Mesajlu di solidaritati ali Românie cu Franţa nsândzirată fu purtrat la marşu di isisi prezidentul tora ayon’ia bagat pi ipotisi, Klaus Iohannis, cari eara tru dun’eaua, deadun cu dzat di şefi di stat ş-di guvernu di tuta lumea. Klaus Iohannis:



    «Nu fu masi un marşu a solidaritatil’ei cu francezl’i, ca fu un marşu a solidaritatil’ei internaţionali, ma s-putem s-minduim aşi, un semnu a apofasil’ei a noastri tra s-alumtam contra a terorismului şi contra a extremismului di iti turlie. Nu loara parti masi european’i. Nu loara parti masi embistimen’i, ca şi musulman’i, uvrei, atei, agnostici. Eara reprezentati statili arabi. Vinira analţa reprezentanţa a Israelui, tuţi gailipsiţ di irusea a terorismului şi a extremismului di iti turlie. »



    Solidarizarea, gailipsearea, oroarea suntu mbartitati di tuta lumea civilizată. Ama nu ari un punctu di videari unanim niti tu ligatura cu resorturli a aistor atacuri, niti tu ligatura cu soluţiili cari s-aiba scupolu s-nu s-agiunga la alti dzali di teroari, la Paris ica tu alti locuri. Anaparti di compasiunea, ahandos uminească, andicra di caricaturiştil’i vatamat şi aprucheatl’I a aistor, nu tută lumea îmbărţiteadză sloganlu ti agiumsi, viral pi Internet, “Je suis Charlie”.



    Ti furn’ia ca nu îmbaărtiteadza umorlu/ hazea discutabila a aistei publicaţii, până nu di multu chiro marginală tru Hexagon, cari ş-feati una hlambura tra s-agudeasca iti sensibilitati religioasa. Deapoa, aca cunuscuta tra profesionalismul a poliţiştilor a l’ei, Franţa canda fu loata pi napandica şi, sahat arada, nipututa dinintea la trei descreieraţ, contra a curi agiumsi tru ananghea tra s-ascumbuseasca 80 di n’il’I di oamin’i armatusiţ.



    Neise, armâni dilema fundamentală a cumatal’ei ti lu amparti Occidentul di una parti a banatorlor a lui isisi, a curi integrari fu ratată dramatic. Paris nu simină moarti vara comando jihadistu nchisitu dit pundil’ea ali Africa ica a Orientului di Mesi. Doi di atel’I trei criminali eara fraţi, amintaţ, criscuţ şi, canda nu easti ti pistipseari, praxiţ tru mesea a unal’ei societati occidentala.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Prişcâvl’ii si terorismu tu America

    Terorismul fu di tona unâ idei zurlâ, fârâ fichiri, contra a curi poţ sâ spuni că nu ari ligâturâ cu soţietatea a oamin’lor. Tu dzâlili a noasti, terorismul a bombilor generalizat nâ bagâ tu zona tu cari nu avem interes mutrinda scupolu şi furn’ia a autorilor. Cara di aradâ terorişţâl’ii ţi fţea un atac icâ un atentat s-ayunisea ta s-pricânuascâ, atentatili cu bombâ di tora suntu başi xichi di iţi cândiseari.

    ………………………………………………………………………

    Continuare audio–>