Radio România Internațional

Tag: terorist

  • Atacurile cibernetice, un risc major

    Atacurile cibernetice, un risc major

    Nivelul ameninţării cibernetice a crescut de la an
    la an. Iar această creştere este una semnificativă şi calitativă.
    Aprecierea este una avizată, fiind făcută de Gabriel Mazilu, directorul adjunct
    al Centrului Naţional CYBERINT în interiorul Serviciului Român de Informaţii,
    înfiinţat în 2008.

    Cetăţenii sunt din ce în ce mai
    dependenţi de spaţiul cibernetic, în condiţiile în care asistăm la un proces de
    digitizare a obiectelor, pornind de la cele foto, combine audio sau agende de
    lucru, spune Gabriel Mazilu, care, invitat la Radio România, a subliniat
    importanţa securităţii cibernetice: Spaţiul
    cibernetic vine cu avantaje deosebite, dar aduce la rândul său şi
    vulnerabilităţi care privesc în egală măsură atât cetăţenii obişnuiţi, cât şi
    statele, ca entităţi. Din acest punct de vedere, securitatea cibernetică
    trebuie să fie o prioritate a statului, în primul rând a statului, dar şi a
    zonei comerciale private, întrucât cetăţenii pot fi ajutaţi, sfătuiţi cum să se
    ferească de aceste pericole din spaţiul cibernetic. De regulă infractorii nu
    sunt obişnuiţi, au un înalt grad de profesionalizare şi de aceea
    proporţionalitatea este decizia corectă în protejarea cetăţenilor. De aceea, ne
    propunem să contrapunem unor infractori înalt specializaţi specialiştii pe care
    statul îi pregăteşte şi îi foloseşte în acest spaţiu.

    Deloc de neglijat şi
    în continuă creştere, pagubele financiare produse de criminalitatea cibernetică
    sunt estimate, la nivel global, la zeci de miliarde de dolari.Iar România este
    cunoscută ca o pepinieră de hackeri. Recunoscuţi în întreaga lume, aceştia au
    spart site-uri ale unor giganţi, între care NASA sau Kaspersky, Youtube, Yahoo
    sau pe cel al Marinei Regale Britanice. Există, însă, şi români care au făcut
    din hacking un hobby cu consecinţe pozitive pentru companii mari – ei
    identifică vulnerabilităţile acestora şi le ajută să îşi securizeze firma. Tot
    din România a pornit, de altfel, Bitdefender, o companie imensă de protecţie
    cibernetică. Executivul român are un plan de producere de experţi în securitate
    cibernetică. Guvernul se gândeşte, de altfel, să introducă în curricula şcolară
    cursuri de pregătire în domeniul securităţii cibernetice şi să creeze
    specializări în învăţământul universitar şi postuniversitar.

    Gabriel
    Mazilu vorbeşte despre patru tipuri de agresori cibernetici: actorii statali – cu cel mai ridicat
    nivel de impact asupra securităţii naţionale -, actorii provenind din mediul
    crimei organizate, extremiştii şi grupările teroriste: Spaţiul cibernetic, în pofida aparenţei, nu este un spaţiu
    eminamente tehnic, este o combinaţie între tehnologie şi intuiţie umană, acea
    intuiţie definită ca inginerie socială. Infractorii folosesc tot felul de
    evenimente din viaţa societăţii pentru a le intui necesităţile, nevoile şi a le
    exploata. Iată, de exemplu, Valentine’s Day este o bună oportunitate pentru
    infractorii cibernetici să transmită mesaje false, a căror accesare ne-ar putea
    compromite calculatorul. Din acest punct de vedere, nivelul tehnologic este
    atât de bun încât un cetăţean obişnuit nu se poate proteja fără aplicaţii
    specializate, fără sprijin din partea instituţiilor statului.

    Gabriel
    Mazilu pledează pentru o legislaţie specializată în domeniul securităţii
    cibernetice, menită să determine o normă naţională care să determine o acţiune
    coerentă şi susţinută a tuturor instituţiilor publice sau private din România.
    În aceste zile, proiectul legii securităţii cibernetice s-a aflat în dezbatere
    publică.

    Din nou, Gabriel Mazilu: Legea este utilă, pentru că ea
    stabileşte un standard de validitate, de bonitate, de credibilitate. Din acest
    punct de vedere, reglementarea trebuie să facă distincţia între un furnizor de
    bună credinţă şi unul de rea credinţă. Procesul
    acesta al reglementării spaţiului cibernetic este mult avansat în ţări pe care
    le luăm de cele mai multe ori ca sisteme de referinţă. Multe dintre acestea
    sunt la a doua ediţie a legislaţiei privind securitatea cibernetică şi poate
    chiar la a treia ediţie privind strategia naţională de securitate cibernetică.
    Reglementările respective nu au adus un prejudiciu statului, nu au determinat
    un regres economic sau social. De altfel, specialiştii sunt de părere că
    fenomenul va avea aceeaşi evoluţie ca şi în cazul transporturilor aeriene.
    Măsurile de securitate pentru transportul aerian, deşi au fost din ce în ce mai
    exigente de la an la an, nu au descurajat transportul aerian, ci chiar l-au
    încurajat, pentru că l-au făcut mai sigur.

    Poziţia geostrategică,
    dar şi calitatea de membru al Uniunii Europene şi al NATO sunt factori care
    determină creşterea nivelului ameninţării cibernetice, explică directorul
    adjunct al Centrului Naţional CYBERINT, din
    acest punct de vedere, România nefiind o victimă colaterală, ci, alături de
    celelalte state europene, o ţintă explicită a atacurilor cibernetice.

  • România şi lupta antiteroristă

    România şi lupta antiteroristă

    La
    niciun an de la masacrul din redacţia săptămânalului satiric Charlie
    Hebdo, jihadiştii au lovit, din nou, în inima Franţei. Iar printre
    victime figurează şi un cuplu de români, care lasă în urmă doi copii orfani.

    Aliată a Franţei în NATO şi parteneră în Uniunea Europeană, tradiţional
    francofonă şi francofilă, România s-a raliat prompt măsurilor adoptate de
    comunitatea internaţională pentru a încerca să prevină reeditarea unor astfel
    de orori. Pe fondul dezbaterilor de la Bucureşti privind cotele de refugiaţi
    din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, printre care se pot lesne strecura
    jihadişti, preşedintele Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, asemenea altor
    state central-europene, România nu e destinaţie predilectă pentru aceştia.
    Terorismul funcţionează doar dacă
    provoacă teamă, a afirmat preşedintele: Dacă lăsăm frica să pătrundă în
    ţesutul social al ţărilor noastre, abia atunci teroriştii îşi ating obiectivul
    adevărat şi nu avem voie să lăsăm aşa ceva să se întâmple. Nu avem voie să
    lăsăm xenofobia, ultranaţionalismul, şovinismul să devină relevante în
    societăţile noastre. În niciun caz nu avem voie să lăsăm această frică să ducă
    la stigmatizarea unor colectivităţi religioase care nu au nicio vină în această
    chestiune.

    Din respect pentru minorităţile etnice şi religioase,
    populaţia musulmană din România nu va fi vizată de măsuri speciale, a adăugat
    Iohannis. Majoritatea etnici tătari şi turci, concentraţi, în general, în
    Dobrogea, cei circa 70 de mii de musulmani din România sunt, deopotrivă, un
    model de integrare şi de loialitate faţă de statul român. Ambele comunităţi
    sunt reprezentate din oficiu, ca şi celelalte minorităţi etnice, în Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti.

    În primii ani 2000, când Armata participa la
    campaniile antiteroriste din Afganistan şi Irak, purtătorul de cuvânt al
    ministerului român Apărării era un foarte popular ofiţer de etnie turcă. Iar şeful cultului musulman din România, muftiul Murat
    Iusuf, a condamnat fără echivoc actele de cruzime comise la Paris, precum şi pe
    cei care pun la cale astfel de atentate: În
    primul rând, este o crimă împotriva umanităţii. Nu are nicio legătură cu
    religia islamică, doar pentru că aceşti oameni se consideră drept adepţii
    religiei islamice. Eu am făcut un apel încă o dată la toţi liderii religioşi,
    haideţi să găsim soluţii ca să nu mai avem astfel de grupări în cadrul
    comunităţilor noastre religioase! Să nu mai avem oameni care interpretează
    într-un mod eronat Coranul cel sfânt. Există un verset foarte clar în capitolul
    5, care spune: cel care ucide un suflet, ucide o societate întreagă, o
    comunitate întreagă!

    Muftiatul musulman din România şi-a manifestat
    profunda compasiune faţă de familiile celor ucişi la Paris şi a transmis
    condoleanţe ambasadei franceze la Bucureşti.

  • Informare privind riscuri de securitate în atenţia cetăţenilor români care călătoresc în străinătate

    Ministerul Afacerilor Externe informează asupra situaţiei de securitate precară şi asupra sporirii alarmante a riscului derulării unor acţiuni teroriste în zone din Orientul Mijlociu, Africa de nord, Asia Centrală şi de Sud-Est, precum şi asupra potenţialului ridicat de extindere la nivel internaţional a manifestărilor violente asociate.



    Avertizarea opiniei publice în legătură cu riscurile de securitate, în special din arealele cu problematică teroristă activă, şi posibilitatea extinderii lor la nivel global, prin existenţa unor pericole iminente de atacuri teroriste şi răpiri de persoane în scop terorist, constituie o prioritate pentru Ministerul Afacerilor Externe şi, totodată, un argument concret de conştientizare a cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor ţării sau care se deplasează în străinătate.



    În acest context, Ministerul Afacerilor Externe recomandă ferm cetăţenilor români să manifeste maximă prudenţă şi vigilenţă, cu ocazia deplasărilor în zonele aglomerate, centrele turistice şi comerciale, terminalele aeroportuare, feroviare şi maritime, pieţele sau clădirile unor instituţii publice reprezentative, în special în zonele cu problematică teroristă activă.



    Totodată, se recomandă cetăţenilor români care se deplasează în străinătate, să se informeze, în avans, asupra condiţiilor de călătorie din statele ce urmează a fi vizitate.



    O informare detaliată, în prealabil, pe site-ul www.mae.ro cât şi pe site-urile de specialitate, cu privire la situaţia de securitate din diverse regiuni, reprezintă o măsură foarte utilă, menită să protejeze cetăţenii români şi implicit să prevină cazurile de urgenţă în care aceştia pot fi implicaţi.



    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte existenţa sistemului de alerte prin SMS, prin care, cetăţenii români, cu ocazia deplasării în zone cu potenţial risc, sunt informaţi asupra coordonatelor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, în vederea contactării în cazuri de urgenţă.



    De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe vine în sprijinul cetăţenilor români care se deplasează în străinătate, punând la dispoziţiei aplicaţia pentru telefoane mobile Călătoreşte în siguranţă” (aplicaţie ce poate fi descărcată pe orice telefon mobil inteligent conectat la internet) cu ajutorul căreia orice persoană îşi poate anunţa prezenţa în zonă, având şi posibilitatea de a alerta reprezentanţele diplomatice şi consulare române, în vederea acordării asistenţei consulare, în caz de necesitate.



    Terorismul şi răpirile de persoane în scop terorist sunt fenomene globale, nelocalizate, prin urmare, orice stat poate fi suspus acestor ameninţări din ce în ce mai crescute.



    Sursa: Comunicat mae.ro