2024 va rămâne drept primul an din istoria măsurătorilor în care temperaturile medii ale planetei au depășit limita încălzirii globale agreată la nivel internațional de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială, înainte ca oamenii să înceapă să ardă pe scară largă combustibili fosili care emit CO2. Confirmarea vine de la Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice al UE și trebuie privită ca un semnal de alarmă pentru că depășirea constantă a acestui prag timp de 10-20 de ani ar putea face diferența între o planetă pe care se poate locui sau nu. 2024 a fost, în același timp, cel mai călduros an din istorie.
Mircea Duțu, profesor universitar doctor, președintele Universității Ecologice din București
“Fiecare lună, din ianuarie până în iunie 2024 a fost mai caldă decât cele corespunzătoare anterior și un nou record de temperatură medie zilnică a fost atins la 22 iulie 2024, cu 17,16°C. Probă că dereglarea climatică e fără de răgaz, ultimii zece ani au fost cu toții cei mai calzi înregistrați. Principalul motor al supraîncălzirii rezidă în accentuarea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, care au atins la rându-le, anul trecut, 422 părți la un milion din cauza utilizării combustibililor fosili.
Așadar, bara simbolică de 1,5 grade Celsius prevăzută de Acordul de la Paris a fost trecută. Cu o temperatură medie de 15,1 grade C, înseamnă o diferență de 1,6°C faţă de perioada de referinţă 1850-1900, cu precizarea, totuși, că referința vizează o tendință pe termen lung. O atare medie spre a deveni fermă ar trebui să fie observată pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.”
196 de state sunt semnatare ale Acordului de la Paris, care prevede și că, până în 2030, țările trebuie să înjumătățească emisiile de carbon pentru a atinge ținta din 2050, adică nivel zero. Deocamdată, căldura a continuat să contribuie la intensificarea cicloanelor, a valurilor de caniculă şi a altor fenomene meteo extreme din toată lumea. Căldura a făcut victime în timpul pelerinajului musulman de la Mecca, în iunie, dar şi în Mexic, Thailanda, India şi Grecia.
Patru milioane de persoane din Africa de Vest şi Centrală au avut nevoie de ajutor umanitar după inundaţiile istorice, soldate cu peste 1.500 de morţi, în timp ce Europa, în special Spania, s-a confruntat şi ea cu viituri devastatoare. Uragane majore au lovit regiunea Mării Caraibelor, iar taifunurile au provocat ravagii în Asia, mai ales în Filipine. Seceta a afectat sever regiuni extinse din cele două Americi, cauzând incendii masive chiar şi în zone umede din Amazonia. Iar în sudul Africii, 26 de milioane de oameni sunt ameninţaţi de foamete, potrivit programului alimentar mondial.
Reţeaua ştiinţifică de referinţă în domeniu susţine că aproape toate marile catastrofe naturale din 2024 au fost intensificate de consecinţele emisiilor de gaze cu efect de seră produse de omenire. Temperaturile au fost intensificate şi de fenomenul El Niño, un model climatic care aduce temperaturi mai ridicate şi care, apoi, lasă loc echivalentului său ceva mai răcoros și mai umed, La Niña. Consecințele nu au întârziat să apară. Costuri excepțional de ridicate s-au înregistrat anul trecut ca urmare a catastrofelor naturale agravate de schimbarea climatică. Vorbim de pagube de 140 de miliarde de dolari.
Din nou, Mircea Duțu: “Terra cunoaște un puseu de febră ce pare de neoprit și surprinzător prin consistența sa. După stingerea lui El Niño în iunie și în așteptarea lui La Niña în toamnă era previzibilă o diminuare a temperaturilor. Dar acest fapt nu s-a întâmplat și nici nu este de prevăzut că se va întâmpla în condițiile de evoluție preconizate. La Niña a întârziat să intervină și, în orice caz, este de remarcat că ne aflăm pe un teren necunoscut.
De milioane de ani planeta nu a mai înregistrat o atare cantitate de dioxid de carbon în atmosferă, așa încât cel puțin de 2000 de ani viteza încălzirii climei nu e așa de rapidă. Puseul de febră suplimentară de doi ani încoace e surprinzător. Chiar într-un context general al încălzirii climei, fie și după trecerea unui El Niño intens, temperatura rămâne anormal de ridicată.”
Pe măsură ce temperatura medie globală creşte, depăşirea pragului de 1,5°C într-un singur an devine un semnal critic care indică un viitor în care astfel de valori ar putea fi tot mai frecvente.
La ce să ne așteptăm în 2025? Profesorul universitar doctor Mircea Duțu:
“Răspunsul va veni cu precădere din partea stării oceanului planetar. 2025 ar trebui să se plaseze în topul 3 al anilor cei mai calzi, fără îndoială mai răcoros decât 2023 și 2024. În decembrie trecut, s-a observat, deja, o diminuare a temperaturii la suprafața mării. În lunile următoare ea va rămâne probabil în condiții neutre, cu anomalii calde și reci minime în Pacificul ecuatorial.”
Dincolo de pierderile materiale, cercetătorii estimează că, dacă nu se iau măsuri dramatice şi imediate pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, schimbările climatice ar putea cauza în mod direct până la sfârşitul secolului peste 2,3 milioane de decese suplimentare legate de căldură în 854 de oraşe europene.
