Tag: textile

  • Strategia UE pentru textile

    Strategia UE pentru textile

    În România am adoptat de mult timp
    termenul fast food, prin care înțelegem un loc unde se servește mâncare
    pregătită rapid. Chiar dacă nu ştim sau nu conştientizăm, de ceva timp avem de
    a face şi cu fenomenul fast fashion, adică o modă care se schimbă des și care
    ne provoacă să cumpărăm multe obiecte de îmbrăcăminte, multe la prețuri mici
    sau, dacă doriți, promoționale. Producerea tuturor acestora necesită energie și
    materii prime, la care se adaugă alte cheltuieli și consum de energie pentru
    depozitare și transport.


    Comisia de Mediu a Parlamentului European
    a adoptat recent un raport care cuprinde recomandări pentru reglementarea
    acestui sector, astfel încât acesta să fie mai prietenos cu mediul. Eurodeputaţii
    consideră că produsele textile vândute în Uniunea
    Europeană ar trebui să fie mai durabile, mai ușor de reutilizat, reparat și
    reciclat, făcute în mare măsură din fibre reciclate și fără substanțe
    periculoase. Aceștia subliniază că textilele ar trebui să fie produse într-un
    mod care să respecte drepturile omului, drepturile sociale și de muncă, mediul
    și bunăstarea animalelor de-a lungul lanțului lor de aprovizionare.

    După
    adoptarea documentului în Comisia de mediu, raportoarea Delara
    Burkhardt, din Grupul
    Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților, a declarat:

    În raportul nostru, solicităm o abordare cuprinzătoare
    în ceea ce priveşte sectorul textilelor pentru a ne asigura că acesta trece de
    la un model bazat pe modă rapidă la un sector textil circular. Și acesta este
    motivul pentru care solicităm în primul rând cerințe generale de ecodesign
    pentru a stabili standarde durabile în sectorul textil. Solicităm să putem
    vedea cu adevărat impactul asupra mediului, concentrându-ne asupra amprentei de
    apă, adică a consumului pe care îl necesită producţia de textile, stabilind un
    obiectiv obligatoriu în această direcţie. Ne uităm, de asemenea, la practicile
    comerciale neloiale și solicităm o legislație pentru a le opri. Nu în ultimul
    rând căutăm şi cerem interzicerea distrugerii bunurilor nevândute. Cu munca
    noastră privind spălarea ecologică, dar și cu pașaportul digital pentru
    produse, avem cu adevărat instrumente importante care fac posibilă mai multă
    transparență pentru consumatori în privinţa textilelor. Dar, în cele din urmă,
    trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm povara pe umerii consumatorilor și trebuie
    să avem o bază de reglementare obligatorie pentru un sector textil sustenabil.


    Pentru a combate
    supraproducția și consumul excesiv de haine și încălțăminte, Comisia de Mediu a Parlamentului European solicită Comisiei Europene și statelor membre să adopte
    măsuri care să pună capăt modei rapide, începând cu o definiție clară a termenului,
    bazat pe volume mari de articole de îmbrăcăminte de calitate inferioară. la
    prețuri mici. Deputații europeni își doresc obiective ambițioase bazate pe
    știință pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră pe întreg ciclul de
    viață al sectorului textilelor. Ei au solicitat Comisiei și statelor membre să
    se asigure că procesele de producție devin mai puțin consumatoare de energie și
    de apă şi că nu sunt utilizate și nu sunt eliberate substanțe nocive. Raportul
    privind strategia Uniunii în domeniul textilelor ar urma să intre în discuţia
    plenul Parlamentului European în luna iunie a acestui an.


  • Fast Fashion

    Fast Fashion

    Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”.





    Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor iniţiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenţii. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente şi de bună calitate, însă la preţuri mici, din cauza concurenţei şi a supraproducţiei.

  • Fast Fashion

    Fast Fashion

    Înainte de pandemie, Comisia Europeană a identificat textilele drept categoria de produse prioritare pentru economia ciculară”. Dacă în cazul sticlei, metalelor, hârtiei sau plasticului observăm un interes din ce în ce mai mare pentru colectarea separată, în cazul textilelor iniţiativele de reciclare se află, în mare parte, în faza bunelor intenţii. Conform statisticilor, în fiecare an fiecare european aruncă circa 11 kg de produse textile pentru că este încurajat să cumpere produse noi, nu întotdeauna rezistente şi de bună calitate, însă la preţuri mici, din cauza concurenţei şi a supraproducţiei.



    Ştefan Baciu a discutat cu europarlamentara Maria Grapini, vicepreşedintă a Comisiei pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din Parlamentului European despre despre efectele înnoirii garderobei asupra mediului sau, dacă doriţi, despre păcatele” acestei tendinţe pe care o putem eticheta drept fast fashion”, de a cumpăra mult şi ieftin şi de a renunţa, în acelaşi ritm, la îmbrăcămintea mai veche.



  • Expositions d’art à Bucarest

    Expositions d’art à Bucarest

    Les musées roumains sont ouverts et attendent leurs
    visiteurs, dans le plus strict respect des gestes barrières. Voici donc
    quelques propositions.






    Le Musée national d’art de la Roumanie (MNAR) accueille d’ici
    la fin juin une exposition intitulée « Les histoires de la Croix. Sculpture
    miniature à tradition byzantine ». De quoi s’agit-il concrètement, réponse
    avec Gabriela Tofan, chargée de communication au MNAR : « C’est une
    exposition proposée par la Galerie d’Art Roumain Ancien qui présente une
    soixantaine d’ouvrages, des croix sculptées pour la plupart, des croix
    recouvertes d’argent doré qui ont été utilisées durant le rituel des églises. C’est
    très intéressant, c’est une occasion de découvrir aussi d’autres objets de la Galerie
    d’Art Roumain Ancien, dont certains sont inédits. Nous avons été très heureux d’accueillir
    les visiteurs une fois que les musées ont pu rouvrir leurs portes et le fait
    que nous nous soyons mobilisés en ce sens depuis l’état d’urgence de l’année
    dernière y a compté pour beaucoup. Par les différents ateliers et activités en
    ligne que nous avons organisés, nous avons réussi à susciter l’intérêt d’un large
    public qui désormais vient nous visiter. Nous sommes ravis de voir de nombreux jeunes,
    qui jusqu’ici n’avaient pas franchi le seuil de notre musée.»








    Pandémie oblige, les expositions du MNAR commencent à
    être postées en ligne sur le site du musée. Parmi elles, « La Galerie virtuelle
    d’art oriental. La collection d’art islamique ». Il s’agit en fait de tout un
    projet, réunissant des ateliers éducatifs consacrés à la gravure japonaise, à
    la céramique orientale et aux techniques de tissage spécifiques des tapis turcs
    ou encore une courte série de films présentant le patrimoine d’art islamique du
    musée. La sélection a été faite par l’historien de l’art Mircea Dunca, spécialiste
    de l’art islamique. Cette première galerie en ligne est à découvrir sur le
    site du Musée national d’art de la Roumanie : mnar.arts.ro








    Franchissons maintenant le seuil d’un autre musée
    important de la capitale roumaine : le Musée national d’histoire naturelle
    « Grigore Antipa » (tout court : le Musée Antipa). Celui-ci présente
    l’exposition « Imagine ! Créations textiles inspirées de la nature »,
    réalisée en collaboration avec l’Université nationale d’art de Bucarest. Il s’agit
    d’installations artistiques textiles et ensembles décoratifs pour l’intérieur,
    imprimés ou tissés selon les techniques traditionnelles ou non
    conventionnelles, des créations destinées aux espaces privés ou publics. Les
    ouvrages appartiennent aux étudiants du Département d’art textile et design textile
    de la Faculté d’arts décoratifs et design de l’Université nationale d’art de Bucarest.








    Les jeunes créateurs ont travaillé sous l’œil attentif de
    Daniela Frumuseanu, commissaire de l’exposition. Elle nous parle des origines de
    cette initiative : « L’idée d’organiser des expositions créées par
    des étudiants n’est pas nouvelle. Cela fait plusieurs années en fait que j’organise
    des expositions avec mes étudiants. Sans doute, je n’aurais pas pensé d’exposer
    leurs créations si je n’étais pas persuadée qu’elles méritaient bien d’être
    vues par le public. L’idée de cette exposition est née au moment où je discutais
    avec mes étudiants des sujets pour leurs thèses de master, lorsque la plupart d’entre
    eux ont choisi la nature comme source d’inspiration. A mon avis, tout comme l’homme
    a un destin, les créations artistiques en ont un aussi. Ce fut une belle conjoncture
    qui a mené à l’apparition de cette collection d’ouvrages, des idées qui sont en
    parfaite résonnance avec l’espace du Musée national d’histoire naturelle Grigore
    Antipa ».








    Voici donc deux propositions intéressantes lancées par
    deux musées importants de Bucarest. Entrez donc sur mnar.ro et sur antipa.ro
    pour découvrir toutes les merveilles ce que ces musées recèlent: mnar.arts.ro et antipa.ro . (Trad. Valentina
    Beleavski)