Tag: tezaur dacic

  • Victor Negrescu, vicepreşedintele PE,  a  solicitat declanșarea Planului european de acțiune pentru recuperarea artefactelor dacice furate din Muzeul Drents

    Victor Negrescu, vicepreşedintele PE, a solicitat declanșarea Planului european de acțiune pentru recuperarea artefactelor dacice furate din Muzeul Drents

    Vicepreședintele Parlamentului European, social-democratul Victor Negrescu, a solicitat declanșarea Planului european de acțiune pentru recuperarea artefactelor dacice furate din Muzeul Drents, apreciind că jaful din Olanda trebuie tratat ca o infracțiune împotriva patrimoniului comun european. “Am solicitat Europol să se implice în acest caz. Are o echipă dedicată care se ocupă în mod special de aceste tipuri de situații. Europol poate supraveghea piața neagră. Are, de asemenea, dispozitive, experiența necesară și resursa umană calificată pentru a acționa așa cum trebuie în astfel de situații”, a spus Victor Negrescu.

    Poliția olandeză a dezvăluit identitatea și a publicat fotografiile a doi dintre cei trei suspecți olandezi arestați. Autorităţile olandeze încearcă să afle ce au făcut aceştia cu obiectele furate şi fac apel la cetățenii care i-au zărit după jaf să ofere informații legate de cei doi pentru a da de urma artefactelor furate.

    Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia sunt piesele tezaurului dacic pe care trei persoane neidentificate le-au furat, sâmbătă dimineaţa, de la Muzeul Drents, din Assen, Olanda. Artefactele furate nu au fost încă recuperate.

    Piesele din cadrul expoziţiei Muzeului Naţional de Istorie a României, organizată la Muzeul Drents din Assen, cu excepția celor patru artefacte de tezaur furate, au sosit, vineri, în România, potrivit directorului interimar al Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer-Târnoveanu.

  • Retrospectiva săptămânii 26.01-01.02.2025

    Retrospectiva săptămânii 26.01-01.02.2025

    Calendarul alegerilor prezidențiale din România

    Guvernul de coalitie PSD-PNL-UDMR de la București a adoptat calendarul alegerilor prezidenţiale. Potrivit documentului, primul tur de scrutin va avea loc pe data de 4 mai, iar cel de-al doilea – pe 18 mai. Candidaturile se depun la Biroul Electoral Central până pe 15 martie. Campania electorală va începe în data de 4 aprilie şi se va încheia pe 3 mai, ora 7:00. Dacă pe teritoriul României votarea propriu-zisă va începe pe 4 mai, ora 7:00, şi se va încheia la ora 21:00, în străinătate votarea se va desfăşura timp de trei zile, începând cu 2 mai, ora 7:00, ora locală. În cea de-a treia zi, votarea se va încheia la ora 21:00, ora României, dar ca şi în ţară, există posibilitatea extinderii acestui interval până la ora 23:59, ora României, dacă mai sunt alegători în secţia de votare sau aşteaptă la rând.

    Al doilea tur de scrutin va începe în ţară pe 18 mai, în timp ce votul în străinătate va fi tot de trei zile şi va începe în data de 16 mai, respectându-se aceleaşi reguli ca şi în primul tur. Amintim că, pe 6 decembrie anul trecut, după ce validase turul întâi, iar turul doi era, deja, în desfășurare în secţii din străinătate, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale invocând ingerinţe ale unui actor statal. CCR a decis, atunci, ca procesul electoral să fie reluat în integralitate.

    Comisia de la Veneţia şi alegerile din România

    Comisia de la Veneţia a publicat, luni, raportul referitor la anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională. În recomandările formulate, se arată că o astfel de decizie nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate, care nu garantează transparenţa necesară, ci ar trebui să indice cu precizie încălcările şi dovezile. În plus, puterea Curţii Constituţionale de a invalida alegerile ar trebui limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar. Experţii independenţi în drept constituţional mai susţin că dovedirea încălcărilor legii prin campanii online şi prin intermediul social media este deosebit de dificilă. În final, comisia de la Veneţia îşi declină competenţa de a se pronunţa asupra deciziei Curţii Constituţionale a României de a anula alegerile prezidenţiale.

    La Bucureşti, formaţiuni politice aflate, astăzi, în opoziţie, și anume proeuropeana USR şi suveranistele AUR şi Partidul Oamenilor Tineri au reacţionat imediat, subliniind că, practic, organul consultativ al Consiliului Europei a confirmat faptul că decizia Curţii Constituţionale a fost una ilegală şi abuzivă. Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a explicat, însă, că această comisie a emis opinii, nu o decizie, iar sugestiile făcute nu sunt obligatorii.

    Proiectul bugetului de stat al României pentru acest an a fost finalizat

    Proiectul bugetului de stat al României pentru 2025 trece prin ultimele etape înainte ca Guvernul să trimită documentul pentru dezbatere în Parlament, unde premierul Marcel Ciolacu se aşteaptă să primească votul final în cursul săptămânii viitoare. Executivul promite un buget cumpătat, bazat pe estimări realiste în ce priveşte veniturile şi pe o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor de către Fisc, cu alocări consistente pentru investiţii.

    Bugetul este construit luând în considerare o creştere economică de 2,5% în 2025 şi o inflaţie medie de 4,4%, deficitul fiind stabilit la nivelul de 7% din Produsul Intern Brut. Scad fondurile alocate Administraţiei Prezidenţie, Senatului şi Camerei Deputaţilor şi vor creşte bugetele unor ministere, precum Mediu, Sănătate, Educaţie ori Transporturi. Cele mai mari creşteri se observă, potrivit unui draft al proiectului, la ministerele Educaţiei, Sănătăţii, Mediului şi Transporturilor, dar, de departe, cea mai semnificativă creştere va fi la Ministerul Energiei, de 153%.

    Trei suspecți arestați în cazul furtul tezaurului dacic românesc din Olanda

    Trei persoane suspectate de furtul tezaurului dacic românesc din Muzeul Drents din Assen au fost arestate de poliţia olandeză în orașul Heerhugowaard, din provincia Olanda de Nord. Informaţia a fost confirmată de reprezentanţii Ministerului român de Interne, care au precizat că toţi cei trei sunt cetăţeni olandezi. Nu există, însă, informaţii despre locul în care s-ar afla artefactele sustrase. Este vorba despre coiful de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice de la Sarmizegetusa Regia – obiecte de patrimoniu, dar şi părţi esenţiale ale istoriei şi identităţii poporului român, o moştenire culturală inestimabilă nu doar pentru România, ci pentru întreaga lume, precizează ministrul Culturii de la Bucureşti, Natalia Intotero.

    Ministrul l-a demis pe directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, căruia i-a reproşat modul în care a comunicat public şi instituţional în cazul furtului obiectelor de tezaur. Amintim că Muzeul de Istorie este cel care a trimis artefactele la expoziţia din Olanda. Între timp, în ţară sunt în derulare mai multe anchete în legătură cu modul în care a fost organizată expoziţia din Olanda şi dacă s-au respectat toate prevederile legale.

    Campioana României la fotbal, FCSB, va juca în play-off-ul Europa League

    Campioana României la fotbal, FCSB, a fost învinsă de echipa engleză Manchester United cu scorul 2-0, joi seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în etapa a opta şi ultima a competiţiei de fotbal Europa League. Echipa bucureşteană va evolua în play-off-ul pentru optimile de finală. Campioana României s-a clasat pe locul 11.Primele opt clasate s-au calificat direct în optimile de finală.

  • Exponate furate din expoziţia MNIR dintr-un muzeu din Olanda UPDATE

    Exponate furate din expoziţia MNIR dintr-un muzeu din Olanda UPDATE

    UPDATE

    Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr. şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate în urma unui ‘incident deosebit de grav’ care a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, anunţă Ministerul Culturii.

    ‘În dimineaţa zilei de 25 ianuarie 2025, un incident deosebit de grav a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfăşura expoziţia ‘Dacia! Kingdom of Gold and Silver’. O explozie a avut loc, distrugând un zid al spaţiului expoziţional şi permiţând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului. În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziţie: coiful de aur de la Coţofeneşti (datat în secolele V-IV î.Hr.) şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României’, informează, sâmbătă, Ministerul Culturii.

    Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents şi autorităţile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.

    Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislaţia românească şi standardele internaţionale privind organizarea expoziţiilor.

    Ministerul Culturii este în contact permanent cu MNIR, MAE şi partenerii olandezi şi asigură publicul român că va întreprinde toate demersurile pentru recuperarea bunurilor arheologice furate.

     

    ———————–

     

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti, Muzeul Național de Istorie a României, și Ministerul Culturii din România au fost notificate, sâmbătă, că Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” a fost afectat de o explozie, în urma căreia persoane neindentificate au sustras piese de o valoare inestimabilă din tezaurul dacic al României, printre care și Coiful Dacic de la Coțofenești.

     

    „Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, a transmis MAE.

     

    Expoziția conținea peste 600 de obiecte din aur și argint din cel puțin 15 muzee din România. Printre cele mai importante figurând trei brățări din aur și bijuteria colecției, un coif din aur.

    Afișul expoziție Olanda. (Foto: Facebook / ICR Bruxelles)

     

    Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut, în cursul dimineții, o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp “în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România. Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului. Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol”, se arată în comunicatul MAE.

     

    MAE păstrează legatura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale olandeze competente.