Radio România Internațional

Tag: tezaurul Romaniei

  • Jurnal românesc – 04.11.2024

    Jurnal românesc – 04.11.2024

    Sub titlul „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și niciodată returnat – o creanță mai veche de un secol”, evenimentul a marcat începutul unei serii de acțiuni diplomatice menite să facă cunoscut în SUA acest caz de interes național.

    Expoziția a fost organizată la reședința Ambasadorului României, Andrei Muraru, și include documente și înscrisuri istorice care demonstrează că, în 1916, România a trimis 91,5 tone de aur la Moscova pe baza unui acord recunoscut internaţional. Nu a reușit să le recupereze, deși toate obligațiile au fost respectate cu strictețe de partea română.

    La eveniment au participat oficiali ai BNR, membri ai unor instituții federale americane, reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai FMI.

    Ambasadorul Andrei Muraru a reafirmat angajamentul României de a menține această problemă pe agenda internațională: „Împreună, ca aliați și parteneri, nu vom abandona niciodată ceea ce trebuie să prevaleze din punct de vedere moral și juridic – fie că vorbim despre pace în Ucraina, viitorul democratic al Republicii Moldova sau recuperarea Tezaurului istoric al României”.

     

    Limba română va fi, începând cu acest an universitar, parte din oferta educaţională a Universităţii Cambridge din Marea Britanie, informează Ministerul Educaţiei. Potrivit acestuia, Institutul Limbii Române anunţă organizarea concursului pentru ocuparea a patru posturi de lector de limba română la Universitatea Cambridge şi la universități din Maroc, Bulgaria și Republica Moldova. Candidaţii trebuie să fie cadre didactice, titulare într-o unitate de învăţământ românească acreditată sau autorizată, cu o vechime la catedră de minimum 2 ani – precizează ministerul. Postul de lector de limba română presupune promovarea limbii, literaturii, culturii şi civilizaţiei româneşti prin: activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică, precum şi prin organizarea şi participarea la alte activităţi profesionale şi culturale în comunitatea academică – mai transmite ministerul de la București.

     

    Centrul de artă Contemporană Conde Duque din Madrid găzduiește, până pe 8 decembrie, instalația „Fântâna” creată de arhitectul Cristian Corvin. Proiectul a reprezentat România la cea de a X-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntricodin Logroño, Spania. Proiectul este o fântână circulară cu un element jucăuș în centru, o compoziție de oglinzi convexe (asemănătoare cu cele din trafic) înfățișând o figură zoomorfă care ar putea fi o caracatiță, dar și un extraterestru sau altă ființă fantastică. Apa iese din „ramuri” sau „brațe” dintr-o multitudine de jeturi mici. Oglinzile se rotesc pe axe, astfel încât oamenii să poată vedea reflexia în mișcare a mediului urban, a activităților sociale și, de asemenea, a lor înșiși.

    Cristian Corvin a câștigat numeroase premii și nominalizări la concursuri locale și internaționale, atât pentru design de interior, cât și pentru design de obiect sau light design. Lucrările sale au fost publicate în aproximativ 40 de proiecte internaționale, reviste și albume de specialitate în Olanda, Marea Britanie, Hong Kong, Israel, Coreea de Sud, Grecia, Ungaria, China sau Germania.

     

    Pentru prima dată în istoria sa, Orchestra Filarmonicii de Stat Târgu Mureș va susține, pe 8 noiembrie, un concert extraordinar la Viena, în Sala Aurie a renumitului Musikverein. Programul concertului cuprinde lucrări de George Enescu, Béla Bartók și Astor Piazzolla, iar la pupitru se va afla dirijorul argentinian Pablo Boggiano.

    La concertul promovat pe parcursul anului la Târgu Mureș, București și Viena, toate cele 1700 de bilete cu loc sunt epuizate. Este una dintre rarele prezențe ale unei orchestre din România în prestigioasa sală a Musikverein. Concertul de la Viena reprezintă un eveniment memorabil pentru România, în care sunt prezentate publicului austriac lucrări deosebite ale unor compozitori care au promovat de-a lungul carierei România artistică.

     

    Trupa Zdob şi Zdub și Fraţii Advahov au dat startul turneului internaţional ‘Trenuleţul’, care se va desfăşura până pe 14 decembrie. Muzicienii vor susţine concerte în Moldova, România, SUA şi Canada. ‘Trenuleţul’ face referire la piesa ‘Blitzkrieg Bop’ a trupei Ramones şi demonstrează dragostea trupei Zdob şi Zdub pentru naraţiunea tradiţională. Piesa relatează despre o călătorie energică şi plină de bucurie cu trenul între capitalele Moldovei şi României – Chişinău şi Bucureşti, iar videoclipul ilustrează perfect starea de spirit a cântecului.

  • Povestea expoziţiei “Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României”, la Parlamentul European

    Povestea expoziţiei “Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României”, la Parlamentul European

    Există o vorbă care spune că, dacă nu îţi ştii şi dacă nu îţi cunoşti istoria, te condamni la a repeta-o. Astfel, cunoaşterea istoriei de peste un secol a tezaurului de aur al Băncii Naționale a României (BNR) este foarte importantă, motiv pentru care, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, a fost găzduită, la începutul lunii martie,  expoziţia “Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României”. Este parte dintr-o tradiţie a Băncii Naţionale a României, care şi-a asumat misiunea de a face această istorie cunoscută, după cum ne-a spus Brândușa Costache, șef serviciu Arhivă, bibliotecă şi diseminare informaţii din cadrul Direcției Secretariat, BNR:

     

    “Realizarea acestei expoziţii reprezintă de fapt continuarea demersurilor dedicate acestei probleme încă din perioada interbelică. Istoria Tezaurului începe în 1916, când, în contextul generat de participarea României la Primul Război Mondial, în faţa înaintării armatelor Puterilor Centrale, instituţiile statului, inclusiv Banca Naţională, au fost obligate să se retragă la Iaşi. 

    Tezaurul Băncii Naţionale, în cantitate de 91,5 tone, bijuteriile Reginei Maria, valorile deţinute de băncile comerciale, dar şi nenumărate bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional au fost trimise în Rusia, spre a fi puse la adăpost pe teritoriul unui stat aliat. Dar imperiul ţarilor s-a dovedit a fi un colos cu picioare de lut; în toamna anului 1917, bolşevicii au cucerit puterea. La scurtă vreme, în ianuarie 1918, relaţiile diplomatice cu România au fost rupte şi valorile româneşti depozitate la Kremlin au fost sechestrate. 

    Demersurile diplomatice pentru recuperarea acestor valori au început imediat după încheierea războiului, dar fără succes. De-a lungul timpului au avut loc două returnări parţiale ale valorilor culturale româneşti, dar aceste restituiri nu au inclus şi stocul de aur al BNR.”

    Brândușa Costache, șef serviciu Arhivă, bibliotecă şi diseminare informaţii din cadrul Direcției Secretariat, BNR, şi-a continuat povestea:

    “Urmărind să menţină trează atenţia opiniei publice asupra acestei probleme, în 1934 Banca Naţională a susţinut publicarea volumului lui Mihail Grigore Romaşcanu “Tezaurul român de la Moscova”. 

    După 1990, Banca Centrală a reluat acţiunile menite a reaminti publicului această problemă. Printre acestea se numără dezbaterile din cadrul “Simpozionului anual de istorie şi civilizaţie bancară Cristian Popişteanu”, realizat de Revista Magazin Istoric, cu sprijinul Băncii Naţionale, volumele publicate de Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR, participarea reprezentantului Băncii Naţionale a României la Lucrările Comisiei Mixte Româno-Ruse, înfiinţate în anul 2003, pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor biaterale, inclusiv problema tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. 

    Putem spune, deci, că avem deja o lungă tradiţie, iar organizarea acestei expoziţii, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, vine să o continue.”

    Am întrebat-o pe interlocutoarea noastră de ce s-a simţit nevoia organizării acestei expoziţi acum şi de ce la Bruxelles:

    “Contextul internaţional actual a fost considerat de conducerea băncii favorabil pentru internaţionalizarea acestei probleme, pentru că avem nevoie de recunoaşterea internaţională a obligaţiei Rusiei de a restitui României cele peste 91,5 tone de aur fin din stocul BNR. De aceea documentele pe care Banca le păstrează în Arhiva sa atestă existenţa acestei creanţe, a cărei valabilitate nu poate fi pusă la îndoială. 

    În acest context, Banca Naţională s-a asociat iniţiativei europarlamentarului Eugen Tomac, care a adus această problemă în atenţia Parlamentului European, prin Rezoluţia privind returnarea Tezaurului de aur naţional al României ilegal însuşit de Rusia. Aceasta a fost dezbătută şi adoptată de Parlamentul European, demonstrând susţinerea de care se bucură cauza României. “

    Fotografii de epocă, hărţi sau fotografi după documente istorice sunt o parte dintre exponatele prezentate. Brândușa Costache a detaliat:

    “Expoziţia a reprezentat un bun prilej pentru a aduce în faţa unui public cât mai larg imagini ale protocoalelor originale, semnate la Iaşi şi la Moscova, de reprezentanţi ai autorităţilor române şi ruse, cu prilejul transportului şi depozitării în Rusia a Tezaurului BNR şi a celorlalte valori româneşti. Au fost, de asemena, prezentate publicului documentele întocmite la Moscova,la începutul anului 1917, cu prilejul inventarierii stocului de aur al băncii. 

    Ţin să menţionez că aceste documente sunt publicate de Cristian Păunescu în volumele sale despre tezaurul României evacuat la Moscova, iar soarta ulterioară a Tezaurului României, cea de după 1918, a fost reconstituită prin prezentarea  în expoziţie a documentelor descoperite în arhivele ruse şi publicate de istoricul Ilie Schipor în volumul “Destinul Tezaurului României”.

    Într-o rezoluție adoptată recent, eurodeputații au subliniat că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național al României, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, nu a fost niciodată returnat integral, acesta fiind un caz internațional fără precedent, de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu.

  • Retrospectiva săptămânii 10.03 – 16.03.2024

    Retrospectiva săptămânii 10.03 – 16.03.2024

    Eveniment Top
    Eveniment Top

     

    Despre Tezaurul României, la Bruxelles

    Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României, pe care şi l-a însuşit ilegal. Acesta este un caz internaţional fără precedent de însuşire ilegală a rezervelor de aur şi a obiectelor de patrimoniu şi reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească -subliniază eurodeputaţii.

    Potrivit rezoluţiei, Parlamentul salută eforturile substanţiale ale Uniunii Europene de a proteja patrimoniul naţional, cultural şi istoric, prin punerea în aplicare a legislaţiei şi a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale şi de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile ţărilor Uniunii, precum şi eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale. Eurodeputaţii solicită Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să includă restituirea patrimoniului naţional român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relaţiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părţi.

    În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă aliată tezaurul naţional (ce a inclus cantităţi însemnate de aur, obiecte de partimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupării teritoriului naţional de trupele inamice germane, austro-ungare, bulgare și turcești. După instalarea la putere a regimului bolșevic fondat de Vladimir Ilici Lenin, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, cea mai mare parte din valori rămânând nerestituite până în prezent. Problema returnării Tezaurului a fost discutată, fără succes, vreme de decenii, de o comisie mixtă româno-rusă.

     

    Despre preşedintele Iohannis, la NATO 

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, îşi va încheia, în 2024, cel de-al doilea mandat prezidenţial de cinci ani la care i-a dat dreptul Constituţia. Şi, fapt anticipat de mulţi, el şi-aanunţat, marţi, candidatura la funcţia de secretar general al NATO. Funcţie pe care, tot anul acesta şi tot după un deceniu, o va părăsi norvegianul Jens Stoltenberg.

    Ce-l legitimează pe Iohannis pentru şefia celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie sunt, spune el, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă aceasta, precum şi performanţele în NATO ale României, vecină cu Ucraina invadată de trupele ruse. “Într-un context de securitate complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate în regiune” – a mai afirmat şeful statului, adăugând că este momentul ca România să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice.

    Din câte se ştie în acest moment,preşedintele României îl va avea contracandidat la şefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională. Acesta pare favorit, fiindcă are sprijinul marilor puteri din NATO: Statele Unite, primul între egali în Alianţă, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Dar alegerea se face prin consultări diplomatice între toate statele membre, iar decizia e anunţată doar când se ajunge la consens asupra unui singur candidat. Iar Rutte, prost prizat în cancelariile din Turcia, România, Ungaria ori Bulgaria, este acum departe de această unanimitate.

     

    Despre Ucraina, fără trupe româneşti

    România nu va trimite combatanţi în Ucraina – a declarat, tot marţi, preşedintele Iohannis, menţionând că Ucraina nu este membru NATO, deci nu poate beneficia de prezenţa trupelor Alianţei “Noi sprijinim Ucraina în foarte multe feluri şi vom continua” – a subliniat şeful statului. “O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, fiindcă Ucraina nu este aliat NATO” – a punctat Iohannis. El a mai spus că “dacă există înţelegeri bilaterale între un stat şi Ucraina pe orice temă, acestea pot fi onorate.”

     

    Despre economie, la OCDE 

    Economia României ar putea înregistra o creştere de 3,1% anul acesta şi de 3,3% anul viitor – a declarat secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann. El a menţionat că instituţia pe care o conduce estimează o reducere a inflaţiei, pentru a continua procesul de convergenţă al României, cu o creştere continuă a standardelor de trai şi a veniturilor, însă, în acest scop, va fi nevoie de reforme susţinute.

    Potrivit secretarului general al OCDE, menţinerea populaţiei active pentru o durată mai lungă în activitate ar avea efecte pozitive asupra economiei. De asemenea, este necesar un grad de conformare fiscală mai mare. Potrivit secretarului general al OCDE, este importantă şi utilizarea completă a fondurilor europene, pentru a creşte productivitatea. România primeşte 28,5 miliarde de euro fonduri pentru recuperare, un procent enorm din PIB, care trebuie investit în zona de infrastructură şi de transport – a mai spus Mathias Cormann.

     

    Despre vize, cu Simona Halep 

    Jucătoarea română de tenis Simona Halep a plecat luni la Miami, unde va disputa primele meciuri oficiale după mai bine de un an şi jumătate de suspendare, pentru un presupus dopaj. Într-o postare pe o reţea de socializare, fostul număr al tenisului feminin mondial a mulţumit Ambasadei Statelor Unite pentru sprijinul pe care i l-a acordat în obţinerea vizelor pentru ea şi echipa sa. Totodată, jucătoarea de tenis i-a îndemnat pe români să sprijine programul Visa Waiver. Astfel, ea a făcut apel la cei care au deja vize să şi le reînnoiască, inclusiv prin poştă. În acest fel va creşte rata de vize aprobate, o condiţie esenţială pentru ca România să intre în acest program de acces liber în Statele Unite. Turneul de la Miami va începe pe 17 martie.

  • BNR și tezaurul României de la Moscova

    BNR și tezaurul României de la Moscova

    Banca Naţională a României (BNR) va lansa mai multe evenimente prin care doreşte să reafirme că România are un drept de creanţă deplin valabil din punct de vedere istoric şi juridic asupra tezaurului românesc evacuat la Moscova. Proiectul porneşte de la constatarea că în străinătate, chiar printre decidenţii europeni, problema tezaurului a rămas în mare parte necunoscută, de aceea, un prim pas va fi informarea membrilor Parlamentului European şi aducerea acestei teme în atenţia comunităţii internaţionale.



    BNR a pus consecvent în aplicare, începând din anul 1991, o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă şi externă a problematicii tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi apoi sechestrat de Uniunea Sovietică, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unui seminar pe această temă organizat, recent, la sediul Băncii Centrale.



    El a adăugat că, în acest an, când se împlinesc 107 ani de la evacuarea spre Moscova a tezaurului României, BNR îşi propune să relanseze procesul de internaţionalizare a problematicii legate de această temă. Mugur Isărescu:



    “Tezaurul BNR, tezaurul de aur evacuat la Moscova, depozitat într-o ţară aliată, cu documentele de rigoare, cu acord internaţional recunoscut şi validat de istorie, rămâne singurul caz în care rezerva de aur monetar este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului că va fi returnat oricând, la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligaţii asumate, conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale, să nu fie respectate.”



    Mugur Isărescu a subliniat că BNR a derulat permanent acţiuni în direcţia recuperării tezaurului, care au culminat cu recunoaşterea, în cadrul comisiei comune româno-ruse dedicate discutării acestei teme, a faptului că actele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internaţional, care atestă depunerea de către România în Rusia, la Moscova, a bunurilor tezaurului său, inclusiv cel al BNR.



    La Banca Centrală există încă din 1922 un dosar care cuprinde toate documentele originale legate de evacuarea tezaurului românesc, dosar predat de-a lungul timpului de la un guvernator la altul, inclusiv în perioada comunistă. În timpul Primului Război Mondial, din cauza situației dificile de pe front, BNR a luat măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său. Potrivit documentelor oficiale, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, BNR a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin, dar și bijuteriile reginei Maria.



    În octombrie 1917, bolșevicii conduși de V. I. Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova. Rezerva actuală a Băncii Centrale este doar cu puțin mai mare decât aurul românesc de la Moscova, anume 103,6 tone, la o valoare estimată de 5,6 miliarde de euro.






  • EUROPALIA România

    EUROPALIA România

    De-a lungul
    anilor, toamna, la Bruxelles vedeam afişul EUROPALIA cu numele unei mari ţări
    invitate. Acum, pe afişele prestigiosului festival cultural este numele
    României. După invitaţi din continente îndepărate, India, Brazilia, Indonezia,
    EUROPALIA revine acasă, în Europa, împreună cu România. Ediţia din acest an
    este una specială şi pentru că se împlineşte o jumătate de secol de la
    lansarea, în 1969, a festivalului. EUROPALIA 2019, având România ca invitat, a
    început la 1 octombrie, ceremonia oficială desfăşurându-se în prezenţa regelui Filip
    şi a reginei Mathilde, alături de preşedintele României, Klaus Iohannis.

    Punctul
    central al EUROPALIA, ediţia românească, este Brâncuşi. Marele nostru sculptor,
    un artist universal, nu a avut până acum o mare expoziţie retrospectivă în
    Belgia. Brâncuşi. Sublimarea formei este o expoziţie amplă şi complexă, în
    care descoperim sculpturile sale celebre, fotografii, multe realizate chiar de
    sculptor, documente şi informaţii despre Brâncuşi. Îi sunt alături marii săi
    prieteni şi colegi din marea artă: Rodin, Modigliani, Man Ray, Férnand Leger,
    Marcel Duchamp. În expoziţia de la BOZAR admirăm sculpturile de la Muzeul
    Naţional de Artă din Bucureşti sau de la Muzeul de Artă din Craiova, de la
    vestitele deţinătoare de lucrări de Brâncuşi Muzeul Guggenheim din New York şi
    parizianul Centru Pompidou, de la Tate Gallery din Londra sau de la Muzeul Hirshhorn din
    Washington. Rapsodia Română de Enescu a deschis partea muzicală a festivalului
    care v-a continua cu o gamă largă de concerte. De altfel, de la EUROPALIA nu
    vor lipsi muzica, dansul, teatrul, filmul, literatura.

    La Muzeul Galo-roman din
    Tongeren va fi deschisă, pe 19 octombrie, expoziţia Dacia Felix. Trecutul
    glorios al României     în care sunt prezentate piese unice din Tezaurul României
    sau alte obiecte de o uriaşă importanţă istorică. Ni se promit abordări
    interesante despre romani, daci şi geţi, dar şi despre greci, sciţi şi celţi. Expoziţia
    îşi propune să realizeze o mai bună cunoaștere și înțelegere a civilizației
    romano-geto-dacice de la nord de Dunăre. Timpurile străvechi sunt evocate şi în
    expoziţia de la Muzeul Le Grand Curtius din Liege, La începuturile istoriei.
    Civilizații timpurii (preistorice) între Carpați și Dunărea de Jos.     Printre
    vedetele de ceramică al vechilor culturi din acest spaţiu regăsim şi
    excepţionala cultură Cucuteni, cu jocurile geometrice de acum 5 mii de ani.

    O
    altă expoziţie, de la Bruxelles, cuprinde 7 instalaţii contemporane, cu
    raportări la opera lui Brâncuşi, în timp ce o alta, mai amplă, încearcă să
    contureze identitatea naţională românească în artele plastice. Cinematografia
    este grupată sub titlul Videogramele unei naţiuni şi înseamnă peste 90 de
    filme româneşti contemporane, care îşi propun să contureze momente importante
    din zbuciumata istorie a României din ultimul secol.

    Programul EUROPALIA
    România vorbeşte de câteva sute de manifestări, cu participare multidiciplinară
    şi multiculturală. Creatorii implicaţi în aveste evenimente culturale vin din
    timpuri şi spaţii diferite pentru a susţine originalitatea discursului
    contemporan al României, la exact 30 de ani de la înlăturarea glorioasă a
    regimului comunist.

  • Culorile Tismanei

    Culorile Tismanei

    Continuăm călătoria începută săptămâna trecută pe
    meleagurile unde s-a născut celebrul sculptor român Constantin Brâncuşi şi
    ajungem în Tismana, loc încărcat de spiritualitate. În mijlocul unor întinse
    păduri, centrul atracţiei rămâne mănăstirea cu acelaşi nume, ridicată în
    secolul 14. Veţi fi impresionaţi, cu siguranţă, de tezaurul lăcaşului de cult,
    dar şi de pictura pe fond roşu oriental, specifică mănăstirii Tismana. În zonă
    vă puteţi bucura de bucate tradiţionale, între care reprezentativ este
    păstrăvul de munte, nelipsit de la toate pensiunile din zonă.


    Aflată într-un cadru
    natural deosebit, mănăstirea Tismana a fost construită într-un singur an şi îsi
    trage numele de la arborii de tisă care acopereau odinioară întreaga zonă.
    Apariţia acestei mănăstiri se datorează unui călugăr pe nume Nicodim, care a
    ridicat şi alte lăcaşuri de cult în zonă şi care a fost canonizat datorită
    meritelor sale. La construcţia mănăstirii au fost folosite tehnici de
    construcţie deosebite pentru acea perioadă. În plus biserica, a cărei cromatică
    dominantă este roşul, o culoare cunoscută sub denumirea de roşu de
    Tismana, ascunde secretul bine păstrat al creării culorii sale.
    Mănăstirea Tismana este protejată de ziduri înalte, în interiorul cărora se
    află chiliile măicuţelor şi un mic muzeu.


    Mănăstirea este
    cel mai cunoscut obiectiv turistic al zonei, însă Tismana este un loc
    extraordinar, încărcat de tradiţii, de istorie şi de folclor spune Ovidiu
    Popescu, secretar general al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea
    Turismului, Acasă la Brâncuşi. Vorbim despre o localitate
    premiată Eden la secţiunea turism şi gastronomie în 2016. Vorbim despre lumea
    covoarelor tradiţionale şi despre alte simboluri ale artei meşteşugăreşti
    tradiţionale. Este un loc în care există vânat din abundenţă, fiindcă zona
    cuprinde o parte din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei şi se învecinează cu
    Parcul Naţional Retezat. De asemenea, aici sunt festivaluri naţionale.
    Festivalul Cântecului, dansului şi portului popular gorjenesc este deja
    tradiţional. Prima ediţie a acestui festival s-a ţinut în anul 1966 şi a
    continuat aproape în fiecare an. În 25 martie, de Buna Vestire, a fost un
    festival tradiţional de marcă la Tismana: Festivalul Păstrăvului. E o zonă
    bogată în păstrăvării cu unităţi piscicole private. Păstrăvul e caracteristic
    zonei. Adresăm ascultătorilor invitaţia de a veni în această toamnă la
    Festivalul Castanului. Castanul este arborele pentru a cărui salvare s-au făcut
    foarte multe în anii trecuţi. Festivalul Răciturilor este, de asemenea,
    tradiţional la Tismana, tot în toamnă. Se ţine în cadrul unei vile celebre, în
    care scriitorul român George Coşbuc a tradus Divina Comedie. Este un loc
    încărcat de istorie întrucât numeroase personalităţi ale culturii româneşti au
    îndrăgit Tismana. Festivalul Răciturilor
    este unic la Tismana şi prin combinaţia gastronomică unică de aici. Numai în Gorj
    răciturile nu se servesc ca aperitiv, ci în combinaţie cu sarmale calde.



    La Tismana este
    deschis vizitării şi un muzeu unic în Europa: Muzeul Tezaurului. Este un muzeu
    special, deschis într-o peşteră de lângă mănăstire, care a adăpostit aproape
    două sute de tone de aur din tezaurul României, de teamă ca acestea să nu
    ajungă în posesia sovieticilor. Tot acolo s-au depozitat, la acea vreme, şi
    alte trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România.
    Sunt prezentate publicului cele mai relevante momente din perioada 1944-1947,
    aşa cum sunt reflectate în documentele din Arhiva Băncii Nationale a României.
    Vizitatorii află astfel informaţii cheie
    privind rolul banilor şi al băncii centrale, inclusiv prin intermediul
    simpozioanelor, seminariilor şi colocviilor ce vor fi organizate în acest
    spaţiu expoziţional.


    Ioan Lesenciuc este angajat al Băncii Naţionale a
    României, ghid al muzeului două-trei zile pe lună: Câţiva
    reprezentanţi de seamă ai Băncii Naţionale, ai Ministerului Finanţelor, ai
    Guvernului, s-au ocupat de transportul, de gestionarea şi de paza tezaurului,
    în perioada în care a stat ascuns într-o grotă. Acesta a fost izolat şi au fost
    turnaţi 100 de metri cubi de beton. Tezaurul este refăcut în această parte
    conform documentelor Băncii Naţionale. Nu este tot. Mai lipsesc câteva lădiţe,
    dar se vede partea cea mai importantă.


    Muzeul Tezaurului de la Tismana este o investiţie unică
    în Europa, la care lucrările au început în anul 2013. Vizitatorii vor afla şi
    informaţii despre rolul banilor şi al băncii centrale, inclusiv prin
    intermediul simpozioanelor care sunt organizate în acest spaţiu. Ioan
    Lesenciuc, angajat al Băncii Naţionale a României, despre tezaurul României. Era alcătuit din două feluri de lingouri: lingouri STAS internaţional, care
    cântăresc 12, kg grame bucata şi STAS naţional, care cântăreşte 6,5 kg bucata.
    În perioada 1944-1947, a fost adăpostită aici o cantitate de 191 de tone de aur
    pur. În afară de această cantitate, România mai deţinea o cantitate de 40,7
    tone de aur, care se afla în păstrare în băncile Regatului Unit al Marii
    Britanii. În afară de aur românesc, România mai deţinea ţin jur de 2,7 tone de
    aur polonez, care se afla în transport spre Grecia şi a fost încredinţat din
    1939 Guvernului României. Banca Naţională a acceptat ca o mică parte a
    tezaurului Poloniei să fie păstrat la Tismana.



    Ovidiu Popescu,
    secretar general al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului
    spune că mulţi dintre turişti includ Tismana într-un traseu mai larg. Este istorie întreagă acolo, într-o
    peşteră, lângă mănăstirea Tismana. Zona este foarte căutată, întrucât este o
    continuare a excursiilor care se fac la Peştişani şi Hobiţa, locul natal al
    sculptorului Constantin Brâncuşi. De obicei, acesta e traseul turistic: Târgu
    Jiu, Hobiţa – Casa memorială Brâncuşi, Tismana. Drumul continuă cu Baia de
    Aramă şi trece muntele spre Herculane. Este un peisaj extraordinar.



    Iată aşadar un loc în care vă puteţi relaxa, în care
    puteţi participa la diverse evenimente pe tot parcursul anului şi în care
    puteţi face o incursiune în lumea artei, fie tradiţională, fie modernă. De
    asemenea, tot aici, puteţi cunoaşte şi o frântură din istoria recentă a
    României.

  • Comunicatul Comisiei comune româno-ruse pentru studierea relaţiilor bilaterale

    Comunicatul Comisiei comune româno-ruse pentru studierea relaţiilor bilaterale

    În perioada 25-26 martie 2016 a avut loc, la
    Sinaia (România), cea de-a IV-a sesiune a Comisiei comune româno-ruse pentru
    studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv
    problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial.




    Prezenta reuniune a Comisiei comune este prima
    întâlnire după o pauză de 10 ani, aceasta desfăşurându-se într-o atmosferă
    deschisă şi constructivă, marcând un nou important pas în direcția studierii
    problemelor care intră în competența Comisiei.




    Părțile au continuat schimbul de opinii privind
    diferite aspecte referitoare la Tezaurul României, inclusiv la valorile Băncii
    Naţionale a României depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial,
    precum şi la restituirile din 1935 şi din 1956 de către Uniunea Sovietică a
    unor părți din valorile românești.




    Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin
    Declarația comună a miniștrilor Afacerilor Externe, din 2003, părţile au
    convenit dinamizarea activităţii Comisiei comune, aprofundarea activității de
    identificare a documentelor în arhive, inițierea elaborării unor publicații
    comune, precum și înființarea unor grupuri comune de experți pentru cercetarea
    documentelor de arhivă referitoare la tematica activității Comisiei.




    Partea rusă a exprimat mulțumiri Băncii Naționale
    a României pentru sprijinul logistic oferit bunei desfășurări a sesiunii
    Comisiei comune.




    Părțile au convenit ca următoarea sesiune a
    Comisiei comune să aibă loc în Federația Rusă, la Moscova, în a doua parte a anului
    2017.