Tag: Theodor Paleologu

  • „Tagebuch der Familie Escu“: Geschichte aus Einzelbiografien rekonstruiert

    „Tagebuch der Familie Escu“: Geschichte aus Einzelbiografien rekonstruiert

    Şerban Georgescus Dokumentarfilm Tagebuch der Familie Escu“ (Escu steht im Rumänischen in etwa für Otto Normalverbraucher) zeichnet die Geschichte Rumäniens als Ganzes nach, erzählt von den Stimmen einer Familie. Es ist eine Reise durch die Zeit, in der die Familie zu einer echten Brücke wird, die uns sowohl zusammenbringen als auch trennen kann. Der Regisseur wirft einen Blick auf diese gro‎ße Familie von Rumänen, unterstützt von der Schriftstellerin Ioana Pârvulescu, der feministischen Aktivistin Mihaela Miroiu, dem Schriftsteller und Politologen Stelian Tănase, dem Publizisten und Diplomaten Theodor Paleologu und dem Soziologen Vintilă Mihăilescu, und greift auf die persönlichen Archive von Dutzenden von Menschen zurück.



    Bisher wurde die 2018 entstandene Produktion offiziell für eine Reihe von nationalen Filmfestivals ausgewählt, wie z.B. das Transylvania International Film Festival TIFF, das European Film Festival, das Filmfestival in Râşnov (Rosenau) und Arkadia Shortfest. Die Dokumentation erfreute sich positiver Rezensionen und wurde als das beste kulturelle Produkt, das für die Hundertjahrfeier gemacht wurde“ bezeichnet. Der Filmemacher Şerban Georgescu:



    Als ich den Vorschlag erhielt, einen Film für die Hundertjahrfeier zu machen, habe ich sehr gezögert. Meiner Meinung nach wäre es nicht sinnvoll gewesen, einen weiteren Film zu machen, der die rumänische Geschichte aus akademischer Sicht erzählt. Solche Filme gab es und wird es wahrscheinlich auch künftig geben. Und sie sind sicherlich willkommen. Als ich darüber nachdachte, wie ich mich dem Thema nähern könnte, dachte ich schlie‎ßlich, dass ich die Geschichte einer einzigen Familie erzählen könnte. Ich gab ihr den allgemeinen Namen –escu und der Film erzählt die Geschichte dieser Familie, die ein Jahrhundert rumänischer Geschichte durchläuft. Und um es mir noch leichter zu machen, beschloss ich, mit der Geschichte meiner eigenen Familie zu beginnen. Das war, um mir den Vorwurf zu ersparen, dass ich bestimmte Ereignisse ausgelassen hätte. Der subjektive Blick half mir, einen Weg durch ein Jahrhundert voller Ereignisse zu finden und innerhalb der Grenzen von anderthalb Stunden Film zu bleiben.“




    Anhand der Geschichten, die von Urgro‎ßeltern, Gro‎ßeltern, Tanten, Onkel, Cousins und Schwäger erzählt werden, ist Das Tagebuch der Familie Escu“ ein Rückblick auf gro‎ße und kleine Ereignisse im Leben der Rumänen nach der Gro‎ßen Vereinigung. Şerban Georgescu über seine Vision von den Rumänen als Familie:



    Zunächst habe ich den Film nach Kapiteln strukturiert. Ich sprach über Sprache, Grenzen, Mode, Musik und Arbeitsplätze — mit anderen Worten über all die Dinge, die diese Durchschnittsfamilie erlebt hat. Ich konzentrierte mich auf Aspekte des Alltagslebens dieser Nation. Die Musik zum Beispiel verbindet uns. Oder die Erinnerung an die Lebensmittelknappheit im Kommunismus oder die Art und Weise, wie wir mit dem Sport umgehen. Ich habe die Geschichten meiner Familienmitglieder benutzt, um dieses oder jenes Ereignis zu erzählen. Es handelt sich um Sachen, die meinem Gro‎ßvater, meinem Onkel, meiner Tante, meinem Cousin passiert sind, und die ich in den allgemeinen Kontext der gro‎ßen nationalen Geschichte gestellt habe.“




    In einer Rezension in der Zeitung Metropolis schreibt der Filmkritiker Ionuţ Mareş: In dem Dokumentarfilm »Tagebuch der Familie Escu« spricht der Regisseur Şerban Georgescu mit leicht ironischer Stimme darüber, was es (immer noch) bedeutet, Rumäne zu sein, 100 Jahre nach der Entstehung des modernen Rumäniens, einer Zeit, in der das Land mehrere Schocks und Veränderungen erlebt hat. In der ernsten Landschaft der rumänischen nicht-fiktionalen Produktionen — mit ihren langen Beobachtungssequenzen und diesem aufmerksamen Blick auf eher schmerzvolle Themen — schlägt der Regisseur Şerban Georgescu eine andere Herangehensweise vor, wo die Ironie und der leicht bittere Humor zu spüren sind. Auf diese Weise wird eine persönliche Geschichte in einer allgemeinen Art und Weise betrachtet.“




    Şerban Georgescu erläutert, wie das Publikum auf seinen Film reagierte:



    Ich habe versucht, mit Hilfe der im Film auftretenden Persönlichkeiten und meiner Gäste Antworten zu geben, um herauszufinden, ob diese gro‎ße Familie ein gemeinsames Schicksal hatte, ob die Ereignisse des letzten Jahrhunderts uns vereint oder getrennt haben. Diese Idee, meine eigene Familie in den Vordergrund zu stellen, war beim Publikum sehr beliebt. Es machte es den Menschen leichter, sich mit dem zu identifizieren, was sie sahen. Wir alle haben Bilder aus unserer Kindheit, zum Beispiel von unseren Gro‎ßeltern. Diese Technik half dem Publikum, die Geschichte besser zu verfolgen. Au‎ßerdem habe ich eine Menge Humor hineingelegt, um junge Leute anzuziehen. Das habe ich bereits in meinen anderen Filmen getan: Um ein junges Publikum anzuziehen, muss es Spa‎ß daran haben, die Geschichte, die man ihm erzählt hat, zu überdenken.“

  • Alegeri pentru preşedintele României

    Alegeri pentru preşedintele României

    Sâmbătă dimineaţa se pune punct campaniei electorale
    pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale. Ea a coincis, practic, cu criza politică
    generată de căderea guvernului social-democrat al Vioricăi Dăncilă, urmată de
    instalarea cabinetului liberal al lui Ludovic Orban şi a fost pusă inevitabil
    în umbră de aceasta. Aproape că au lipsit prezentarea programelor şi
    dezbaterile între competitorii pentru funcţia supremă, ceea ce reprezintă,
    crede presa, un regres democratic. Sunt 14 aspiranţi la cea mai înaltă
    demnitate în stat. Preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis,
    candidează pentru un nou mandat de cinci ani, susţinut şi acum de PNL. Fosta
    şefa a guvernului, Viorica Dăncilă, îi reprezintă pe social-democraţii cărora
    le este lider. Alianţa USR-PLUS defilează cu Dan Barna, Partidul Mişcarea
    Populară cu Theodor Paleologu, iar Uniunea Democrată Maghiară din România cu
    preşedintele ei, Kelemen Hunor. ProRomânia şi ALDE au creat Alianţa UN OM
    special pentru actorul Mircea Diaconu. Aici
    se încheie lista prezidenţiabililor care se bucură de sprijinul unor partide
    sau formaţiuni parlamentare.

    Ceilalţi candidaţi sunt Viorel Cataramă -
    Dreapta Liberală, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Cătălin
    Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Bogdan Marian-Stanoevici -
    independent, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Sebastian-Constantin
    Popescu – Partidul Noua Românie, Alexandru Cumpănaşu – independent, Ninel Peia
    – Partidul Neamul Românesc. Scrutinul aduce premiere organizatorice importante. În
    diaspora, unde la precedentele alegeri prezidenţiale şi la ultimele
    europarlamentare s-au format cozi interminabile la secţiile de votare, se poate
    vota pe parcursul întregului week-end. Practic, votarea a început vineri la
    amiază şi se încheie duminică seara. În fiecare din cele trei zile, programul de vot se poate
    prelungi până cel târziu la ora 23 şi 59 de minute dacă la ora închiderii,
    21,00, în secţii sau în afara acestora se mai află oameni care aşteaptă să
    ajungă la urne.

    Tot în premieră, cetăţenii români au avut posibilitatea de a vota prin
    corespondenţă. În acelaşi scop de a elimina riscul unor noi aglomeraţii
    la secţiile de votare, numărul acestora s-a dublat practic faţă de scrutinul
    europarlamentar, ajungând la 835. Printre ţările
    în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără Spania, cu 143
    faţă de cele 50 organizate la alegerile europarlamentare, Italia (142, faţă de
    76 la parlamentare), Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie şi Franţa (50, faţă de 17). În ţările din spaţiul Uniunii Europene vor fi organizate
    639 de secţii de votare. În ţară, votul va avea loc doar duminică. Turul al doilea este
    prevăzut peste două săptămâni, pe 24 noiembrie. Alegerea viitorului preşedinte din
    primul tur este practic imposibilă, în condiţiile în care, pentru a fi ales, un
    candidat ar trebui să obţină voturile a jumătate plus unu din numărul total al
    alegătorilor înscrişi pe liste, adică peste 9 milioane.

  • Lista candidaţilor la Preşedinţia României

    Lista candidaţilor la Preşedinţia României

    Alegerile prezidenţiale atrag ca un magnet
    personaje de tot felul, de la protagoniştii scenei politice, cei care se simt
    îndreptăţiţi să intre în cursa pentru funcţia supremă, până la figuri
    excentrice sau cvasianonimi aflaţi în goană după – în general – o nemeritată
    popularitate. Scrutinul de anul acesta nu face excepţie.


    În plus, unele
    candidaturi ridică semne serioase de întrebare sub aspectul legalităţii. Biroul
    Electoral Central a respins o parte din ele şi a sesizat organele penale,
    suspectând nereguli în privinţa listelor cu semnăturile de susţinere prezentate
    de mai mulţi aspiranţi la preşedinţie.
    Vineri va fi anunţată lista oficială a
    candidaţilor. Cele validate deja şi, mai ales, care contează în calculul
    electoral sunt, însă, cunoscute.


    Prezidenţiabilul cu şanse mari la propria
    succesiune este actualul şef al statului Klaus Iohannis, susţinut de PNL,
    principala forţă de opoziţie. Bine prizat la Washington, unde a făcut două
    vizite în cursul primului mandat, şi la Bruxelles, preşedintele în funcţie a
    fost principala stavilă în calea a ceea ce el însuşi a numit asaltul PSD asupra
    sistemului judiciar, tradus prin controversata reformă promovată în materie
    penală şi judiciară în cei 3 ani de guvernare dominată de social-democraţi.
    Klaus Iohannis este susţinut de un partid puternic, bine ancorat în teritoriu,
    şi pare, în acest moment, un candidat greu de bătut.


    Principalul său
    contracandidat este liderul şi premierul PSD Viorica Dăncilă. Cei doi au
    ocupat, practic, scena şi au acaparat discursul politic, prin conflictul cu
    ramificaţii constituţionale Preşedinţie – Guvern declanşat după ce ALDE a rupt
    alianţa cu PSD. Viorica Dăncilă a primit moştenire de la mentorul său, fostul
    lider PSD Liviu Dragnea, închis pentru corupţie, un guvern şi în special un
    partid în derivă. Totuşi, comentatorii spun că nu trebuie subestimată
    capacitatea de regenerare a acestei formaţiuni, numărul unu în România ca număr
    de membri şi de primari.


    Cel care aspiră să intre în turul al doilea în locul
    doamnei Dăncilă este reprezentantul Alianţei USR – PLUS, Dan Barna. O face
    criticând ceea ce el consideră a fi pasivitatea sau lipsa de reacţie a
    actualului preşedinte în momente care ar fi impus acţiune promptă. Barna spune
    despre Iohannis şi Dăncilă că aparţin amândoi vechii clase politice.


    Critici la
    adresa lui Iohannis vin şi dinspre dreapta conservatoare, care defilează cu profesorul,
    eseistul şi diplomatul Theodor Paleologu. Un altfel de candidat se declară
    actorul Mircea Diaconu. El îşi proclamă independenţa, dar are în spate cele două
    partide născute din dizidenţe, Pro România, cea social-democrată, şi ALDE, cea
    liberală.


    În sfârşit, UDMR va avea candidat propriu, pe liderul ei Kelemen
    Hunor
    . Voturile minorităţii maghiare cântăresc greu în turul al doilea. Primul
    tur al alegerilor prezidentiale va avea loc pe
    10 noiembrie, iar runda decisivă pe 24 noiembrie.

  • Candidats à la présidence de la Roumanie

    Candidats à la présidence de la Roumanie

    Le délai de dépôt des candidatures à l’élection présidentielle prévue cet automne est échu dimanche à minuit. Le scrutin aura lieu en deux tours — les 10 et 24 novembre prochains. Parmi les compétiteurs, on retrouve le président sortant, Klaus Iohannis, soutenu par le Parti national libéral, principal parti de l’opposition, qui a souligné que la Roumanie doit être modernisée :



    « C’est une période compliquée pour la Roumanie et un travail immense est nécessaire afin de réparer tout le mal fait par le Parti social-démocrate (PSD) en ces près de trois ans. Il faut moderniser la Roumanie. Nous avons besoin d’hôpitaux modernes, d’autoroutes, d’écoles propres, nous avons besoin d’une administration qui place au centre le citoyen, et non les fonctionnaires. »



    Les Roumains ont besoin d’un autre genre de président, selon la première ministre Viorica Dăncilă, qui se porte candidate de la part du PSD :



    « Je suis convaincue que les Roumains souhaitent un président qui aime la Roumanie et qui aime les Roumains. Je suis convaincue que nous avons besoin d’équilibre dans ce pays, d’un président actif, qui soit à chaque fois au milieu des gens, un président qui respecte la Constitution et qui vise des rapports interinstitutionnels corrects avec le gouvernement et le parlement de la Roumanie. »



    L’alliance d’opposition USR-PLUS se présente dans cette compétition avec Dan Barna, qui affirme que ses atouts sont l’énergie et la capacité de représenter la nouvelle génération.



    « C’est le moment de se donner des objectifs importants et de les atteindre. C’est le moment où nous pouvons commencer à rétablir la santé de la Roumanie, et c’est pourquoi je me porte candidat, parce que les Roumains peuvent et méritent d’être heureux ici, en Roumanie. Il faut de la vision et de la détermination. »



    Selon le candidat du Parti du mouvement populaire, Theodor Paleologu, le président de la Roumanie ne doit pas être un politicien, il doit surtout être diplomate :



    « Je crois que la Roumanie a besoin d’un président censé restaurer la dignité de l’Etat, restaurer la crédibilité de la Roumanie à l’étranger, rétablir le respect pour la Roumanie et pour les Roumains, et non dernièrement — chose très importante — rétablir la paix sociale dans ce pays si divisé par la mésentente, la discorde, que nous pouvons voir ces jours-ci, malheureusement. »



    Parmi les candidatures acceptées l’on compte aussi celle de l’ancien eurodéputé Mircea Diaconu, soutenu par l’Alliance des libéraux et des démocrates, ainsi que celle du leader de l’Union démocrate magyare de Roumanie, Kelemen Hunor, qui déclare souhaiter une Roumanie innovante et verte.



    (Trad. : Ligia)