Radio România Internațional

Tag: Theresa May

Romania at the European Council summit

Attending the European Council summit in Brussels, Romanian President Klaus Iohannis pointed out that Bucharest would get involved in Brexit negotiations with London, with a view to protecting the rights of Romanian citizens in this country.

Following a talk with Klaus Iohannis, British Prime Minister Theresa May said she would trigger Article 50 of the Lisbon Treaty in the first half of 2017, which will mark the beginning of negotiations, estimated to last for at least two years. We want transparent and fair regulations, Klaus Iohannis argued, recalling that the Romanians living in the UK remain a priority for Romania.

Klaus Iohannis: “We dont want any incidents. We dont want Romanians in the United Kingdom to be subject to useless pressure. Madame Prime Minister has guaranteed she will personally see that such incidents should be avoided, both before and after Brexit, while the remaining details should be discussed as part of the negotiations between Great Britain and the 27 Member States”.

The migration crisis, EU-Russia relations and Russias involvement in the Syrian conflict, as well as the Unions trade agreement with Canada ranked high on the agenda of the EU summit. President Iohannis expressed his support for the unity of the EU based on commonly agreed principles. The President insisted on the need to fully observe the Minsk Agreements, a selective relationship with Russia, based not just on foreign policy relations, and the willingness to support the civil society in this country.

As regards relations with the Russian Federation in the context of the Syrian crisis, President Iohannis said the bombing of Aleppo must cease immediately, allowing for humanitarian missions to step in. Additionally, the president argued in favor of the negotiation process and against a military solution in this case.

21 October 2016
Jurnal românesc – 6.10.2016

La Palatul Cotroceni a avut loc, astăzi, Diaspora
Business Summit – Împreună pentru România, la care a fost prezent şi
preşedintele Klaus Iohannis. Această reuniune a adus împreună oameni de afaceri
şi antreprenori români din ţară şi din străinătate, în vederea dezvoltării
oportunităţilor de afaceri şi investiţii din Romania. Prin acestă întâlnire este încurajată reconectarea
românilor din diaspora cu România. Conform studiului Românii din Diaspora,
realizat de Open-I Research la finele anului trecut, 62% dintre românii
intervievaţi au declarat că doresc să investească în România, principalele
domenii vizate fiind turismul şi agricultura. În acelaşi timp, pentru 83%
dintre intervievaţi, principala barieră care îi împiedică să deschidă o afacere
în ţară este corupţia, dar, cu toate acestea, 58% dintre cei chestionaţi au
susţinut că s-ar întoarce în România pentru a fi alături de cei dragi.

Guvernul Marii Britanii a anunţat, recent, că vrea să
limiteze angajarea cetăţenilor străini şi că va analiza posibilitatea modificării
legislaţiei pentru a îngreuna procedurile care le permit companiilor să
angajeze cetăţeni străini. Premierul Theresa May a explicat că votul pro Brexit
reprezintă un semn că imigraţia este la un nivel prea mare. O astfel de decizie
i-ar putea afecta şi pe românii aflaţi la muncă în Regat, adică cel puţin
175.000 de persoane, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul
Muncii, un număr în continuă creştere, cu 30.000 în plus doar faţă de anul
anterior. Pregătirea şi derularea procedurilor de ieşire a Marii Britanii din
Uniunea Europeană a fost dezbătută miercuri şi la Bucureşti, în cadrul întrevederii
pe care Dacian Cioloş a avut-o cu negociatorul şef pentru Brexit, Michel
Barnier. Dacian Ciolos i-a transmis acestuia că negocierile pentru părăsirea
Uniunii trebuie să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune
comună a statelor membre, iar România doreşte să fie parte a nucleului de
integrare europeană. Un raport pregătit de grupul de lobby TheCityUk avertizează
că aproape 70.000 de locuri de muncă sunt riscate în eventualitatea unui Brexit
dur, iar ieşirea Marii Britanii din piaţa comună europeană ar putea costa băncile
şi business-urile asociate din Regat aproximativ 40 de miliarde de lire.

Aproape 1.400 de agenţii de
turism au rămas fără licenţe, pentru că nu au putut prezenta poliţa de
asigurare în cazul insolvenţei sau falimentului, poliţă pe care orice agenţie
este obligată să o aibă şi s-o afişeze public. Pentru unele agenţii, licenţa a
fost retrasă la cerere sau pentru că nu au respectat alte prevederi
legislative. Agenţia Naţională pentru Turism a luat aceste măsuri după ce a
notificat în prealabil agenţiile respective, iar lista finală a celor care au
rămas fără dreptul de a vinde pachete turistice poate fi consultată pe site-ul
instituţiei. În această vară, două mari agenţii de turism au intrat în
insolvenţă din cauza problemelor financiare şi nu şi-au mai putut onora
angajamentele către turişti.

Autoritatea Electorală
Permanentă(AEP) a transmis Ministerului de Externe
lista cu cele şapte localităţi din străinătate în care trebuie înfiinţate
secţii de votare pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Este vorba de
Carabetcova, Căuşeni, Bardar şi Soroca, în Rep.Moldova, de Tarancon şi Torrejon
de Ardoz, în Spania, şi de Luton, în
Marea Britanie. Potrivit AEP, din aceste localităţi au fost înregistrate cel
puţin 100 de solicitări pentru înfiinţarea unei secţii de votare.

6 October 2016
EU tief in der Krise

Londons Trennung von Brüssel ist nach der Volksbefragung im Sommer unvermeidbar und trat in die Prozedurphase ein. Die britische Ministerpräsidentin Theresa May hat die Absicht bestätigt, die Austrittsverfahren in sechs Monaten einzuleiten. Das bedeutet das Frühjahr 2017. Gro‎ßbritannien muss über die EU hinausblicken, muss die ganze Welt sehen, fügte sie hinzu. Das Vereinigte Königreich werde sich anstrengen, ein neues Kapitel der Beziehungen mit Brüssel als souveräner und unabhängiger Staat zu eröffnen. Der Franzose Michel Barnier, ehemaliger Minister und EU-Kommissar, der von den Anhängern des Brexits als ein bekannter Anti Britte gesehen wird, ist Brexit- Chefunterhändler für die Beziehungen mit dem künftigen Ex-EU-Mitgliedsland.

Trotz des Wunsches der Europäischen Kommission, so schnell wie möglich die Trennung offiziell zu machen, muss Barnier noch warten. Die Britten müssen die sogenannte Austrittsklausel des Artikel 50 des Lisabon-Vertrags von 2009 offiziell aktivieren. Der EU Rat, der aus den Vertretern der Mitgliedsstaaten besteht, wird zweijährige Verhandlungen starten. Die neue Partnerschaft zwischen Brüssel und London könnte als Beispiel Norwegen oder die Schweiz haben, zwei Staaten, die sich in einer de facto Symbiose mit der EU befinden, ohne Mitglieder der Union zu sein.

In der Zwischenzeit haben die Ungarn am Sonntag massiv gegen die obligatorische Flüchtlingsquote abgestimmt. Die gute Nachricht ist, dass die Teilnahme unter 50% war, so dass die Volksbefragung ungültig ist. 98% der Wahlberechtigten, die zu den Urnen gingen, haben sich gegen die obligatorische Flüchtlingsquote geäu‎ßert. Der ungarische Premierminister Viktor Orban, der von dem Korrespondenten Radio Rumänien in Budapest zitiert wird, freute sich sehr, dass neun von zehn Wahlberechtigten für das Recht Ungarns, Beschlüsse zu treffen, gestimmt haben. Obwohl einige Politkommentatoren der Meinung sind, der Boikott des Referendums sei eine Sanktion gegen den autoritären Premierminister, meint Orban, dass die Ungarn stolz sein müssen, weil sie die ersten waren, die ihre Meinung über die Flüchtlingspolitik ausdrücken konnten. Viktor Orban gab bekannt, er werde dem Parlament in den nächsten Tagen ein Projekt zur Änderung der Verfassung einreichen. Brüssel müsse das Ergebnis der Volksbefragung in Ungarn in Betracht ziehen.

3 October 2016
EU tief in der Krise

Londons Trennung von Brüssel ist nach der Volksbefragung im Sommer unvermeidbar und trat in die Prozedurphase ein. Die britische Ministerpräsidentin Theresa May hat die Absicht bestätigt, die Austrittsverfahren in sechs Monaten einzuleiten. Das bedeutet das Frühjahr 2017. Gro‎ßbritannien muss über die EU hinausblicken, muss die ganze Welt sehen, fügte sie hinzu. Das Vereinigte Königreich werde sich anstrengen, ein neues Kapitel der Beziehungen mit Brüssel als souveräner und unabhängiger Staat zu eröffnen. Der Franzose Michel Barnier, ehemaliger Minister und EU-Kommissar, der von den Anhängern des Brexits als ein bekannter Anti Britte gesehen wird, ist Brexit- Chefunterhändler für die Beziehungen mit dem künftigen Ex-EU-Mitgliedsland.

Trotz des Wunsches der Europäischen Kommission, so schnell wie möglich die Trennung offiziell zu machen, muss Barnier noch warten. Die Britten müssen die sogenannte Austrittsklausel des Artikel 50 des Lisabon-Vertrags von 2009 offiziell aktivieren. Der EU Rat, der aus den Vertretern der Mitgliedsstaaten besteht, wird zweijährige Verhandlungen starten. Die neue Partnerschaft zwischen Brüssel und London könnte als Beispiel Norwegen oder die Schweiz haben, zwei Staaten, die sich in einer de facto Symbiose mit der EU befinden, ohne Mitglieder der Union zu sein.

In der Zwischenzeit haben die Ungarn am Sonntag massiv gegen die obligatorische Flüchtlingsquote abgestimmt. Die gute Nachricht ist, dass die Teilnahme unter 50% war, so dass die Volksbefragung ungültig ist. 98% der Wahlberechtigten, die zu den Urnen gingen, haben sich gegen die obligatorische Flüchtlingsquote geäu‎ßert. Der ungarische Premierminister Viktor Orban, der von dem Korrespondenten Radio Rumänien in Budapest zitiert wird, freute sich sehr, dass neun von zehn Wahlberechtigten für das Recht Ungarns, Beschlüsse zu treffen, gestimmt haben. Obwohl einige Politkommentatoren der Meinung sind, der Boikott des Referendums sei eine Sanktion gegen den autoritären Premierminister, meint Orban, dass die Ungarn stolz sein müssen, weil sie die ersten waren, die ihre Meinung über die Flüchtlingspolitik ausdrücken konnten. Viktor Orban gab bekannt, er werde dem Parlament in den nächsten Tagen ein Projekt zur Änderung der Verfassung einreichen. Brüssel müsse das Ergebnis der Volksbefragung in Ungarn in Betracht ziehen.

3 October 2016
De la Brexit la cotele de refugiaţi

Devenit inevitabil după referendumul din vară, când britanicii au decis plecarea din Uniunea Europeană, divorţul dintre Londra şi Bruxellles a intrat, deja, în faza procedurală. Premierul britanic, Theresa May, a confirmat că intenţionează să declanşeze procesul de retragere din Uniune într-un interval de şase luni, adică în primăvara lui 2017. Marea Britanie trebuie să privească dincolo de UE, către restul lumii – a afirmat ea, adăugând că Regatul Unit va depune eforturi pentru deschiderea unui nou capitol al relaţiilor cu Bruxellesul, în calitate de ţară deplin suverană şi independentă.

Aproape simultan, responsabilii comunitari i-au încredinţat francezului Michel Barnier, fost ministru la Paris, fost comisar la Bruxelles şi perceput de adepţii Brexitului drept un anti-britanic notoriu”, prerogativele de negociator-şef în relaţiile cu viitorul fost membru al Uniunii.

Deocamdată, în ciuda dorinţei manifeste a Comisiei Europene de a oficializa cât mai repede ruptura, Barnier trebuie să aştepte. E nevoie ca britanicii să activeze oficial, într-o premieră istorică, aşa-numita clauză de retragere, celebrul articol 50 al Tratatului de la Lisabona, din 2009, ce reglementează ieşirile din Uniune. Odată ruptura notificată Consilului Uniunii, compus din reprezentanţi ai statelor membre, va începe un interludiu de doi ani rezervat negocierilor.

Noul “parteneriat” dintre Bruxelles si Londra s-ar putea inspira, speculează comentatorii, din modelul Norvegiei sau din cel al Elveţiei, două state aflate într-o simbioză de facto cu Uniunea, fără a fi membre. Între timp, însă, ca o confirmare a ceea ce presa numeşte cea mai gravă criză din istoria Uniunii, în celălalt capăt al spaţiului comunitar, ungurii au votat masiv, la referendumul de duminică, împotriva cotelor europene obligatorii de relocare a refugiaţilor.

Vestea bună pentru Bruxelles e că participarea la urne, sub 50%, a fost insuficientă pentru ca referendumul să poată fi validat. Partea foarte proastă e că dintre cei care au ieşit la vot, 98% s-au pronunţat împotriva primirii de refugiaţi pe baza unui sistem de cote. Premierul Viktor Orban, citat de corespondentul Radio România la Budapesta, a jubilat că nouă din zece participanţi au votat în favoarea dreptului Ungariei de a lua decizii.

Deşi unii analişti consideră boicotarea referendumului de majoritatea electoratului o sancţiune la adresa unui premier tot mai autoritar, ungurii, crede Orban, trebuie să fie mândri că au fost primii care au avut posibilitatea să-şi exprime opinia în privinţa chestiunii migraţiei. El a anunţat că va înainta în zilele următoare Parlamentului un proiect de modificare a Constituţiei, în conformitate cu voinţa exprimată de cetăţeni, şi a avertizat că oficialii de la Bruxelles vor trebui să ţină cont de referendumul din Ungaria.

3 October 2016
Jurnal românesc – 14.07.2016

În perioada 14-15 iulie 2016, ministrul delegat pentru relaţiile cu
românii de pretutindeni, Maria Ligor, efectuează o vizită la Londra. Ministrul
delegat va avea întrevederi cu oficiali britanici, precum şi cu exponenţi ai
comunităţii româneşti, reprezentanţi ai mediului asociativ şi mass media de
limba română. Demnitarul român va aborda preocupările românilor stabiliţi în
Marea Britanie în legătură cu impactul rezultatului referendumului din 23
iunie. Mesajul pe care îl transmite confirmă implicarea autorităţilor de la
Bucureşti în vederea protejării intereselor cetăţenilor români.

În urma desemnării unui nou premier în fruntea guvernului
conservator din Marea Britanie, eurodeputata Claudia Ţapardel solicită ferm ca
negocierile ce vor urma între britanici şi UE să nu afecteze dreptul la muncă
şi la liberă circulaţie a cetăţenilor români. Declaraţiile acesteia vin în urma
anunţului făcut de Theresa May că autorităţile de la Londra vor demara
negocieri dure cu UE şi iau în considerare măsuri de restricţionare a migraţiei
cetăţenilor europeni. Pe teritoriul acestei ţări se afla între 200,000 şi
300,000 de cetăţeni români care contribuie onest la economia britanică şi pe
care avem obligaţia să îi protejăm de măsuri abuzive – afirmă deputata română.

Deputatul social-democrat, Angel Tîlvăr, coordonator al grupului de
combatere a traficului de persoane din Camera Deputaţilor, consideră că este
nevoie şi de acţiuni de informare pentru românii din ţară sau străinătate care
pot cădea victime traficului de persoane, pe lângă măsurile de natură
legislativă sau de pedepsire a persoanelor care încalcă legea. În plus, afirmă
deputatul, în această perioadă, provocările care stau în faţa construcţiei europene
pot pune românii care trăiesc în afara graniţelor ţării în faţa unor situaţii
în care fie nu li se respectă drepturile, fie sunt exploataţi prin muncă sau
forţaţi să încalce legile ţărilor în care se află.

Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria
Ligor, l-a primit, miercuri, pe ambasadorul Spaniei în România, Ramiro
Fernandez Bachiller. In cadrul discuţiilor, Maria Ligor a exprimat satisfacţia
în legătură cu dezvoltarea proiectului de predare a cursurilor de limbă, cultură
şi civilizaţie română început în 2006 şi a includerii în acest mecanism a peste
7.000 de copii români din Spania. La randul său, ambasadorul a transmis
aprecierile părţii spaniole pentru contribuţia pozitivă a românilor la economia
şi societatea spaniolă şi a subliniat nivelul ridicat de integrare a acestora.

Legea care modifică stema ţării a fost promulgată de preşedintele
Klaus Iohannis. Documentul prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur
din stema ţării, aşa cum a fost până în 1947. Potrivit legii, autorităţile
publice trebuie să înlocuiască stemele şi sigiliile cu noile modele, până pe 31
decembrie 2018. Monedele şi bancnotele emise de Banca Naţională vor circula şi
după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.

Peste 100.000 de români se mută de la oraş la sat, în fiecare an,
iar din rural către urban vin cu 27% mai puţini. Plecarea românilor la muncă în
străinătate, stresul oraşelor şi crizele economice accentuează un trend început
în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc
să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în
oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri
sau să-şi construiască case la ţară.

14 July 2016
July 11, 2016 UPDATE

CANADA VISAS – Canada confirmed on Monday in Brussels its promise to announce early this autumn a decision as concerns lifting visa requirements for Romanians and Bulgarians, the only EU citizens which cannot travel freely to Canada. Also in Brussels, the chief of staff to Romanias PM Dragoş Tudorache said that Romania had clear expectations regarding the removal of visa requirements for Romanian citizens. The Canadian Immigration Minister John McCallum discussed the topic with Romanian and Bulgarian officials, in the presence of the European Commissioner for Migration Dimitris Avramopoulos. Romania and Bulgaria have announced they will not ratify the EU-Canada trade agreement until Canada has lifted visa requirements.

ASIA VISIT – Romanian PM Dacian Ciolos started on Monday a tour of Asia, beginning with a four-day official visit to Vietnam. On Friday and Saturday he is to attend the 11th Europe-Asia Summit, in the Mongolian capital Ulan Bator. The main aims of the visit are resuming political contact with Asian states, as well as recovering traditional markets for Romanian exporters, while encouraging investment in Romania. The agenda in Hanoi includes talks with the PM, President, and other Vietnamese officials. Ciolos will also attend the Romania-Vietnam Economic Forum, with a delegation of over 20 business representatives from Romania, to identify new business opportunities that would fully take advantage of the future EU-Vietnam free trade agreement.

LAW – President Klaus Iohannis Monday endorsed a law that binds supermarkets to stock their shelves with at least 51% Romanian products, and forbids them from requiring fees and services from suppliers. Retailers with an annual net turnover of below two million Euro are exempt from the new regulations.

NATO SUMMIT – Defence Minister Mihnea Motoc said on Monday that the Romanian delegation to the recently concluded NATO summit in Warsaw covered all the issues it was mandated to approach by Romania’s Higher Defence Council. He emphasized the fact that NATO’s new deterrence posture, with a strong forward presence, which is of major interest to Romania, is manifest on the eastern flank of the Alliance in the Baltic area, and in the Black Sea region.

ASSASINATION – The Romanian Foreign Ministry has expressed its deepest regrets after the death of Romanias honorary consul to El Salvador, Emanuel Ricardo Salume Barake, and sent condolences to his family. The Ministry, which stays in touch with the local authorities, has also expressed hopes that the perpetrators of the murder will be brought to justice. Emanuel Ricardo Salume Barake was appointed honorary consul of Romania in 1994. Honorary consuls are not employees of the Romanian Government, nor paid for their services. They are chosen from among the Romanian or foreign citizens living in a particular state, the Romanian Foreign Ministry explains.

UK Prime Minister – Home Secretary Theresa May is set to be Britains new Prime Minister by Wednesday evening, as David Cameron announced on Monday. May said that under her leadership the UK will stay fully committed to leaving the EU, in spite of her support for the “remain campaign in the referendum. Brexit will be a success, and together we will build a better Britain, May also said. Theresa May was the only candidate left in the race for Tory leadership after her main challenger, Energy Minister Andrea Leadsom withdrew. The new PM will have to call Article 50 of the Lisbon Treaty, which regulates the procedure for member countries to leave the European Union, and sets a 2-year deadline for finalising the separation, AFP reports.

11 July 2016