Tag: Thierry Breton

  • Andrupari europeanâ ti Ucraina

    Andrupari europeanâ ti Ucraina

    Uniunea Europeanâ fudi câbuli s-da unu agiutor di 50 di miliardi di evradz ti Ucraina, tu aeșțâ patru añi ți yinu. Câpiili di stat ş-di chivernisi ditu bloclu comunitaru, adunaț Bruxelles, apufusirâ s-âlli da a Kievlui 17 miliardi di evradz di turlíi granturi ş-33 di miliardi di turlíi-mprumuturi. Ungaria, ți pânâ tora fu contra ta s-hibâ agiutatâ diznău statlu ucrainean, votă arada aesta “ti”. Protlu-ministru maghiar, Victor Orban, cari, tu andreu 2023, nu fu sinfunu cu pachetlu finanțiaru, fu cândâsitu ta sâ-și alâxeascâ minduita, ași că liderlli europeñi alâxirâ cu unanimitati di voturi bugetlu multianual ali Uniuni, ți va s-tindâ pânâ tu inșita a anlui 2027.



    Alâxearea bugetarâ di 64,6 miliardi di evradz, ari, pritu alti lucri, ș-1,5 miliardi ti Fondul ti Inovare “Invest EU Orizont Europa” ş-Fondul European di Apărari. Prezidentul ali Comisíi Europeanâ, Ursula von der Leyen, dzâsi că apruchearea a pachetlui di agiutor ti Ucraina âlli da unu mesaj multu vârtos a caplui di Kremlin, Vladimir Putin, ş-easti ș-unu semnal ti partenerlli americañi, anda unu pachet di vârâ 65 di miliardi di dolari ti Ucraina easti dânâsitu tu Congreslu di Washington nica ditu andreu 2023.



    Tu arada a lui, comisarlu european ti pâzarea internâ, Thierry Breton, dzâsi că Uniunea Europeanâ lipseaști s-asiguripseascâ că va s-creascâ multu ayoñia capațitatea di producţíi a industrillei a llei di apărari. El cundille că ațea ți s-adră tu sectorlu di producţíi di muniţíi/gipcané lipseaști s-hibâ teasâ tu tutâ dumenea militarâ europeanâ.


    Thierry Breton: Avemu tihi că tu Europa putem s-adrămu tutu tu dumenea ali apărari, ama nu totna tu oara ți lipseaști, ași că andridzearea uidisitâ ali apărari easti, dealihea, alâxearea di paradigmâ, ți lipseaști s-u bâgămu tu practichíi tu tutâ industria a noastâ di profilu. Ahurhimu cu muniţia/gipcanelu, nâ lomu borgea s-asiguripsimu că putemu s-ufțemu ma bunâ producţia, ta s-âlli dămu ali Ucrainâ tutu ți ari ananghi. Mini, tu potisea ți u amu, nu potu s-asiguripsescu darea aliștei muniţíi tu Ucraina, ama ți potu s-adaru easti s-lleau misuri ta sâ-și creascâ industria di apărari capațitatea di producțíi.


    Comisarlu european âlli câftă, tutnâoarâ, ali Bancâ Europeanâ di Investiţii s-minteascâ tu finanţarea ali industríi di apărari, câțe, mindueaști elu, rolulu ali instituţíi easti ta s-andrupascâ politițli europeni, iara tora apărarea easti unu elementu di prota thesi a aluștor politiț.



    Hâbarea că Uniunea Europeanâ va s-ânvârtușadzâ agiutorlu ti Ucraina fu aprucheatâ cu sârâseari ș-harauâ di Kiev. Prezidentul ucrainean, Volodimir Zelenski, lâ hâristusi a liderlor a vâsiliilor ali UE ş-cundille simasia a apofasillei ți u loarâ tuț ațelli 27 membri, ți, tu minduita alui, scoati tu migdani, nica unâ oarâ, unitatea vârtoasâ a bloclui comunitaru. Zelenski ş-aspusi minduearea că aestâ duțeari ma largu a andruparillei finanțiarâ ali UE va s-anvârtușeadzâ stabilitatea economică ş-finanțiarâ ali vâsilíi ti unu chiro lungu, ș-aestu lucru va u agiutâ ta s-aravdâ agresiunea militarâ aruseascâ.



    Armânipseari:Mirela Biolan

  • Sprijin european pentru Ucraina

    Sprijin european pentru Ucraina

    Uniunea
    Europeană a aprobat un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, în
    următorii 4 ani. Şefii de stat şi de guvern din blocul comunitar, reuniţi la
    Bruxelles, au decis să acorde Kievului 17 miliarde de euro sub formă de
    granturi şi 33 de miliarde sub formă de împrumuturi. Ungaria, care s-a opus
    până acum suplimentării sprijinului pentru statul ucrainean, a votat de data
    aceasta pentru.
    Prim-ministrul maghiar, Victor Orban, care, în decembrie 2023, a respins
    prin veto pachetul financiar, a fost convins să-şi schimbe poziţia, astfel că
    liderii europeni au revizuit cu unanimitate de voturi bugetul multianual al
    Uniunii, valabil până la sfârşitul lui 2027.


    Revizuirea bugetară, în valoare
    totală de 64,6 miliarde de euro, mai cuprinde, printre altele, 1,5 miliarde pentru
    Fondul pentru Inovare Invest EU Orizont Europa şi Fondul European
    de Apărare. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că
    aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina transmite un mesaj foarte
    puternic liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, şi se constituie într-un
    semnal pentru partenerii americani, în condiţiile în care un pachet de circa 65
    de miliarde de dolari pentru Ucraina este blocat în Congresul de la Washington
    încă din decembrie 2023.


    La rândul său, comisarul european pentru piaţa
    internă, Thierry Breton, a spus că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că
    va creşte, într-un ritm foarte rapid, capacitatea de producţie a industriei
    sale de apărare. El a subliniat că ceea ce s-a făcut în sectorul producţiei de
    muniţie trebuie extins în întreg domeniul militar european.

    Thierry Breton: Suntem destul de norocoşi în Europa să putem face totul în domeniul
    apărării, însă nu întotdeauna la momentul potrivit, aşa încât pregătirea
    adecvată a apărării este, într-adevăr, să spunem, schimbarea de paradigmă pe
    care trebuie să o implementăm în toată industria noastră de profil. Am început
    cu muniţia, ne-am luat angajamentul să ne asigurăm că ne putem îmbunătăţi
    producţia, pentru a putea oferi Ucrainei ceea ce are nevoie. Eu, în funcţia pe
    care o ocup, nu pot să asigur livrarea acestor muniţii în Ucraina, dar ceea ce
    pot face este să mă asigur că industria de apărare îşi sporeşte capacitatea de
    producţie.

    Comisarul european a cerut, totodată, Băncii Europene de
    Investiţii să se implice în finanţarea industriei de apărare, deoarece,
    apreciază acesta, rolul instituţiei este de a sprijini politicile europene, iar
    în prezent apărarea este un element crucial al acestor politici.


    Vestea că
    Uniunea Europeană îşi intensifică ajutorul pentru Ucraina a fost primită cu uşurare
    şi recunoştinţă la Kiev. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a
    mulţumit liderilor ţărilor UE şi a subliniat importanţa faptului că decizia
    le-a aparţinut tuturor celor 27, ceea ce, în opinia sa, demonstrează încă o
    dată unitatea puternică a blocului comunitar. Zelenski şi-a exprimat
    convingerea că această continuare a sprijinului financiar al UE va consolida
    stabilitatea economică şi financiară a ţării pe termen lung, ceea ce-i va
    permite să reziste agresiunii militare a Rusiei.


  • Evaluări de risc în domenii tehnologice critice

    Evaluări de risc în domenii tehnologice critice

    Strategia
    europeană de securitate economică se bazează pe o abordare cu trei piloni:
    promovarea bazei economice și a competitivității UE, protectie impotriva
    riscurilor, respectiv parteneriat cu cea mai largă gamă posibilă de țări pentru
    a aborda preocupările și interesele comune.


    Strategia stabilește o serie de
    acțiuni care trebuie întreprinse pentru a aborda riscurile la adresa
    rezilienței lanțurilor de aprovizionare, riscurile la adresa securității fizice
    și cibernetice a infrastructurilor critice, riscurile legate de securitatea
    tehnologiei și scurgerile de tehnologie și riscurile de armonizare a
    dependențelor economice sau de constrângere economică.


    La 20 iunie 2023,
    Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat Comunicarea comună privind Strategia
    europeană de securitate economică, iar recent, decurgând din acest document, Comisia
    a adoptat o Recomandare privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea
    economică a Uniunii. Mai exact, recomandă efectuarea de evaluări de risc în
    patru domenii critice.


    Vera Jourova, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru
    valori și transparență:

    Tehnologia se
    află în prezent în centrul competiției geopolitice și Uniunea Europeană vrea să
    fie un jucător, nu un loc de joacă. Și pentru a fi un jucător, avem nevoie de o
    poziție unită a UE, bazată pe o evaluare comună a riscurilor. Pentru aceasta am
    elaborat o listă a domeniilor tehnologice critice pentru securitatea economică,
    selectate pe baza a trei criterii: primul – natura
    transformatoare a tehnologiei, al doilea – riscul fuziunii civile și militare
    și al treilea – riscul ca tehnologia să fie utilizată în încălcarea drepturilor
    omului.

    În baza acestora, astăzi, lansăm evaluări colective de risc, împreună
    cu statele noastre membre, în patru domenii tehnologice critice pentru
    securitatea noastră economică: tehnologii de
    semiconductori avansați, tehnologii de inteligență artificială, tehnologii
    cuantice și biotehnologii.

    Cu această abordare, vom rămâne un partener global
    deschis și previzibil, dar unul care își cultivă avantajul tehnologic și
    abordează dependențele sale. Piața noastră unică va deveni mai puternică ca
    rezultat în toate părțile sale.


    Trebuie să ne monitorizăm în permanență
    tehnologiile critice, să ne evaluăm expunerea la riscuri și – după cum este
    necesar – să luăm măsuri pentru a ne păstra interesele strategice și
    securitatea. Europa se adaptează la noile realități geopolitice, punând capăt erei
    naivității și acționând ca o adevărată putere geopolitică
    , a subliniat și Thierry
    Breton, comisar pentru piața internă.


    Comisia se angajează cu statele membre,
    prin intermediul forurilor de experți corespunzătoare, pentru a iniția
    evaluările colective ale riscurilor pentru cele patru domenii tehnologice
    menționate.


    În plus, Comisia se angajează într-un dialog deschis cu statele
    membre cu privire la calendarul adecvat și domeniul de aplicare al evaluărilor
    suplimentare ale riscurilor, putând prezenta inițiative suplimentare în acest
    sens până în primăvara lui 2024.


  • Recomandările Comisiei Europene pentru tehnologiile avansate, esențiale securității UE

    Recomandările Comisiei Europene pentru tehnologiile avansate, esențiale securității UE

    Pandemia mondială, războiul ilegal și neprovocat al Rusiei în Ucraina,
    atacurile cibernetice, dar și intensificarea tensiunilor geopolitice la nivel
    mondial au scos la iveală riscuri și vulnerabilități ale tehnologiilor avansate
    pentru economiile și întreprinderile Uniunii Europene.

    Comisia Europeană a adoptat
    recent o recomandare privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea
    economică a Uniunii Europene, în vederea unei evaluări suplimentare a
    riscurilor împreună cu statele membre. Recomandarea se referă la evaluarea
    riscului tehnologic și a scurgerilor de informații tehnologice sensibile.
    Evaluarea riscurilor va avea un caracter obiectiv și, în acest stadiu, nu pot
    fi anticipate nici rezultatele acesteia, nici măsurile de monitorizare.


    În
    recomandare, Comisia prezintă o listă de zece domenii tehnologice critice și identifică
    patru domenii tehnologice considerate foarte susceptibile să prezinte cele mai
    sensibile și imediate riscuri legate de securitatea tehnologică și de
    scurgerile de informații tehnologice. Cele patru domenii cheie includ tehnologiile
    bazate pe semiconductori avansați, cele bazate pe inteligența artificială, cele
    cuantice și biotehnologiile.


    Comisia Europeană recomandă
    ca statele membre să efectueze mai întâi evaluări colective ale riscurilor
    pentru aceste patru domenii până la sfârșitul anului, spune Thierry Breton,
    comisar european pentru piața internă.

    Este rezultatul unei cercetări
    exhaustive asupra tuturor tehnologiilor pe care le considerăm de natură
    strategică pentru a asigura securitatea Uniunii Europene. Ne îndeplinim astăzi
    angajamentul de a reduce riscurile pentru economia europeană, prin
    identificarea a zece domenii tehnologice esențiale pentru securitatea noastră
    economică, în special ca urmare a riscului de fuziune între utilizările civile
    și cele militare. Acest demers reprezintă un pas important pentru reziliența
    noastră.

    Trebuie să ne monitorizăm în permanență tehnologiile critice, să ne
    evaluăm expunerea la riscuri și, în caz de necesitate, să luăm măsuri pentru a
    ne proteja interesele strategice și securitatea. Europa se adaptează la noile
    realități geopolitice, punând capăt erei naivității și acționând ca o adevărată
    putere geopolitică. Vom efectua evaluări pentru a vedea care sunt riscurile, ce
    trebuie să facem și cu ce fel de parteneri trebuie să lucrăm. Luăm măsuri
    pentru a încerca să reducem orice riscuri cu care ne-am putea confrunta.

    De
    asemenea, vom avea în vedere stimularea parteneriatelor internaționale și vom
    încerca să reducem riscul de dependență. Uniunea Europeană rămâne deschisă
    pentru afaceri, însă nu va mai fi naivă, ci își va putea proteja interesele de
    securitate și va fi mai puternică.


    Comisia Europeană se va
    angaja într-un dialog deschis cu statele membre și va putea prezenta inițiative
    suplimentare până în primăvara anului 2024, ca urmare a primelor experiențe dobândite în contextul
    evaluărilor colective inițiale ale riscurilor.


  • Thierry Breton în California – discuţii cu giganţii internetului

    Thierry Breton în California – discuţii cu giganţii internetului

    Trebuie spus înainte de toate că legislația pe care trebuie să o respecte Twitter, alături de toți giganții internetului, este cuprinsă în Regulamentul privind serviciile digitale și va intra în vigoare în Uniunea Europeană din 25 august.

    Noile reguli înlocuiesc o veche directivă europeană și sunt mai aspre în ceea ce privește moderarea conținutului pentru evitarea dezinformării. Mai exact, conform legii privind serviciile digitale, marile companii de tehnologie sunt obligate să pună la punct sisteme solide de moderare a conţinutului pentru a se asigura că pot elimina rapid materialele ilegale, cum ar fi discursurile instigatoare la ură, incitarea la terorism şi abuzul sexual asupra copiilor.

    În lipsa acestor sisteme, firmele pot fi amendate cu până la 6 la sută din veniturile anuale globale.

    În timpul vizitei la San Francisco a comisarului european pentru piață internă, Twitter a fost de acord ca specialiști ai Uniunii să realizeze chiar din sediul său un așa numit test de stres.

    Responsabilii europeni au verificat modul în care rețeaua de socializare monitorizează mesajele de propagandă sau știrile false.

    Thierry Breton a felicitat compania pentru că s-a supus acestor teste. Când vine vorba de infracțiuni online, nu pot fi jumătăți de măsură. Platformele foarte mari trebuie să aibă pregătite măsuri de control intern și resursele necesare pentru a respecta noile reguli europene, a declarat Thierry Breton.

    Dar ce înseamnă platformele foarte mari? Este vorba de acele rețele cu peste 45 de milioane de utilizatori pe lună, care fac obiectul noii legislații care intră în vigoare din 25 august.

    Până în prezent, 44 de companii, printre care Google și Facebook, s-au angajat să respecte un cod de practici pus la dispoziție de Uniune pentru a se pregăti pentru respectarea noii legislații. Însă Twitter renunțase la acest angajament voluntar acum câteva săptămâni.

    Thierry Breton a spus că acceptarea testelor este un semnal pozitiv, dar a ținut să adauge că Twitter mai are de lucrat.

    Verificări vor avea loc luna viitoare și la sediul platformei Tik Tok, care, scrie France Presse, aparține unei companii chineze și despre care se spune că ar fi apropiată de regimul comunist de la Beijing.


  • CE anunță următoarele măsuri privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G

    CE anunță următoarele măsuri privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G

    Statele membre ale Uniunii
    Europene, cu sprijinul Comisiei Europene și al Agenției Uniunii Europene pentru
    Securitate Cibernetică, au publicat al doilea raport intermediar pentru punerea
    în aplicare a setului comun de instrumente privind securitatea cibernetică a
    rețelelor 5G. Marea majoritate a statelor membre au consolidat sau sunt în curs
    de consolidare a cerințelor de securitate pentru rețelele 5G. Cu toate acestea,
    în pofida progreselor înregistrate, se constată că această situație creează un
    risc clar de dependență continuă de furnizorii cu grad ridicat de risc de pe
    piața internă, cu un potențial impact negativ grav asupra securității pentru
    utilizatori, întreprinderi și pentru infrastructura critică a UE.


    Raportul include
    recomandări pentru statele membre. Astfel, acestea ar trebui să se asigure că
    dispun de informații cuprinzătoare și detaliate din partea operatorilor de
    telefonie mobilă cu privire la echipamentele 5G utilizate în prezent și la
    planurile lor de instalare sau de aprovizionare cu echipamente noi. Atunci când
    evaluează profilului de risc al furnizorilor, statele membre ar trebui să ia în
    considerare criteriile obiective recomandate în setul de instrumente al UE. În
    plus, ar trebui să se țină seama de desemnările efectuate de alte state membre
    cu privire la furnizorii cu grad ridicat de risc, în vederea promovării
    coerenței și a unui nivel ridicat de securitate în întreaga Uniune. Pe baza
    evaluării furnizorilor, statele membre ar trebui să le impună fără întârziere
    restricții furnizorilor cu grad ridicat de risc.


    Thierry Breton, comisarul
    european pentru piața internă, a subliniat că, în prezent, procesul de
    conformare al statelor membre este prea lent și expune securitatea
    conectivității Uniunii unui risc major.

    Se creează o
    dependență majoră pentru Uniunea Europeană și vulnerabilități grave. Astăzi,
    statele membre au convenit în unanimitate asupra celui de-al doilea raport
    privind implementarea setului de instrumente de securitate 5G. Pe această bază,
    Comisia Europeană tocmai a publicat o comunicare în care confirmă că decizia
    luată de anumite state membre de a restricționa sau exclude complet Huawei și
    ZTE din rețeaua lor 5G este justificată și conformă. Desigur, vom continua să
    lucrăm cu statele membre care sunt în urmă și cu operatorii de telecomunicații.
    Nu pot decât să subliniez importanța accelerării deciziilor de înlocuire a
    furnizorilor cu risc ridicat din rețelele lor 5G. Le-am reamintit, de asemenea,
    operatorilor de telecomunicații îngrijorarea că este timpul să ne ocupăm de
    această problemă. La rândul său, Comisia Europeană va implementa principiul
    setului de instrumente 5G în propria achiziție de servicii de telecomunicații
    pentru a evita expunerea la Huawei și ZTE. De asemenea, vom lua în considerare
    setul de instrumente și evaluarea din raport atunci când vom aloca finanțare
    europeană prin programele noastre.


    Având în vedere că
    veniturile 5G la nivel mondial vor atinge aproximativ 225 de miliarde de euro
    în 2025, tehnologiile și serviciile 5G reprezintă un activ esențial pentru ca
    Europa să poată concura pe piața globală.


  • La semaine du 10 au 16 avril 2023

    La semaine du 10 au 16 avril 2023




    Le CSAT se réunit à Bucarest


    La
    Roumanie achètera des avions de combat de dernière génération, F-35. C’est ce
    que le Conseil suprême de défense du pays a décidé après avoir examiné les
    risques de la situation de sécurité dans la région de la Mer Noire. Ces avions
    sont équipés d’une large gamme de capteurs avancés, ayant la capacité
    d’échanger des informations cryptées en temps réel aussi bien avec les
    plates-formes aériennes qu’avec les systèmes de défense au sol. Annoncée l’année
    dernière par le chef de l’Etat roumain, l’intention de doter l’armée roumaine d’avions
    de combat F-35 fait partie du plan de modernisation de l’aviation roumaine. La
    réunion du CSAT a également porté sur la situation de sécurité dans la région
    de la Mer Noire, dans le contexte de l’agression russe en Ukraine. Les membres
    du Conseil sont tombés d’accord que le principal repère d’action reste celui de
    la sécurité nationale. La Roumanie doit continuer à fournir de l’aide aux
    partenaires vulnérables de la région. Il s’agit, tout d’abord, de la République
    de Moldova. Après l’Ukraine, c’est le pays le plus exposé aux agressions et
    russes et en proie à des tentatives déstabilisatrices d’une intensité sans
    précédent.



    La sécurité dans la région de la Mer Noire


    Bucarest redevient la capitale
    internationale de la diplomatie, a déclaré le ministre roumain des Affaires
    Etrangères, Bogdan Aurescu, en rappelant que la ville roumaine accueillera la
    première Conférence internationale sur la sécurité dans la région de la mer
    Noire, patronnée par la Plateforme internationale de Crimée et une nouvelle
    trilatérale Roumanie – République de Moldova – Ukraine. Par ailleurs, M.
    Aurescu a condamné encore une fois la guerre menée par la Russie contre l’Ukraine.
    Organisée par les Ministères roumain et ukrainien des Affaires Etrangères et de
    la Défense, en partenariat avec le Centre ukrainienpour les stratégies de défense, la conférence
    est le premier événement d’une telle ampleur consacré à la région de la mer
    Noire. Quant à la Trilatérale Roumanie-Ukraine-Moldavie, les débats ont visé la
    sécurité dans la région, les pressions exercées par Moscou à Chisinau, l’appui
    de l’OTAN et de l’UE à la République de Moldova.


    La sécurité dans la région
    de la mer Noire a dominé aussi la visite en Roumanie du président du Comité
    militaire de l’OTAN, l’amiral Rob Bauer. Les pourparlers que celui-ci a eus avec
    le chef de la diplomatie roumaine ont porté sur les préparatifs en vue du
    sommet de l’Alliance, de Vilnius, en juillet et sur la mise en place des
    décisions adoptées lors de la réunion des alliés de Madrid. En visite à
    Bucarest, Rob Bauer a rencontré aussi le ministre roumain de la Défense, Angel
    Tâlvar et le chef de l’Etat-major, le général Daniel Petrescu. L’amiral
    américain a rendu visite aux commandements alliés déployés à Bucarest et à
    Sibiu, au groupement de combat de Cincu et aux soldats se trouvant sur la base
    aérienne de Mihail Kogalniceanu.



    Le commissaire européen chargé du Marché Intérieur,
    Thierry Breton, en visite en Roumanie


    Le
    commissaire européen chargé du Marché intérieur, Thierry Breton, a visité cette
    semaine la Roumanie. Lors des pourparlers avec le chef du gouvernement de
    Bucarest, Nicolae Ciuca, le responsable de Bruxelles a examiné les efforts de
    Bucarest de contribuer au renforcement des capacités européennes de défense et
    le soutien accordé à Kiev et à Chisinau. Thierry Breton a salué la décision de
    Bucarest de majorer de 2 à 2,5% du PIB le budget alloué à la défense. Accompagné
    par le ministre roumain de l’Economie, Florin Spataru, le responsable européen
    a visité deux usines d’armes et d’armements. « La Roumanie, a-t-il dit,
    compte parmi les onze pays où existent des usines identifiées par la Commission européenne comme
    étant capables de majorer leurs capacités de production d’armement » Pour
    sa part, le responsable roumain de l’Economie, a rappelé le soutien européen
    que l’industrie roumaine nécessite pour pouvoir contribuer aux efforts de
    reconstruction de l’Ukraine.



    Le FMI a révisé à la baisse
    ses prévisions de croissance de l’économie roumaine


    Le FMI a réduit ses
    prévisions de croissance de l’économie roumaine de plus de 3% à 2,4%. Selon les
    nouvelles estimations rendues publiques mardi, en 2024, la Roumanie devrait
    enregistrer une croissance économique de 3,7%. Quant à l’inflation, le FMI
    s’attend à ce que le taux d’inflation baisse cette année de 13,8% à 10,5%. Le
    rythme de la croissance des prix ne ralentira qu’en 2024 quand elle se situera
    en dessous de 6%.



    Les Pâques orthodoxes


    Les chrétiens orthodoxes et
    les Grecs catholiques du monde, y compris de Roumanie, pays majoritairement
    orthodoxe, ont marqué cette semaine la Semaine Sainte, dernière semaine avant
    Pâques. Des offices religieux ont eu lieu chaque soir dans les églises pour
    rappeler aux fidèles les derniers moments de la vie de Jésus Christ. Des pèlerinages
    ont eu lieu à Jérusalem, Nazareth et Bethleem, a fait savoir le correspondant
    Radio Roumanie en Israël. Une enquête sur la manière dont les Roumains fêtent
    Pâques menée par Reveal Marketing Research a montré que la plupart des
    Roumains, soit 71%, célébreront Pâques en famille. Seuls les jeunes âgés
    de 18 à 24 ans préféreront fêter Pâques avec des amis. Quant à l’intérêt porté
    aux traditions, 78% des Roumains affirment se rendre à minuit, à la messe
    de Pâques et 45% observent une période de carême.


    64% des sondés envisagent d’offrir
    des petits cadeaux le jour de Pâques, un pourcentage en baisse par rapport à
    2019 quand 8 Roumains sur 10 ont acheté des cadeaux à leurs proches.







  • Retrospectiva săptămânii  09.04 – 15.04 2023

    Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04 2023

    Reuniune CSAT la București


    România va cumpăra avioane de luptă de ultimă
    generaţie, F-35. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,
    care a analizat riscurile de securitate din regiunea Mării Negre. Aceste
    avioane americane de ultimă generaţie sunt dotate cu o gamă largă de senzori
    avansaţi, pot schimba informaţii criptate în timp real, atât cu platforme
    aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol. Intenţia achiziţionării
    avioanelor de vânătoare F-35 fusese anunţată de anul trecut de către
    preşedintele Klaus Iohannis, ca parte a procesului de modernizare a forţelor
    armate aeriene. Agenda reuniunii CSAT s-a concentrat şi pe situaţia de securitate
    din regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
    Membrii Consiliului au
    stabilit că reperul fundamental de acţiune rămâne cel al asigurării securităţii
    naţionale. Ei au decis că România trebuie să asigure, în continuare, sprijinul
    necesar pentru partenerii vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând,
    despre Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). După Ucraina, acest
    stat este cel mai expus agresiunilor şi presiunilor ruseşti, fiind ţinta unor
    acţiuni hibride de destabilizare de o intensitate şi o complexitate fără
    precedent.



    Securitatea în zona Mării Negre, în atenție la
    București


    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că Bucureştiul devine, din nou,
    capitala internaţională a diplomaţiei prin organizarea primei Conferinţe
    privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea şi
    a unei noi reuniuni a Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina. Totodată,
    șeful diplomaţiei române a reiterat condamnarea războiului dus de Federaţia
    Rusă în Ucraina. Organizată de Ministerul de Externe şi cel al Apărării din
    România, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării din
    Ucraina, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei,
    conferinţa este primul eveniment de asemenea amploare dedicat Mării Negre
    co-organizat de cele două ţări, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea. În
    ceea ce privește agenda Trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova,
    dezbaterile au vizat situaţia de securitate din regiune, presiunile exercitate
    de Rusia împotriva Republicii Moldova, sprijinul NATO şi al UE pentru Ucraina
    şi Republica Moldova. Tot pentru convorbiri consacrate situaţiei de
    securitate din regiunea Mării Negre s-a aflat în România, de luni până vineri,
    și preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer. El a discutat cu ministrul
    de externe, Bogdan Aurescu, despre pregătirea summit-ului de la Vilnius din
    luna iulie şi implementarea deciziilor reuniunii aliate de la Madrid, iar la
    sediul MApN a avut convorbiri cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr, şi cu şeful
    Statului Major, generalul Daniel Petrescu. În programul din România al
    preşedintelui Comitetului Militar al NATO au fost incluse vizite la comandamentele
    aliate dislocate în Bucureşti şi Sibiu (centru), la grupul de luptă NATO dispus în zona Cincu (centru) şi în Baza
    Aeriană Mihail Kogălniceanu (sud-est).



    Comisarul european pentru Piaţa Internă,
    Thierry Breton, în România


    Comisarul european pentru Piaţa Internă,
    Thierry Breton, a făcut, în
    această săptămână, o vizită în România. El s-a întâlnit cu premierul Nicolae
    Ciucă, cu care a discutat despre rolul României în consolidarea capacităţii de
    apărare europene şi despre sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova. Comisarul
    Thierry Breton a salutat
    alocarea de către România a 2,5% din PIB pentru apărare, mai ales în actualul
    context de securitate. De asemenea, oficialul european a vizitat, împreună
    cu ministrul Economiei, Florin Spătaru, două fabrici de echipamente militare.
    România se numără printre cele 11 ţări identificate de Comisia Europeană în
    care există companii din industria de apărare ce şi-ar putea majora capacitatea
    de producţie pentru a sprijini Ucrainaˮ, a declarat comisarul european pentru Piaţa
    Internă, Thierry Breton. La
    rândul său, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat că s-a vorbit despre
    sprijinul european pe care industria românească îl poate obţine, în aşa fel
    încât să poată contribui la efortul de reconstrucţie a Ucrainei.


    FMI a redus prognoza de creştere a economiei
    româneşti


    Fondul Monetar Internaţional a redus prognoza de
    creştere a economiei româneşti, în acest an, de la puţin peste trei procente,
    cât estima în toamnă, la 2,4%. Conform noilor calcule ale instituției
    financiare, date publicităţii marți, la anul, creşterea ar urma să fie de 3,7%.
    În ceea ce priveşte inflaţia, FMI se aşteaptă ca România să înregistreze, în
    acest an, un nivel de 10,5%, după 13,8 anul trecut. Ritmul de creştere a
    preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când ar urma să se situeze
    sub pragul de 6%.



    Ultimele pregătiri de Paște


    Pentru creștinii ortodocși, majoritari în România,
    și cei greco-catolici, luni, a început Săptămâna Patimilor, care este și ultima
    săptămână a Postului Paștelui. În biserici, s-au ținut slujbe prin care s-a făcut
    pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea și
    Învierea Lui, iar pelerini şi grupuri organizate din România au ajuns la locurile
    sfinte din Ierusalim, Nazareth şi Betleem pentru slujba din Noaptea de Înviere.
    Pe de altă parte, un studiu realizat de Reveal Marketing Research şi-a propus
    să afle mai multe detalii despre cum se pregătesc românii în aşteptarea
    sărbătorilor de Paşte. 71% dintre aceștia urmează să îşi petreacă Paştele în
    familie, cu partenera sau partenerul de viaţă. Petrecerea sărbătorii împreună
    cu grupul de prieteni este menţionată într-o mai mare măsură de tineri cu
    vârste cuprinse între 18-24 ani. În ceea ce priveşte interesul pentru tradiţii
    şi obiceiuri de Paşte, 78% dintre respondenți intenţionează să meargă la slujba
    de Înviere, iar 45% obişnuiesc să postească. În toiul pregătirilor de Paşte,
    64% dintre români intenţionează să cumpere cadouri celor dragi,
    înregistrându-se o descreştere semnificativă faţă de anul 2019, când 8 din 10
    şi-au manifestat această dorinţă.

  • Le Flanc Est de l’Otan

    Le Flanc Est de l’Otan


    Bruxelles
    a identifié 15 compagnies de 11 pays dont la Roumanie comme étant aptes pour
    démarrer la production d’armement. Cette information survient dans le contexte
    où Bruxelles prévoit trois piliers d’action pour fournir du soutien militaire à
    l’Ukraine. Un milliard d’euros sera versé aux fabriques ayant déjà des
    stocksd’armement. Un autre milliard
    sera attribué aux usines de munition pour qu’elles refassent leurs stocks.
    Enfin, le troisième pilier est représenté par les stratégies censées aider les
    fabriques européennes, déjà en place, à accroître leurs capacités. Les usines
    roumaines figurent donc parmi celles censées fournir des munitions à l’Ukraine,
    mais pour cela elles nécessitent de nouveaux investissements.


    C’est l’une des raisons de la visite en Roumanie du
    commissaire européen en charge du Marche Intérieur, Thierry Breton. A l’issue
    des pourparlers avec le chef du gouvernement de Bucarest, le responsable de
    Bruxelles s’est dit confiant quant aux capacités de Bucarest de jouer un rôle
    encore plus important dans le domaine de l’industrie européenne de défense. La
    Roumanie a compris très bien que nous nous trouvons en pleine économie de
    guerre. La preuve ? Elle a majoré de 2 à 2,5% le budget de la Défense,
    afin de pouvoir mieux se protéger et mieux protéger l’Europe. Dans le contexte
    où l’UE s’est engagée à soutenir les efforts ukrainiens de lutte contre la
    Russie, il faut avoir la capacité de livrer à temps les équipements et la
    munition dont l’Ukraine a besoin et pour cela, il accroître les capacités de
    production au niveau européen, a précisé Thierry Breton.


    Pour sa part, le chef du cabinet de Bucarest, Nicolae
    Ciuca, a affirmé qu’à force de renforcer l’industrie de défense, la Roumanie se
    verra accroître la résilience, tout comme les capacités de relever les futurs
    défis. Après des discussions avec les responsables de Bucarest, le commissaire
    européen a visité deux usines roumaines d’armement, des succursales de Romarm,
    le principal fournisseur d’armes et d’armement de Roumanie présent dans une
    cinquantaine de marchés européens, américains, asiatiques et africains. A l’heure
    où l’on parle, Romarm tente à relancer la production dans les fabriques
    roumaines d’armement, soit à travers des partenariats avec des sociétés
    privées, soit avec du financement européen.


    Par ailleurs, le
    président du Comité militaire de l’OTAN, l’amiral Rob Baueur fait ces jours-ci
    une visite en Roumanie pour des discussions sur la situation de sécurité dans
    la région de la mer Noire, les missions alliées de dissuasion et de défense de
    l’espace euro-atlantique et les exercices militaires organisés depuis le début
    de l’année. Lors des pourparlers avec le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan
    Aurescu, Rob Bauer s’est penché sur les préparatifs en vue du sommet de l’OTAN,
    de juillet, à Vilnius, et sur la mise en place des décisions adoptées lors de
    la réunion des alliés de Madrid. Toujours à l’agenda de sa visite à Bucarest,
    l’amiral américain a rencontré le ministre roumain de la Défense, Angel Tâlvar
    et le chef de l’Etat-major, le général, Daniel Petrescu qui a déclaré, et je
    cite « Pour la Roumanie, l’OTAN reste le principal pilier de sa politique
    de sécurité ». Et lui d’ajouter que l’armée roumaine améliore constamment
    ses capacités de réaction aux menaces. Dès le premier jour de son adhésion, la
    Roumanie a montré sa loyauté à l’OTAN et a prouvé sa capacité de comprendre le
    rôle de la défense collective, a pour sa part précisé, Rob Bauer.





  • Lege pentru o conectivitate digitală mai rapidă în UE

    Lege pentru o conectivitate digitală mai rapidă în UE

    Date fiind progresele rapide înregistrate în domeniul tehnologiilor
    digitale, cum ar fi Metaversul, inteligența artificială, realitatea augmentată
    și cea virtuală, este necesar să se investească în mod semnificativ în rețele, pentru
    a ține pasul cu nevoile din ce în ce mai mari în ceea ce privește lărgimea de
    bandă.

    Comisia Europeană a
    prezentat o serie de acțiuni menite să permită tuturor cetățenilor și
    întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană să beneficieze, cel târziu în
    2030, de conectivitate cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă. Legea
    privind infrastructura gigabiților
    este un regulament care va prezenta norme
    noi, menite să asigure o implementare mai rapidă, mai ieftină și mai eficace a
    rețelelor cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă în toate statele membre.
    Dificultățile create de instalarea lentă și costisitoare a infrastructurii
    fizice, care susține rețelele de viteze mari, vor fi astfel depășite. Noua lege
    va reduce birocrația, precum și costurile administrative asociate cu
    implementarea rețelelor cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă. Printre
    altele, se vor simplifica și digitaliza procedurile de autorizare. Mai mult, cu
    excepția unor cazuri justificate, toate clădirile noi sau renovate trebuie să
    fie echipate cu fibră optică. Astfel, cetățenii vor beneficia de cele mai rapide servicii de
    conectivitate. Datorită noilor norme, operatorii vor fi în măsură să
    implementeze rapid rețele cu ajutorul unor proceduri simplificate, digitalizate
    și mai puțin costisitoare. După adoptarea propunerii Comisiei de către
    colegiuitori, noile norme vor fi direct aplicabile în toate statele membre.


    Thierry Breton,
    comisar pentru piața internă, accentuează nevoia de a încuraja investițiile
    necesare pentru digitalizarea Europei. Sunt căutate soluțiile pentru o implementare mai largă și mai rapidă a
    rețelelor de foarte mare capacitate, concurența fiind un motor al inovației.
    Toate acestea, într-un context mai dificil decât acum câțiva ani.

    Vorbim despre conectivitatea
    continentului nostru. Asta înseamnă că vorbim despre arhitectura de bază, care
    va permite tuturor cetățenilor noștri europeni să trăiască o viață împlinită și
    să beneficieze pe deplin de avantajul oferit de deceniul digital. Este o
    perioadă de disfuncționalități tehnologice, dacă ne gândim la serviciile de
    streaming, de exemplu, la Metavers, la toate rețelele și la programe. Avem de-a
    face cu arhitecturi digitale complet diferite, care acum vor trebui puse în
    aplicare. Totodată, trebuie să ne asigurăm că facem acest lucru în mod
    echitabil pe tot continentul. Dacă ne uităm la revoluția telecomunicațiilor de
    acum 25 de ani, acum un sfert de secol, atunci revoluționam domeniul dezvoltând
    sateliți și rețele din cupru. Iar acum există tehnologii care dispar.
    Bineînțeles, mă gândesc la rețelele din cupru. În al doilea rând, avem în
    vedere contextul. Avem un conflict, un război pe continentul nostru, care va
    afecta foarte mult ceea ce facem. Este războiul declanșat de Vladimir Putin în
    Ucraina, iar spațiul cibernetic este invadat de atacuri. Acesta este un domeniu
    nou de operațiuni în zilele noastre. Rețelele și infrastructurile sunt locul
    unde au loc atacurile. Nu în ultimul rând, observăm transferuri din ce în ce
    mai mari de date. Gândiți-vă la calitatea imaginilor pe care o doresc
    consumatorii! O singură imagine acum are aproximativ 120 de megapixeli, ceea ce
    ar însemna aproximativ o mie de conversații telefonice de acum zece ani.


    Obiectivul ambițios
    al deceniului digital este ca, până în 2030, toate gospodăriile europene să
    beneficieze de acoperirea unei rețele cu viteze de ordinul gigabiților pe
    secundă și toate zonele populate să fie acoperite de rețele cu o performanță de
    cel puțin 5G.


  • Noul cadru de reglementare al UE pentru serviciile digitale

    Noul cadru de reglementare al UE pentru serviciile digitale

    Pachetul adoptat de către
    Parlamentul European privind serviciile digitale stabilește un prim cadru de
    reglementare cuprinzător pentru platformele online de care depindem cu toții în
    viața de zi cu zi. Aceste noi norme se vor aplica în întreaga UE și vor crea un
    spațiu digital mai sigur și mai deschis, care are la bază respectarea
    drepturilor fundamentale.


    Vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită
    pentru era digitală, Margrethe Vestager, a declarat că Parlamentul European a
    adoptat norme solide și ambițioase, primele de acest gen pe plan mondial, care
    reglementează platformele online. Actul legislativ privind serviciile digitale
    contribuie la protecția drepturilor utilizatorilor online. Actul legislativ
    privind piețele digitale creează piețe online echitabile și deschise. Astfel, marile
    platforme vor trebui să se abțină de la promovarea propriilor interese, să
    partajeze datele cu alte întreprinderi, să faciliteze mai multe magazine de
    aplicații.


    Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat că odată
    cu Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind
    piețe digitale se inaugurează o piață unică digitală, cea mai importantă din
    lumea liberă.

    Thierry Breton: Cu
    aceste două texte, am unificat, în sfârșit
    -așa putem spune – piața noastră digitală. După cum știți, sunt Comisar
    pentru piața internă, dar nu aveam încă, trebuie spus, o piață internă
    digitală. În final, prin aceste două texte, despre asta este vorba. Am venit în
    sfârșit, cu Actul legislativ privind serviciile digitale și cu Actul legislativ
    privind piețele digitale să permitem celor 450 de milioane de concetățeni ai noștri
    să evolueze în același mod în spațiul nostru digital european. Și în această
    piață internă, care se bazează și pe una dintre cele mai mari democrații din
    lume, cele două acte legislative privind serviciile și piețele digitale vor
    consolida statul de drept și vor asigura o mai bună protecție a concetățenilor
    noștri în spațiul informațional, în spațiul nostru digital. Uniunea Europeană
    devine astfel – după cum s-a spus – prima jurisdicție din lume care a stabilit
    un standard real de reglementare a spațiului digital conform regulilor noastre
    democratice.


    Comisia va asigura aplicarea noilor norme în cazul celor
    mai mari platforme online care sunt active în UE și întreprinde toate
    demersurile necesare pentru a fi pregătită să își asume acest rol în momentul
    în care normele intră în vigoare.


  • Achiziții publice pentru consolidarea industriei europene de apărare

    Achiziții publice pentru consolidarea industriei europene de apărare

    Revenirea
    conflictelor teritoriale și a războiului de mare intensitate pe teritoriul
    european impune statelor membre ale Uniunii Europene să își regândească
    planurile și capacitățile de apărare. Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană,
    reuniți la Versailles anul acesta, s-au angajat să consolideze capacitățile
    europene de apărare, având în vedere agresiunea militară a Rusiei. Declarația
    de la Versailles prevede în special că statele membre ar trebui să își crească
    cheltuielile pentru apărare, să intensifice cooperarea prin proiecte comune și
    să-și remedieze deficiențele.



    Astfel, Comisia Europeană
    își respectă angajamentul de a institui un instrument al Uniunii Europene, pe
    termen scurt, care să consolideze capacitățile industriale de apărare prin
    achiziții publice în comun de către statele membre. Instrumentul, care a fost
    solicitat de Consiliul European, urmărește să răspundă celor mai urgente și
    critice nevoi de produse din domeniul apărării. E un răspuns de urgență ca
    urmare a războiului din Ucraina și are ca scop sporirea capacităților de
    apărare, spune Thierry Breton, comisar european pentru piața internă.

    Toate statele membre au răspuns pozitiv solicitării de ajutorare a
    Ucrainei, însă și-au folosit stocul existent de artilerie. Acest lucru a creat
    deficiențe care trebuie remediate imediat. Prin acest instrument, propunem o
    modalitate, la nivel european, care ne va ajuta să ne refacem proviziile. În al
    doilea rând, dorim să evităm fragmentarea. Multe state membre au anunțat
    cheltuieli crescute pentru apărare, iar finanțarea nu trebuie realizată la
    nivel național. Pe lângă apariția fragmentării, ar fi afectată și
    interoperabilitatea. Astfel, acest instrument este o alternativă pentru statele
    membre. Reprezintă o încurajare pentru investiții comune. De asemenea, ne dorim
    adaptarea industriei noastre la noua realitate. Avem un conflict în vecinătate,
    pe continentul nostru, iar industria nu e adaptată încă la amploarea
    conflictului de la granițele noastre. O concurență între statele membre ar
    însemna o creștere a prețului și, astfel, nu toate statele ar avea acces la
    necesarul dorit. Așadar, trebuie să acționăm la nivel european, pentru a
    sprijini un acces comun și pentru a accelera dezvoltarea industrială.



    Concret, instrumentul
    va sprijini acțiuni care respectă existența unui consorțiu format din cel puțin
    trei state membre, extinderea cooperării existente sau o nouă cooperare în ceea
    ce privește achizițiile publice în comun ale celor mai urgente și critice
    produse din domeniul apărării. De asemenea, vor fi stabilite proceduri de
    achiziții care reflectă implicarea bazei industriale și tehnologice de apărare
    europeană.


    Comisia Europeană se
    bazează pe o adoptare rapidă pentru a fi în măsură, până la sfârșitul anului
    2022, să sprijine statele membre în abordarea, prin cooperare, a celor mai
    urgente și critice nevoi ale acestora în materie de produse din domeniul
    apărării. În plus, Comisia Europeană va propune un regulament privind programul
    european de investiții în domeniul apărării, care va servi drept punct de
    plecare pentru viitoarele proiecte comune de dezvoltare și de achiziții publice
    de mare interes comun pentru securitatea statelor membre și a Uniunii Europene.


  • Noul regulament privind siguranța generală a vehiculelor

    Noul regulament privind siguranța generală a vehiculelor

    Regulamentul pentru îmbunătățirea siguranței rutiere și circulația
    vehiculelor complet autonome în Uniunea Europeană introduce o serie de sisteme
    avansate obligatorii de asistență pentru conducătorul auto cu scopul de a îmbunătăți
    siguranța rutieră. De asemenea, el stabilește cadrul juridic pentru omologarea
    vehiculelor automatizate și complet autonome.

    Thierry Breton, comisarul
    responsabil pentru piața internă, a spus că odată cu noua legislație privind
    siguranța vehiculelor care se aplică de astăzi, Europa se asigură că această
    tehnologie îmbunătățește viața de zi cu zi a cetățenilor noștri și că industria
    autovehiculelor dispune de un cadru previzibil și sigur pentru a continua
    implementarea unor soluții tehnologice inovatoare și pentru a-și menține
    competitivitatea la nivel mondial.


    Ștefan Turcu, purtător de cuvânt al
    reprezentaței Comisiei Europene în România, a rezumat gândirea care a dus la
    apariția regulamentului.

    Noile
    norme vizează două mari aspecte. Unul este îmbunătățirea siguranței rutiere, iar
    al doilea este încercarea de a crea o legislație pentru a permite circulația pe
    drumuri a vehiculelor, cum le numim noi, complet autonome. Care sunt rațiunile
    din spatele acestor decizii? Există două mari rațiuni. Prima este că noile
    norme vor contribui, cu siguranță, la o mai bună protecție a pasagerilor. Noi
    estimăm că vom salva peste 25.000 de vieți și vom evita peste 140.000 de
    vătămări grave până în 2038. Dacă ne gândim, de exemplu, că România a raportat
    în 2021 cea mai mare rată de decese cauzate de accidente rutiere, 93 la un
    milion, față de Suedia care are doar 18 decese la un milion, atunci siguranța
    rutieră este extrem de importantă. Și apoi, a doua rațiune este că trăim într-o
    lume tehnologică, digitalizată. În fiecare zi se digitalizează și apar alte
    noutăți. Prin urmare, este esențial să ținem pasul și pe șosele cu ultimele
    apariții tehnologice.


    Regulamentul
    a fost adoptat în 2019 și până pe 6 iulie 2022 Comisia a acordat producătorilor
    o perioadă de grație pentru a implementa noile prevederi. Iar costurile
    modificărilor nu sunt mari deoarece ele salvează vieți.


  • Încărcător unic pentru aparatele electronice mobile vândute în UE

    Încărcător unic pentru aparatele electronice mobile vândute în UE

    Existența mai multor tipuri de încărcătoare pentru diferitele aparate electronice mobile incomodează consumatorii și produce deșeuri inutile. Pornind de la această realitate și în acord cu obiectivele sale de mediu, Uniunea Europeană va introduce, din 2024, un încărcător universal, USB-C, iar conform noii legislații, consumatorii vor avea opțiunea de a cumpăra un produs nou cu sau fără încărcător. Vorbim despre dispozitive precum camere digitale, telefoane mobile, căști, console de jocuri video portabile, boxe portabile, cititoare electronice (e-readere), tastaturi, mouse-uri, micro-căști sau dispozitive de navigație portabile. În cazul laptopurilor este prevăzută o perioadă de tranziţie de aproape 3 ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a dispoziţiilor.

    Pe lângă reducerea poluării mediului cu acest tip de deșeuri, un alt avantaj ține de eliminarea uneia dintre practicile la care apelează mulți producători – limitarea vitezei de încărcare atunci când se folosesc alte accesorii decât cele originale.

    Comisia Europeană consideră că folosirea încărcătorului universal în Uniune va aduce beneficii, uşurând viaţa consumatorilor şi ajutându-i să economisească bani, aproximativ 250 milioane de euro mai exact, a apreciat comisarul pentru Piaţa Internă, Thierry Breton:

    Au la dispoziţie doi ani, ceea ce este bine, aş spune mai mult decât suficient. Dar, desigur, încurajăm pe oricine să facă schimbarea înainte, deoarece acestea vor fi regulile. Consumatorul va încerca să-şi impună voinţa, va dori să cumpere produsul după regulile noi. Noi suntem autorităţile de reglementare, nu suntem companiile, însă le invităm să profite şi să beneficieze de ceea ce am decis. De asemenea, vă reamintesc că, în prezent, lucrăm la măsuri de proiectare ecologică pentru produse durabile şi la etichetarea energetică, pentru a preveni uzura prematură a telefoanelor mobile şi a tabletelor, care sunt, de asemenea, foarte importante.

    Din nou, spune Thierry Breton, unele companii pot fi nemulţumite, noi le înţelegem punctul de vedere, dar poate aceasta nu este şi opinia consumatorului.

    Acordul la care s-a ajuns acum vine la capătul a peste 10 ani de eforturi făcute de Parlamentul European pentru adoptarea unui încărcător comun pentru dispozitivele portabile. În tot acest timp, deși unele companii au introdus inițiative voluntare care au redus numărul de tipuri de încărcătoare, acestea au fost insuficiente pentru a îndeplini obiectivele Uniunii privind reducerea deșeurilor electronice. Astfel că, în septembrie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat o propunere privind încărcătorul comun, iar Parlamentul și țările comunitare au ajuns, luna trecută, la un acord provizoriu privind actul legislativ.

    După adoptarea oficială, așteptată în toamnă, guvernele Uniunii vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune normele în legi naționale. Acestea nu se vor aplica, însă, produselor aflate pe piață înainte de intrarea lor în vigoare.


  • Încărcător unic pentru dispozitivele electronice din UE

    Încărcător unic pentru dispozitivele electronice din UE

    Parlamentul European și statele membre ale Uniunii au
    căzut de acord să impună, în premieră, un încărcător universal pentru
    dispozitivele electronice mobile vândute
    în blocul comunitar, din toamna lui 2024. Aparatele vor fi încărcate cu acelaşi
    tip de cablu, USB-C, indiferent de producător. Regula se va aplica pentru
    telefoane mobile, tablete, aparate foto sau console de jocuri video. Şi
    laptopurile vor trebui să îndeplinească noile cerinţe. O perioadă mai lungă de
    tranziţie, de aproape trei ani şi jumătate, a fost decisă în cazul acestora.
    Acordul vizează şi dispozitivele e-readers,
    căştile audio şi alte tehnologii, care vor afecta producătorii de dispozitive. Jumătate
    din încărcătoarele vândute cu telefoanele mobile, în 2018, aveau
    conector USB micro-B, 29% conector USB-C şi 21% conector Lightning, conform
    unui studiu din 2019 al Executivului comunitar.

    Comisia Europeană consideră că
    folosirea încărcătorului universal în UE va aduce beneficii, uşurând viaţa consumatorilor şi ajutându-i să
    economisească bani. Thierry Breton,
    comisarul pentru Piaţa Internă, a apreciat că acordul va însemna, pentru consumatori,
    economii de aproximativ 250 milioane de euro. Au la
    dispoziţie doi ani, ceea ce este bine, aş pune mai mult decât suficient. Dar,
    desigur, încurajăm pe oricine să facă schimbarea înainte, deoarece acestea vor
    fi regulile. Şi, apropo, consumatorul va încerca să-şi impună voinţa, va dori
    să cumpere produsul după regulile noi. Noi suntem autorităţile de reglementare,
    nu suntem companiile, însă le invităm să profite şi să beneficieze de ceea ce
    am decis. La final, vă reamintesc că, în prezent, lucrăm la măsuri de
    proiectare ecologică pentru produse durabile şi la etichetarea energetică,
    pentru a preveni uzura prematură a telefoanelor mobile şi a tabletelor, care
    sunt, de asemenea, foarte importante. Din nou, unele companii pot fi nemulţumite;
    noi le înţelegem punctul de vedere, dar poate aceasta nu este şi opinia
    consumatoruluiˮ.

    Ideea care vizează armonizarea încărcătoarelor pentru
    telefoane, tablete şi alte dispozitive mobile a fost lansată, în 2009, de
    Comisia Europeană. S-a lovit, până acum, de reticenţa industriei, chiar dacă
    varietatea de încărcătoare disponibile s-a redus considerabil în ultimii 10
    ani. De la
    aproximativ 30 în 2009, în prezent, au rămas doar trei. Pe de altă parte,
    amintim că, timp de un deceniu, Comisia Europeană a depus eforturi pentru a
    reduce și, apoi, elimina suprataxele pe care operatorii din telecomunicații le
    impuneau clienților, când aceștia traversau o frontieră. Tarifele de roaming au
    fost eliminate începând cu 15 iunie 2017. Cetățenii europeni care călătoresc în
    Uniune plătesc doar prețurile de la nivel național pentru apeluri, SMS și date.
    Actualul regulament este în
    vigoare până la 30 iunie 2022.