Tag: Thierry Breton

  • UE stimulează dezvoltatorii europeni de Inteligenţă Artificială

    UE stimulează dezvoltatorii europeni de Inteligenţă Artificială

    Comisia Europeană a explicat că fabricile de Inteligenţă Artificială vor fi create în jurul reţelei comunitare de supercalculatoare de talie mondială şi vor fi disponibile pentru o serie de utilizatori europeni, cum ar fi întreprinderile nou-înfiinţate, industria şi cercetătorii.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei, fabricile de Inteligenţă Artificială vor reuni ingredientele esenţiale pentru succes: puterea de calcul, datele şi talentul. Acestea îi vor ajuta pe dezvoltatori să îşi formeze modelele de Inteligenţă Artificială generativă de mari dimensiuni, utilizând supercalculatoare şi oferind acces la servicii de date, de calcul şi de stocare. Fabricile vor fi conectate în reţea în întreaga Europă, oferind un cadru unic de colaborare în domeniu.

    „Odată cu lansarea fabricilor de Inteligenţă Artificială, mobilizăm unul dintre cele mai mari atuuri ale Europei: supercalculatoarele noastre de talie mondială” – a subliniat comisarul pentru Piaţa Internă, Thierry Breton.

    „Fabricile de Inteligenţă Artificială vor servi drept ghişeu unic pentru întreprinderile nou-înfiinţate din Europa în domeniu, ajutându-le să dezvolte cele mai avansate modele şi aplicaţii industriale. Astfel, Europa va deveni cel mai bun loc din lume pentru o Inteligenţă Artificială de încredere” – a mai spus Thierry Breton.

    Fabricile vor fi conectate la iniţiativele statelor membre în domeniul Inteligenţei Artificiale, creând un ecosistem dinamic. Fabricile vor beneficia, de asemenea, de instalaţiile de testare şi experimentare ale Europei şi de centrele de inovare digitală. Totodată, fabricile de Inteligenţă Artificială vor stimula dezvoltarea şi validarea aplicaţiilor industriale şi ştiinţifice în sectoare-cheie europene, cum ar fi asistenţa medicală, energia, automobilele şi transporturile, apărarea şi industria aerospaţială, robotica şi industria prelucrătoare, tehnologiile curate şi agri.

  • Parteneriat digital UE-Japonia

    Parteneriat digital UE-Japonia

    Uniunea Europeană și Japonia au organizat la Bruxelles cel de-al doilea Consiliu de parteneriat digital. Cele două părți au convenit asupra unor noi obiective de cooperare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială, tehnologiile 5 și 6G, semiconductorii și tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în ceea ce privește economia datelor și a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică și securitatea cibernetică.

    Memorandumul va facilita libera circulație a datelor în condiții sigure, spune Thierry Breton, comisar european pentru Piața Internă.

    „Am semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale pentru a implementa între UE și Japonia fluxul liber de date sigure. Acest lucru va stimula oportunitățile de afaceri, dar și schimburile între UE și Japonia, începând, de exemplu, cu schimburile de studenți.

    Al doilea punct, și am petrecut mult timp în acest sens, a fost să lucrăm împreună în cadrul programului de Inteligență Artificială Hiroshima, care gestionează oportunitățile și riscurile inteligenței artificiale. UE și Japonia au contribuit la modelarea guvernării globale a inteligenței artificiale, așa că vom continua prin consolidarea cooperării dintre biroul nostru de inteligență artificială al Uniunii Europene și Institutul japonez pentru siguranța inteligenței Artificiale.

    Apoi, aș dori să subliniez activitatea noastră privind punerea în aplicare a unui memorandum de cooperare privind semiconductorii. L-am semnat în urmă cu un an la Tokyo, așa că progresăm extrem de bine pe acest subiect foarte important, atât pentru UE, cât și pentru Japonia. Primul punct vizează cablurile submarine. Uniunea Europeană consideră cablul Arctic G7 de o importanță strategică, deoarece, bineînțeles, va putea conecta mulți parteneri similari, de pe tot globul: SUA, Canada, Japonia și Uniunea Europeană.”

     

    Uniunea Europeană și Japonia își vor continua activitatea comună privind calculul de înaltă performanță și au identificat aplicații hibride cuantice și cazuri de utilizare pentru a coopera în continuare. Astfel, se vor lua în considerare subiecte pentru proiecte comune în domeniul cercetării de bază în domeniul cuantic.

    Cei doi parteneri explorează, de asemenea, cooperarea în materie de securitate cibernetică, inclusiv standarde și modalități de abordare a lacunelor în materie de competențe.

    În ceea ce privește tehnologia 6G, Uniunea Europeană și Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare și intenționează să sprijine inițiativele globale de standardizare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G.

    Thierry Breton:  „Am salutat lansarea unei cercetări concrete de colaborare care ne va ajuta să modelăm împreună viitorul tehnologiilor 6G și, desigur, cooperarea noastră ne va permite să implementăm în continuare viziunea noastră comună pentru transformarea digitală. Desigur, așteptăm cu nerăbdare cel de-al treilea Consiliu al Parteneriatului Digital, care va avea loc anul viitor la Tokyo.”

     

    Atât Uniunea Europeană cât și Japonia se numără printre cele mai mari economii digitale din lume. Parteneriatul digital dintre Uniunea Europeană și Japonia face parte din Strategia Uniunii Europene pentru cooperare în regiunea indopacifică. Aceasta vizează consolidarea parteneriatelor Uniunii în Asia.

  • Regulamentul legislativ privind serviciile digitale

    Regulamentul legislativ privind serviciile digitale

    Thiery Breton (foto: Copyright European Union, 2023 Source: EC - Audiovisual Service / Photographer: Lukasz Kobus)
    Thiery Breton (foto: Copyright European Union, 2023 Source: EC – Audiovisual Service / Photographer: Lukasz Kobus)

     

    Începând din 17 februarie 2024, prevederile Regulamentului privind serviciile digitale se aplică tuturor platformelor. De la sfârșitul lunii august 2023, aceste prevederi se aplică deja platformelor desemnate cu peste 45 de milioane de utilizatori în UE (10 % din populația Uniunii), așa-numitelor platforme online foarte mari (VLOP) sau motoarelor de căutare online foarte mari (VLOSE).

    Serviciile digitale includ o mare categorie de servicii online, de la site-uri web simple la servicii de infrastructură de internet și platforme online. Regulamentul privind serviciile digitale vizează intermediarii și platformele online, cum ar fi piețele, rețelele sociale, platformele de partajare de conținut, magazinele de aplicații și platformele online de călătorie și cazare.

    Principalul său obiectiv este să prevină activitățile ilegale și dăunătoare din mediul online și răspândirea dezinformării. Astfel, regulamentul garantează siguranța utilizatorilor, protejează drepturile fundamentale și creează un mediu echitabil și deschis pentru platformele online.

    Regulamentul privind serviciile digitale include norme pentru serviciile de intermediere online, pe care milioane de europeni le utilizează în fiecare zi. Obligațiile diferiților actori online corespund rolului, dimensiunii și impactului lor în ecosistemul online. Toți intermediarii online care își oferă serviciile pe piața unică, indiferent dacă sunt stabiliți în UE sau în afara acesteia, vor trebui să respecte noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor avea obligații proporționale cu capacitatea și dimensiunea lor, dar își vor asuma responsabilitatea pentru acțiunile respective.

    Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat:

    “Comisia se organizează pentru a se asigura că platformele respectă obligațiile care le revin acum. Pentru că din acest moment avem instrumentele pentru a forța platformele să respecte legea. Este vorba despre responsabilitate și despre păstrarea sistemelor și procedurilor noastre democratice într-un moment în care ne amintim cu toții că Europa este atacată. De aceea nu ne putem permite să avem ezitări. Dar este vorba de o responsabilitate comună, care cere statelor membre să acționeze iar platformelor, desigur, să își asume responsabilitățile respective.

    Platformele nu mai pot obține profit din dezinformare, fake news și conținut de ură. Această problemă se află chiar în centrul Regulamentului privind serviciile digitale. În primul rând, vorbim de transparență. Aceste reglementări solicită platformelor să pună capăt amplificării și viralizării unui conținut nepotrivit. Prevăd, de asemenea, implementarea sistemelor de contextualizare cu verificarea faptelor sau etichete specifice pentru a evita manipularea. Și nu este vorba de cenzură, este vorba de transparență.”