Radio România Internațional

Tag: Thomas Bach

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Au mai rămas puţine zile până la debutul
    Jocurilor Olimpice de la Tokyo. Echipa care va reprezenta România la întreceri cuprinde
    101 sportivi, dintre care 46 la feminin şi 55 la masculin, la 17 discipline sportive.
    Reprezentanţii României vor concura la înot, atletism, canotaj, fotbal,
    gimnastică artistică, baschet feminin 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe,
    tenis de masă, box, scrimă, triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis. Delegaţia va
    cuprinde şi 9 rezerve, precum şi nu mai puţin de 40 de antrenori. Primii care
    intră în concurs sunt fotbaliştii, cu o zi înaintea ceremoniei de deschidere a
    Jocurilor. Ei vor întâlni joi, 22 iulie, echipa Hondurasului.


    Oficialii europeni au anunţat că i-au scris
    preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, pentru a-i cere
    ca drapelul Uniunii Europene să însoţească delegaţia Sloveniei la ceremonia de
    deschidere a Jocurilor Olimpice, vineri la Tokyo. Scrisoarea a fost semnată de vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Margaritis Schinas, şi de Janez Jansa, prim-ministrul
    Sloveniei, care exercită, de la 1 iulie, preşedinţia rotativă a Uniunii.


    Horia Tecău şi Kevin Krawietz au pierdut
    finala de dublu a turneului de tenis de la Hamburg, dotat cu premii totale de 1.030.900
    de euro. Perechea româno – germană a fost învinsă, duminică, de cuplul format
    din germanul Tim Puetz şi neo-zeelandezul Michael Venus, cu 6-3, 6-7, 10-8. Tecău
    şi Krawietz au jucat a patra lor finală în această formulă şi a doua pe zgură.
    Ei au obţinut singurul lor titlu împreună în iunie, la Halle, pe iarbă, după
    finale jucate la Rotterdam, pe suprafaţă tare, şi la Barcelona, pe zgură.


    La sfârşitul săptămânii trecute a debutat o
    nouă ediţie a campionatului primei ligi române de fotbal. Joi, FC Botoşani şi
    FCSB au terminat la egalitate, 0-0. Vineri, la Sfântu Gheorghe, Sepsi a trecut
    cu 2-0 de Academica din Clinceni, iar la Cluj, CFR, campioana en titre, s-a impus cu 3-2 în faţa formaţiei FC U
    Craiova. Sâmbătă, Gaz Metan a câştigat cu 1-0 jocul disputat la Mediaş cu CS
    Mioveni, iar la Craiova, Universitatea a trecut cu 1-0 de FC Argeş. Duminică,
    la Arad, UTA a încheiat la egalitate, 0-0, cu Farul Constanţa, iar la
    Bucureşti, pe Arena Naţională, Rapid a învins Chindia Târgovişte cu 1-0. Luni,
    ultimul meci al etapei: Dinamo Bucureşti – FC Voluntari.


  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Au mai rămas puţine zile până la debutul
    Jocurilor Olimpice de la Tokyo. Echipa care va reprezenta România la întreceri cuprinde
    101 sportivi, dintre care 46 la feminin şi 55 la masculin, la 17 discipline sportive.
    Reprezentanţii României vor concura la înot, atletism, canotaj, fotbal,
    gimnastică artistică, baschet feminin 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe,
    tenis de masă, box, scrimă, triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis. Delegaţia va
    cuprinde şi 9 rezerve, precum şi nu mai puţin de 40 de antrenori. Primii care
    intră în concurs sunt fotbaliştii, cu o zi înaintea ceremoniei de deschidere a
    Jocurilor. Ei vor întâlni joi, 22 iulie, echipa Hondurasului.


    Oficialii europeni au anunţat că i-au scris
    preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, pentru a-i cere
    ca drapelul Uniunii Europene să însoţească delegaţia Sloveniei la ceremonia de
    deschidere a Jocurilor Olimpice, vineri la Tokyo. Scrisoarea a fost semnată de vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Margaritis Schinas, şi de Janez Jansa, prim-ministrul
    Sloveniei, care exercită, de la 1 iulie, preşedinţia rotativă a Uniunii.


    Horia Tecău şi Kevin Krawietz au pierdut
    finala de dublu a turneului de tenis de la Hamburg, dotat cu premii totale de 1.030.900
    de euro. Perechea româno – germană a fost învinsă, duminică, de cuplul format
    din germanul Tim Puetz şi neo-zeelandezul Michael Venus, cu 6-3, 6-7, 10-8. Tecău
    şi Krawietz au jucat a patra lor finală în această formulă şi a doua pe zgură.
    Ei au obţinut singurul lor titlu împreună în iunie, la Halle, pe iarbă, după
    finale jucate la Rotterdam, pe suprafaţă tare, şi la Barcelona, pe zgură.


    La sfârşitul săptămânii trecute a debutat o
    nouă ediţie a campionatului primei ligi române de fotbal. Joi, FC Botoşani şi
    FCSB au terminat la egalitate, 0-0. Vineri, la Sfântu Gheorghe, Sepsi a trecut
    cu 2-0 de Academica din Clinceni, iar la Cluj, CFR, campioana en titre, s-a impus cu 3-2 în faţa formaţiei FC U
    Craiova. Sâmbătă, Gaz Metan a câştigat cu 1-0 jocul disputat la Mediaş cu CS
    Mioveni, iar la Craiova, Universitatea a trecut cu 1-0 de FC Argeş. Duminică,
    la Arad, UTA a încheiat la egalitate, 0-0, cu Farul Constanţa, iar la
    Bucureşti, pe Arena Naţională, Rapid a învins Chindia Târgovişte cu 1-0. Luni,
    ultimul meci al etapei: Dinamo Bucureşti – FC Voluntari.


  • Jocurile Olimpice au fost amânate

    Jocurile Olimpice au fost amânate

    Din cauza
    pandemiei de coronavirus, ediția 2020 a celui mai mare eveniment sportiv de pe
    planetă – Jocurile Olimpice de vară – a fost amânată pentru anul viitor Decizia
    a fost luată marţi de premierul japonez Shinzo Abe şi preşedintele Comitetului
    Internaţional Olimpic, Thomas Bach.


    În
    circumstanţele actuale şi bazându-ne pe informaţiile oferite de Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii, preşedintele Comitetului Internațional Olimpic şi prim-ministrul
    Japoniei au concluzionat că ediţia a 32-a a Jocurilor Olimpice, de la Tokio,
    trebuie reprogramată dincolo de 2020, dar nu mai târziu de vara anului 2021,
    pentru a avea grijă de sănătatea sportivilor, a tuturor celor implicaţi în
    Jocurile Olimpice şi a comunităţii internaţionale    , se arată într-un
    comunicat al CIO. Liderii au ajuns
    la un acord că Jocurile Olimpice de la Tokio pot fi un far de speranţă în lume
    în aceste vremuri tulburi, iar flacăra olimpică poate deveni lumina de la
    capătul tunelului în care se găseşte lumea în prezent. Astfel, s-a stabilit ca
    flacăra olimpică să rămână în Japonia, dar şi ca Jocurile să îşi păstreze
    denumire de Jocurile Olimpice şi Paralimpice Tokio 2020, mai spune
    comunicatul.


    Multe federaţii
    sportive şi comitete olimpice naţionale au făcut presiuni, în ultimele zile,
    asupra forului olimpic internațional pentru a accepta amânarea Jocurilor. În
    urma anunțului privind amânarea Jocurilor Olimpice, președintele Comitetului
    Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, a declarat pentru Agerpres: Era
    ceea ce ne aşteptam, practic era o chestiune de zile, de ore până să se anunţe
    această decizie. E bine că a venit în momentul acesta, pentru a nu mai da loc
    la interpretări şi pentru a da posibilitatea sportivilor şi celor care îi
    conduc pentru a-şi reevalua planurile de pregătire și strategia     Federaţiile sportive vor trebui, în perioada următoare,
    să-şi reanalizeze obiectivele propuse pentru Jocurile Olimpice, a adăugat
    Covaliu.


    Mai trebuie spus
    că decizia luată marți este
    istorică. Niciodată, pe timp de pace, Jocurile Olimpice nu au fost anulate sau
    amânate.

  • Refugiaţii olimpici

    Refugiaţii olimpici

    O idee de Nobel a fost lansată în ianuarie şi
    fundamentată în aceste zile: la următoarele Jocuri olimpice va evolua o echipă
    internaţională a refugiaţilor. Echipa celor care au plecat de sub drapelul şi
    de pe pământul ţărilor lor pentru a-şi salva viaţa va concura şi va defila sub
    drapelul olimpic. Sportivii refugiaţi vor
    defila, la Rio, sub steagul Comitetului Olimpic Internaţional şi vor intra în
    arenă înaintea delegaţiei ţării gazdă, care, tradiţional, închide parada
    participanţilor. Uniforma sportivilor din echipa Atleţilor Olimpici Refugiaţi
    este oferită tot de Comitet, ca de altfel întreaga asistenţă pentru prezenţa
    lor la întreceri. Când vor urca pe podium, va fi înălţat drapelul olimpic şi va
    fi intonat, de asemenea, imnul olimpic. Au fost luate deciziile necesare şi
    totul este pregătit ca sportivii aflaţi în situaţia de nu putea concura pentru
    ţara lor, din cauza războiului, să slujească prin efortul lor cauza olimpică.

    Deocamdată au fost
    descoperiţi 43 de sportivi de performaţă olimpică aflaţi în situaţia de a fi
    refugiaţi. De altfel, flacăra olimpică a fost deja purtată de un atlet refugiat
    sirian, mutilat în nenorocirile din ţara sa şi aflat acum într-o tabără din
    Grecia. Înotător de competiţie în Siria şi judoka,
    Ibrahim Al-Hussein joacă de asemenea baschet în fotoliul rulant. A preluat
    flacăra olimpică aprinsă pe stadionul Olympia, conform tradiţiei, chiar de la
    preşedintele Comitetului olimpic elen, Spyros Kapralos, şi a purtat-o
    preţ de 200 de metri. Între timp, flacăra a ajuns în Brazilia, acolo unde, la
    Rio, în luna august din acest an, se vor desfăşura următoarele jocuri olimpice.

    Toate aceste realităţi sunt pline de simboluri puternice, ale zilelor noastre.
    Grecia se confrunta cu mari probleme economice dar a devenit ţărmul salvării
    pentru zeci de mii de oameni care fug din calea războiului şi traversează
    Mediterana pe bărci ale disperării şi, de multe ori, ale morţii, în speranţa
    salvării vieţii.

    Jocurile olimpice au apărut în Grecia antică tocmai pentru a
    pune capăt războiului. Când atleţii se confruntau în arena performanţelor
    sportive, războaiele se opreau. Întrecerile olimpice au fost înviate, de Pierre
    de Coubertine, spune lumea, de greco-românul Evanghelie Zappa, am demonstrat
    noi. Oricum, oficial ele au fost reluate în 1896 dar nu au reuşit să împiedice
    vreun război din cele înfiorătoare care au însângerat omenirea de atunci. De
    aceea, ideea şi eforturile preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic,
    Thomas Bach, de a-i aduce pe cei fără drapel, pe refugiaţi, în arena olimpică
    este nu numai o idee de premiu Nobel pentru pace ci şi o înfăptuire a speranţei
    olimpice, aceea ca sportul şi pacea să triumfe asupra războiului. Preşedintele
    olimpic Thomas Bach a vizitat tabăra de refugiaţi de lângă Atena şi a
    participat la momentul purtării flăcării olimpice de către sportivul sirian,
    acum refugiat şi invalid de război. Înaintea lui, papa Francisc a vizitat,
    alături de liderii bisericii ortodoxe din Grecia, tabăra din insula Lesbos, de
    fapt o tabără de refugiaţi pe de-a întregul.

    Problema refugiaţilor a devenit
    acută odată cu valurile de oameni disperaţi care încearcă să treacă Marea Egee,
    din Turcia spre Grecia şi de aici mai departe, spre ţările europene dispuse să
    le ofere condiţii mai bune de viaţă sau chiar şansa supravieţuirii. Majoritatea
    sunt din Siria dar în multe alte ţări, cam de pe toate continentele sunt
    conflicte de tot felul, cărora le cad victimă tot mai mulţi civili neimplicaţi
    în astfel de războaie. Idealul olimpic îşi propune să depăşească această stare
    de fapte, cu mijloace proprii, şi să dea sportivilor şansa pe care războiul
    părea că le-a luat-o.

  • Sport Club RRI: O sută de ani de olimpism în România

    Sport Club RRI: O sută de ani de olimpism în România

    In aceste zile, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a sǎrbǎtorit 100 de ani de existenţǎ. La Bucureşti s-au aflat, cu aceastǎ ocazie, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach şi preşedintele Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene Patrick Hickey. La sfârşitul sǎptǎmânii trecute, ei au luat parte, alǎturi de Alin Petrache, preşedintele forului olimpic de la Bucureşti, la o ceremonie fastuoasǎ, la Ateneul Român. In cadrul acesteia, Preşedintele României, Traian Băsescu, a conferit Comitetului Olimpic şi Sportiv Român Ordinul Meritul Sportiv Clasa I, cea mai importantǎ distincţie sportivǎ româneascǎ.



    Data de naştere a comitetului olimpic este consideratǎ însǎ ziua de 27 martie 1914. In acea zi a avut loc o reuniune a Federaţiunii Societăţilor Sportive Române, organismul care coordona sportul românesc. In cadrul întâlnirii au fost desemnate cinci personalităţi care urmau să reprezinte România la Congresul Comitetului Olimpic Internaţional din luna mai a anului 1914. Cei cinci erau: Gheorghe Murgoci, Carol Davila, Nicolae Iliescu Brânceni, Ion Nicolaescu şi Dinu Cesianu.



    Oamenii cu cele mai mari contribuţii la naşterea olimpismului românesc au fost însă George Gh. Bibescu şi George Plagino. Prin Bibescu, România a intrat în contact cu mişcarea olimpică modernă şi cu fondatorul acesteia, Pierre de Coubertin, încă din secolul al XIX-lea. In 1899, Bibescu a fost ales membru al Comitetului Olimpic Internaţional, România fiind a 16 ţară reprezentată în acest organism. In 1908 este cooptat în CIO şi George Plagino. Lui îi datorăm însă un lucru mai important, anume prima participare sportivă la Jocurile Olimpice. In 1900, la ediţia de la Paris, Plagino s-a aflat printre concurenţii de la tir, în proba de talere. Ulterior, a devenit senator în Parlamentul României.



    Intre românii care s-au remarcat apoi în activitatea olimpică internaţională, un loc aparte îl ocupă George Valentin Bibescu. A fost unul dintre cei mai străluciţi campioni de automobilism din debutul secolului XX. Totodată, este unul dintre pionierii aviaţiei europene. In 1927 a fost ales preşedinte al Federaţiei Aeronautice Internaţionale, funcţie pe care a ocupat-o timp de 14 ani, până la trecerea sa în nefiinţă, în 1941.



    Un fapt care trebuie menţionat este acela cǎ România a fost prezentǎ la toate ediţiile Jocurilor Olimpice, începand cu anul 1924, când a obţinut şi prima medalie: bronz la rugby. Au fǎcut excepţie douǎ ediţii de varǎ, şi anume cele din 1932 şi 1948, şi una de iarnǎ, cea din 1960.



    In total, la Jocurile Olimpice, România a obţinut 301 medalii, dintre care 88 de aur, 94 de argint şi 120 de bronz. Nume precum cele ale gimnastei Nadia Comǎneci, ale canotoarelor Elisabeta Lipǎ şi Georgeta Damian — Andrunache sau al canoistului Ivan Patzaichin au reprezentat repere majore ale performanţei sportive de înalt nivel.