Le roi est mort, vive le roi!
Liberalul
Ludovic Orban – premierul demis, miercuri, prin moţiune de cenzură, cu votul a
261 de parlamentari de la Bucureşti – a fost desemnat din nou, la numai o zi
după debarcare, de
preşedintele de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, să formeze un nou Guvern. La
capătul consultărilor-maraton cu reprezentanţii tuturor partidelor şi
formaţiunilor parlamentare, şeful statului a făcut acest anunţ, pronunţându-se,
totodată, pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Klaus
Iohannis: Întoarcerea la electorat este soluţia
corectă. Mai simplu spus, întoarcerea la electorat înseamnă alegeri anticipate.
Alegerile anticipate sunt prima mea opţiune. Or, pentru convocarea
legislativelor anticipate, Parlamentul ar trebui să respingă două propuneri
consecutive de premier desemnat. Până
atunci, potrivit Constituţiei, candidatul pentru funcţia de
prim-ministru trebuie să ceară,
în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului
asupra programului şi a listei Guvernului.
Ludovic Orban a declarat că va
păstra miniştrii din Executivul demis prin moţiune, pentru că este mulţumit de
munca lor, dar cum PNL doreşte
anticipate, liberalii au decis să respingă orice propunere de nou Guvern. Ludovic
Orban: Nu există niciun partid care să deţină singur majoritatea absolută din
Parlament, ca atare, preşedintele decide persoana candidatului pentru funcţia
de prim-ministru. Din punctul meu de vedere, cred că se poate ajunge la
anticipate.
Până să se ajungă la un vot în Parlament pentru Guvernul Orban
2, liderul interimar al PSD (în
opoziţie), Marcel Ciolacu, a anunţat că ia în considerare sesizarea Curţii Constituţionale pentru desemnarea
lui Ludovic Orban, abia demis, ca premier: După ce a existat în
Parlament cel mai mare scor la o moţiune de cenzură postdecembristă, nu ştiu
cât de legală este tot propunerea domnului Orban de a fi desemnat
prim-ministru. Nu sunt specialist în Constituţie, dar cu certitudine vom cere
lămuriri, până se va ajunge la un vot în Parlament.
În moţiunea de cenzură
pe care au iniţiat-o secondaţi de UDMR, social-democraţii au acuzat Executivul Orban
1 de încălcarea principiilor democratice, pentru că au preferat varianta
angajării răspunderii pentru legea privind alegerea primarilor în două tururi
de scrutin cu doar câteva luni înaintea localelor, din raţiuni politice, nu în
interesul cetăţenilor. Potrivit PSD, echipa Orban 1 a încălcat, astfel, decizii
ale Curţii Constituţionale şi recomandări ale instituţiilor europene. Liberalii
au contraargumentat, însă, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi
le conferă acestora un plus de legitimitate şi reprezentativitate.
Anticipând scenariul
înfrângerii la votul de miercuri asupra moţiunii de cenzură, cu o noapte
înainte, Cabinetul liberal Orban 1 a adoptat un număr record de ordonanţe de
urgenţă – 25, din care câteva vehement contestate de o parte a opiniei publice
din România.
Reacţii internaţionale la
căderea Guvernului Orban 1
Situaţia politică din România nu a trecut
neobservată în presa străină, aceasta făcând, dimpotrivă, înconjurul lumii. Radio Europa Liberă notează că Guvernul
Orban a căzut la doar 3 luni de la învestire în urma moțiunii de cenzură
inițiate de PSD și votate de o majoritate parlamentară formată din PSD, UDMR și
Pro România, în total, 261 de parlamentari.
Mai mulți decât anticipa chiar PSD.
S-a ajuns la această situație – spune tot Radio Europa Liberă – din
cauza câtorva greșeli care au înfuriat PSD, dar și partidele care au susținut Guvernul
Orban la învestire. La rândul său, Deutsche
Welle este de părere că actuala criză politică de durată din România arată
mai degrabă ca o buclă politică fără sfârșit, nu ca o șansă adevărată pentru un
nou început.
Au mai consemnat frământările din viaţa politică românească Bloomberg, Euronews, The New York Times,
Le Monde, Le Figaro, La Croix, Courrier International, La Libre Belgique, postul Al Jazeera în limba engleză sau site-urile euractiv.com,
euobserver.com şi politico.eu.
Acesta din urmă comentează că PSD nu îşi doreşte alegeri legislative
anticipate, atâta vreme cât, la ora actuală sondajele îl plasează cu mult în
urma principalului său adversar PNL.
Epidemie sezonieră de gripă şi Coronavirus
Pe fondul
înmulţirii deceselor din cauza gripei sezoniere, în România, joi a fost
declarată epidemie de gripă. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi
Control al Bolilor Transmisibile, în ultima săptămână, numărul îmbolnăvirilor a
fost dublu faţă de nivelul aşteptat. Numărul de cazuri s-a dublat şi faţă de
săptămâna precedentă, iar rata de confirmare a virusului gripal a fost de peste
60% la cazurile testate. Oficialii din domeniu au precizat că trendul crescător
al îmbolnăvirilor de gripă se va păstra şi în săptămânile următoare, dar că acest
lucru nu este neaşteptat, având în vedere că foarte mulţi oameni nu s-au
vaccinat. În paralel, autorităţile din România au continuat să dea asigurări
că, în ţară, au fost luate toate măsurile de protecţie împotriva
coronavirusului.
În sfârşit, iarnă în România
După mai bine
de două luni de iarnă extrem de blândă, mai degrabă cu aspect de primăvară
timpurie, mare parte a României a fost afectată, săptămâna aceasta, de viscol
şi ninsori. Traficul rutier, feroviar, maritim şi fluvial a fost afectat, localităţi
au rămas fără curent electric, au fost doborâţi copaci, smulse acoperişuri şi
şcoli au fost închise. Rămânând în ambianţa hibernală, să spunem, la final, că românul
Tiberiu Uşeriu, în vârstă de 45 ani, a terminat, săptămâna aceasta, pe locul
doi ultramaratonul Yukon Arctic Ultra din Canada, din apropierea Cercului
Polar, după ce a parcurs aproape 500 de kilometri în 7 zile şi 33 de minute.
Yukon Arctic Ultra este mai dur decât ultramaratonul 6633 Arctic Ultra, pe care
Tibi a reuşit să îl câştige trei ani la rând.
