Radio România Internațional

Tag: tigari

  • Românii, în media Uninunii Europene la numărul de fumători

    Românii, în media Uninunii Europene la numărul de fumători

    18,4% din populaţia Uniunii Europene cu vârsta de 15 ani sau mai mult a declarat că fumează ţigări zilnic în 2019. Potrivita datelor Eurostat, 12,6% din populaţia celor 27 de state membre a consumat mai puţin de 20 de ţigări pe zi, în timp ce 5,9% a consumat zilnic 20 sau mai multe ţigări.



    Suedia are cel mai redus număr de fumători



    În rândul statelor membre UE, ţările cu cea mai ridicată pondere de fumători zilnici sunt: Bulgaria (28,7%), Grecia (23,6%), Letonia (22,1%), Germania (21,9%) şi Croaţia (21,8%). La polul opus, țările UE cu cea mai redusă pondere sunt Suedia (6,4%), Finlanda (9,9%), Luxemburg (10,5%), Portugalia (11,5%) şi Danemarca (11,7%). România se află foarte aproape de media Uniunii, cu o pondere a fumătorilor de 18,7%.



    Ponderea fumătorilor care au consumat zilnic cel puțin un pachet de 20 de țigarete variază de la 1% în Suedia la 12,9% în Bulgaria, iar ponderea celor care au fumat mai puţin de 20 de ţigări pe zi variază între 5,3% în Suedia şi 15,8% în Bulgaria, mai arată datele Eurostat.



    În 2019, existau mai mulţi fumători în rândul bărbaţilor decât al femeilor. 22,3% din bărbaţii cu vârsta de 15 ani sau mai mult fumau zilnic ţigări, faţă de un nivel de 14,8% în cazul femeilor. Și ponderea persoanelor fumătoare diferă mult între statele UE. Astfel, 5,9% dintre bărbații din Suedia au declarat că fumează zilnic față de 37,6% în Bulgaria, în timp ce ponderea femeilor fumătoare variază de la 6,8% în Suedia la 20,7% în Bulgaria.



    Cu excepția Suediei și Danemarcie, ponderea fumătorilor zilnici este mai ridicată în rândul bărbaţilor decât a femeilor în toate statele membre UE.

    Ponderea fumătorilor de țigări în statele europene (Sursa: Eurostat)

    fumatori-tigari-ue-2019-eurostat.jpg



    Peste 5 milioane de români consumă produse din tutun



    Dacă sunt incluse și persoanele care nu fumează zilnic, numărul total al fumătorilor din țara noastră este mult mai mare. Conform Studiului global privind tutunul la adulţi (GATS) din 2018, realizat în România prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC, SUA), 30,7% dintre adulţii cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbaţi şi 21,7% femei), consumau curent (zilnic sau ocazional) tutun. Consumul se referă la produsele din tutun care se fumează, produse fără fum şi produse cu tutun încălzit.



    O treime din fumătorii români (33,5%) au fost tineri din grupa de vârstă 15-24 de ani. Cinci milioane de adulţi s-au declarat fumători curenţi zilnic (3,2 milioane de bărbaţi şi 1,8 milioane de femei). Dintre cei care s-au declarat fumători curenţi zilnic, 71,5% fumează în primele 30 de minute de la trezire.




  • Directiva privind produsele de tutun din UE va fi revizuită

    Directiva privind produsele de tutun din UE va fi revizuită

    Seduse de o industrie care se reinventează pe zi
    ce trece, 700 de mii de persoane mor prematur în fiecare an în Europa din cauza
    fumatului    , a amintit în Parlamentul European, vicepreşedintele Comisiei de
    Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară (ENVI), eurodeputatul Cristian
    Buşoi. El a atras atenţia asupra necesităţii pregătirii temeinice şi din timp a
    revizuirii Directivei privind produsele din tutun din Uniunea Europeană, în
    vigoare din 2014:

    Comisia Europeană îşi propune să revizuiască Directiva
    privind produsele din tutun în anul 2021. Cred că această revizuire este
    absolut necesară, există o practică de revizuire a legislaţiei europene care
    are loc odată la un număr de ani, în funcţie de cât de urgentă este această
    revizuire şi cât de complex este actul legislativ. Dincolo, însă, de această
    rutină absolut necesară de a revizui actele legislative, în ceea ce priveşte
    Directiva privind produsele din tutun cred că mai sunt şi alte motive foarte
    puternice care fac absolut necesară această revizuire. În primul rând,
    implementarea Directivei. Directiva nu a fost cu totul şi cu totul implementată
    în toate ţările UE şi trebuie făcută o analiză la zi şi trebuie văzut în ce
    măsură anumite prevederi trebuie să fie modificate pentru ca implementarea să
    fie mai facilă. În al doilea rând, din 2014 încoace au apărut produse noi.
    Vorbim de ţigările electronice, de produsele cu tutun încălzit şi alte produse
    şi dispozitive pe care le vedem prezente pe piaţă, în magazine, în viaţa de zi
    cu zi a cetăţenilor europeni. Or, în ceea ce priveşte publicitatea, în ceea ce
    priveşte ambalarea, în ceea ce priveşte felul în care sunt prezentate aceste
    produse, astăzi există la nivel european un vid legislativ.




    Eurodeputatul
    Cristian Buşoi a propus formarea unui grup de lucru interdisciplinar pentru
    pregătirea acestei revizuiri, scopul principal fiind acela al protejării
    sănătăţii cetăţenilor. Un alt aspect extrem de important care trebuie dezbătut
    şi cuprins în noua Directivă ţine de comeţul ilicit cu tutun – un fenomen care,
    pe lângă consecinţele asupra sănătăţii publice, afectează şi economia,
    pierderile fiind de circa 20 de miliarde de euro anual numai în UE.

    Cristian
    Buşoi: Unele
    ţări europene au început să gândească nişte iniţiative naţionale, dar normal ar
    fi, aşa cum s-a întâmplat cu ţigările clasice, să existe o abordare armonizată
    la nivel european. Apoi, sigur nu ţine neapărat de obiectivul Directivei, dar
    este o discuţie importantă care trebuie făcută – felul în care se gândeşte
    taxarea acestor produse. Poate într-un fel similar cu taxarea produselor din
    tutun clasic sau aşa cum se va decide în urma unei consultări publice şi chiar a
    unui dialog cu industria, şi o mai bună, şi mai fermă şi mai eficientă abordare
    a luptei împotriva produselor contrafăcute din tutun.

    Toate acestea sunt subiecte pe care grupul de lucru să le
    analizeze, urmând ca apoi să prezinte nişte recomandări Comisiei Europene în
    vederea revizuirii Directivei.