Tag: timbrul de mediu

  • Jurnal românesc – 07.03.2017

    Produsul Intern
    Brut al României a crescut, în 2016, cu 4,8% comparativ cu anul 2015, potrivit
    datelor provizorii publicate, astăzi, de Institutul Naţional de Statistică.
    PIB-ul estimat pentru 2016 a depăşit 759 miliarde de lei. La creşterea PIB în
    2016 au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii şi
    construcţiilor, care au stagnat. Economia a fost susţinută în 2016 în principal
    de consum, arată INS. Pentru 2017, Comisia Europeană a revizuit în urcare, la
    4,4%, prognoza privind evolutia PIB, avansul urmând să încetinească la 3,7% în
    2018. FMI mizează, în 2017, pe un avans al PIB de 3,8%, cel mai ridicat ritm de
    crestere economică din Europa. Bugetul României pe acest an mizează pe o
    creştere de 5,2% din PIB.






    Cetatea Devei
    va fi inclusă într-un circuit turistic european, după ce fortificaţia medievală
    a atras atenţia tour-operatorilor chinezi prezenţi, săptămâna trecută, la un
    eveniment de profil desfăşurat la Bucureşti. Potrivit autorităţilor judeţene,
    în Hunedoara există peste 400 de obiective turistice, iar reprezentanţii
    agenţiilor din China s-au arătat interesaţi să le promoveze în circuite
    europene. Directorul Serviciului Public Administrare Cetate Deva, Alin Suciu, a
    precizat că pot fi atraşi vizitatori de toate vârstele şi categoriile, deoarece
    în judeţul Hunedoara se pot practica toate tipurile de turism – cultural,
    balnear, de recreere, rural sau sportiv.






    In 2015,
    România s-a aflat printre ţările care au alocat cel mai scăzut procent din
    produsul intern brut – 11,5% – în domeniul protecţiei sociale, cel mai
    important domeniu al cheltuielilor guvernamentale, arată datele prezentate,
    luni, de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat). Procentul din PIB alocat
    cheltuielilor pentru protecţie socială variază în UE de la sub 10% în Irlanda
    la peste un sfert în Finlanda. Opt state membre – Finlanda, Franţa, Danemarca,
    Austria, Italia, Suedia, Grecia şi Belgia – au alocat cel puţin 20% din PIB
    cheltuielilor pentru protecţie socială. Cea mai mare parte din cheltuielile
    pentru protecţie socială a fost alocată în 2015 grupului vârstă
    înaintată, care include pensiile. Conform Eurostat, 10,3% din cheltuieli
    au fost alocate în 2015 grupului vârstă înaintată, iar România a
    înregistrat un nivel de 8,5%. Cheltuielile pentru sănătate au reprezentat al
    doilea cel mai important domeniu al cheltuielilor în UE (7,2% din PIB).
    Ponderea sa a fost de 4,2% în România. Pe de alta parte, cheltuielile pentru
    educaţie au reprezentat 4,9% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, în
    2015. Procentul alocat de România a fost de până la 3,1%.





    Datele
    remise de Direcţia de Înmatriculări arată că eliminarea timbrului de mediu
    a dat un impuls deosebit comerţului cu maşini second hand din import. Astfel, luna
    trecută a adus un nou record de peste 67.000 de unităţi, de trei ori peste
    valoarea din februarie 2016 şi de patru ori mai mult decât în
    februarie 2015. O parte însemnată a maşinilor second hand înscrise în
    circulaţie după 1 februarie au mai mult de 15 ani vechime. Anul trecut, au fost aduse 300.000 de maşini second hand din
    import.

  • Măsuri pentru mediu

    Măsuri pentru mediu

    Autorităţile de la
    Bucureşti urmează să prezinte o alternativă la taxa pentru Timbrul de mediu,
    eliminat, de la 1 februarie, alături de alte 101 taxe.

    Taxa sau timbrul de mediu, indiferent sub ce
    formă a existat de-a lungul anilor, a limitat drastic transformarea accentuată
    a României într-un cimitir de maşini al Europei. Eliminarea
    sa
    a generat, însă, o creştere
    considerabilă a numărului de programări în această perioadă în vederea
    eliberării actelor necesare înmatriculării maşinilor second-hand, cumpărate din
    străinătate, potrivit Registrului Auto Roman. Şi este clar, numărul maşinilor
    vechi care vor intra în România va creşte, poluarea la fel, iar siguranţa
    circulaţiei va scădea, având în vedere vârsta autovehiculelor.

    Ministrul Mediului,
    Daniel Constantin, a explicat că noul sistem care va înlocui timbrul de mediu
    nu va reprezenta o impozitare suplimentară pentru cetăţeni, ci va urmări
    reducerea numărului de autoturisme poluante. În 2017, din Fondul de Mediu şi
    alte fonduri de profil se vor finanţa 11 programe, printre care înlocuirea
    taxei de timbru sau programele Rabla şi Rabla Plus, Casa verde şi Casa verde
    plus.

    Daniel Constantin: Timbrul de mediu a fost eliminat. Este
    important să trăim într-un mediu mult mai curat. Ne gândim împreună cu alte
    instituţii la un sistem modern, astfel încât să nu venim cu taxare suplimentară
    pe cetăţean, dar, în acelaşi timp, să ne asigurăm că avem autoturisme din ce în
    ce mai puţin poluante, mai ales în zonele în care avem aglomerări urbane. Un
    sistem modern, european, pe care l-am gândit astfel încât să fie toată lumea
    mulţumită şi să ne atingem obiectivele de mediu.

    Daniel Constantin a
    reamintit că, în prezent, Bucureştiul, Braşovul şi Iaşiul sunt sub procedură de
    infringement din cauza calităţii aerului. Pe de altă parte, el a explicat că, printr-o nouă ordonanţă care va
    fi promovată săptămâna viitoare, Guvernul intenţionează să ajungă la creşterea
    cantităţii de colectare selectivă a deşeurilor până la atingerea obiectivului
    de 50% asumat de România până în anul 2020: Din tot ceea ce se colectează,
    trebuie să ajungem în primul an cu 20% la reciclare. Astfel reducem şi
    cantitatea de deşeuri care merge la gropile de gunoi şi ne atingem şi obiectivul european de reciclat.
    Creştem apoi în fiecare an cu 10% şi cred ca acesta este un lucru normal care
    trebuia să se întâmple de foarte mult timp.

    Comisia Europeană a
    trimis statul român în judecată pentru gropile de gunoi ilegale, care trebuiau închise sau reabilitate până în 2009. Deşi
    s-au înregistrat progrese, încă mai sunt 68 de depozite neconforme, iar Comisia
    Europeană ar putea amenda România la Curtea Europeană de Justiţie.