Radio România Internațional

Tag: Timbrul di mediu

  • Eveniment Top – 23.02.2013

    Prezidentul Traian Băsescu apruchie Nomlu a bugetlui di stat şi Nomlu a bugetlui a a asiguripserilor sociali di stat pi 2013



    Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, apruchie Nomlu a bugetlui di stat şi Nomlu a bugetlui a asiguripserilor sociali di stat pi 2013, adoptati pi 7 di Şcurtu di Parlament. Stâmâna ţi tricu, Nomlu a bugetului fu declarat constituţional di giudicâtorlii ali Curti Constituţionali, cari nu apruchiarâ ici sesizarea ali opoziţii democrat-liberali mutrinda actul normativ. Bugetlu dit estan este întimiliat pi unâ crişeari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii di mesi di cathi an di 4,3%, un cursu mediu di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB. Apruchiat cu unâ largâ majoritati tu Parlamentul di Bucureşti, bugetlu di stat pi 2013 fu caracterizat di premierlu social-democrat, Victor Ponta, ca hiindalui “nai ma bunlu dit aestu chiro”. Opoziţia democrat-liberalâ pitricu cama di 10 nii di amendamenti, ama niţi unlu nu fu apruchiat.



    Guvernul di Bucureşti apruchie ordonanţa mutrinda bâgarea tu practico a timbrului di mediu



    Guvernul di Bucureşti apruchie ordonanţa mutrinda bâgarea tu practico a timbrului di mediu — aţea di tora variantâ a taxâlei bâgati tu 2007 di autorităţili români tu scupolu di înnoiri a parcului auto. Timbrul di mediu va s-hibâ bâgat tu practico dit 15 di Marţu, ti amaxilii cu 8+1 locuri, ti alanti categorii di amaxi arâmandalor reglementărili di pânâ tora. Îtu noaua formulâ di calcul nu mai îngreacâ capacitatea cilindricâ a amaxâlei, s-ţâni cont di emisiii di dioxid di carbon. Uidisit cu datili prezentati di Ministerlu a Mediului, pâradzlii ţi lipsescu pâltiţ va s-scadâ cu 60% ti amaxili Euro 2, cu 80% ti aţeali Euro 1 şi cu vârâ 90% ti non-Euro, ta s-nu s-da cali la blocaj la vindearea lor. Timbrlu di mediu tiniseaşti principiul că aţel ţi polueadzâ pâlteaşti, dzâţi ministrul a Mediului, Rovana Plumb, iara aestu lucru agudeaşti multu greu tu motorizărili euro 3 şi 4, ponderea majoritarâ a amaxilor second-hand ancupârati di români. Ti eali, taxa creaşti cu 10-15 %, iara producătorlii spun câ noaua taxâ licşureazâ ancupârarea di amaxi multu vecli şi nu încurajeadzâ ici înnoirea a parcului auto.


  • Cum s-bagă tru practico „Timbrul di mediu”

    Cum s-bagă tru practico „Timbrul di mediu”

    Băgată di autorităţli români tru 2007, cu scupolu ti znuearea a parcului auto, taxa di protă ngrăpseari, di nfărmăcari ică di fise/ di mediu – cum nica fu număsită — fu alâxitâ di ma multi ori până tu aestu chiro. Aţea dit soni variantă a aiştei işi tu videală marţă, după ţi guvernul român deadi undă veardi tră băgarea tu practico a timbrului di mediu tră aftukinatli cu nai multu 8 ş-nica un loc, timbru cari va s-bagă tru lucru di tu dzuua di 15 di marţu. Tră alanti categorii di autovehiculi armân ma largu tru practico reglementărli di până tora.



    Nâutatea andicra di proiectul pârâstisitu aoa şi un mes di dzâli easti atea că va s-crescâ taxa tră afukinatli diesel Euro 3 şi Euro 4, autorităţli luyursinalui că emisiili nfârmâcoasi suntu ma mări la aesti. Nu suntu zn’iipsiţ aţel’i cari au pâltitâ pânâ tora actuala taxa di nfârmâcari su len turlii, el’i nihiindalui tu zori ta s-pâlteascâ timbrul di mediu. Tu atea ţi mutreaşti aftukinatli înmatriculate/ nyrâpsiti ninti di 2007, tră aesti va si s-pâlteascâ timbrul di mediu maş cându va s-vindâ.



    Tru naua formulă di isapi/ calcul numata easti esenţială capaţitatea ţilindrică a aftukinatâl’ei, câţe suntu acâtati tu isapi emisiili di dioxid di carbon. Aşi cum spun datili pârâstisiti di Ministerlu a Fisil’ei, suma di pâlteari scadi cu 60% tră aftukinatli Euro 2, cu 80% tră aţeali dit categoria Euro 1 şi cu aproapea 90% tră non-Euro. Ia ţi spuni Rovana Plumb:



    “S-acaţâ tu isapi şi anvicl’earea, respectiv vicl’imea a aftukinatâl’ei. Unâ aftukinâ, cu cât easti ma veacl’e cu ahât perioada a l’ei di banâ easti ma şcurtă şi atumţea s-lugurseaşti că nfâarmâcâ ma puţân, ma s-acâtăm tu isapi că aestu timbru di mediu s-pălteşti maşi unâ oarâ tru perioada di banâ a aftukinatâl’ei.



    ”Tru minduita a ministurlui, cara taxili vrea s-arămânea la idyiul nivel la vehiculili non-euro, euro 1 şi 2, atumtea vrea s-agiundzeala unâ ambudyiuseari la vindearea a aiştor. Timbrul di mediu tin’iseaşti prinţipiul că poluatorlu pâlteaşti, spuni Rovana Plumb, iara aestu agudeaşti multu vârtos tru motorizările euro 3 şi 4, pondeirea majoritară a aftukinilor second-hand ancupărati di români. Tră aesti, taxa creaşte cu 10-15 %, acă, sinfun cu ţi spun specialiştil’i, suntu ma puţân poluante andicra di ateali non-euro icâ euro 1 şi 2.



    Noua taxă aduţi licşurări ti ancupârarea di afukinati multu vecl’i şi nu da curayiu ici ti znuearea a parcului auto, spun producătorl’ii. Năulu timbru di mediu agudeaşti tu autoturismele diesel, cari va s-păltească unâ taxă ma mare andicra di aţeali alimentate cu naftâ. Tu cazul a nâscântor aftukinati vecl’i di 7-8 ani, diferenţa di taxă poate s-agiungâ ş-la 50%.



    Ca nâutate, atel’i cari înmatriculează aftuknati electriţi, va s-l’ia unâ primă, un eco-tichet di 2.500 di euro. Analiştii fac timbihi ama că aestă apofasi nu va s-aibâ mari impactu pi pâzari, tu condiţiili tu cari, pâhadzl’i la aesti suntu cabaia mări şi, ma multu, suntu zorea ti alimentari. Tu yinaru 2012, tu România, urdina maşi 10 aftukinati electriţi.