Radio România Internațional

Tag: Timisioara

  • Timișoara, 34 di ani după cumitie

    Timișoara, 34 di ani după cumitie


    Aţelli ditu soni 80 di añi a secolui tricut eara anamisa di nai uruţlli ditu istoria ali Românie. Hiindalui la puteari di un cirecu di etã, agiumtu septuaghenaru, dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu eara tu prota thessi cu aţea nistrãxitã mãrille a pirsonalitatillei.



    Eara calificat ca hiindalui gheniu di poeţlli a lui di avlie, a deapoa propagandișţãlli ditu aparatlu a partidlui unic lu spunea cu numa ti caplu a unãllei vãsilie hãrãcoapã și avutã, pi cari u duţea cãtã yislu di malãmã a duñeauãllei, comunismolu. Pțãnili oari di emisie ale televiziunii di stat lli-eara ahãrdziti acutotalui, a deapoa radiouli și ziarele, controlati sertu di regim, s’antriţea, tu arada a loru, tru diatrirbi la adresa a secretarlui ghenearalu a partidlui.



    Ayanghea di aestu teatru pãnu di mardzinã tru kipita-a reghimlui, vãsilia triţea unã sertă criză icunomică și trãdzea di arcoari, di foamiti și di frixi. Apartamentele di bloc, școlliurli, sălile di spictacolu arămânea niangãldzãti tu iarnă. Pritu dukeñili alimentare nu avea aproapea ici ţiva ti mãcari sh alti ahtãri. A deapoa, vãrnu numata muta capu, di itia cã poliția politică a reghimlui, Securitatea, ş-avea ndreaptã un mit a omniprezențãllei, omnisciențãllei și omnipotențãllei, cari u lãhtãrseqa luma tutã.



    Cu kirolu, tu hãvaia-a alãxerloru nkisiti di Moscova cu aţelu ditu di ultimul lidiru sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov, alanti dictaturi comuniste cãdea, ditu raţili, ași-dzãsa republică dimocrată ghermană, până tru sud, tru Vãrgãria viţinã cu România. Tãşu tu andreu 1989, dalga-a alãxearillei agiumsi tu România, Timișoara, cãsãbã cu multili mileţ și ţi eara a aproapea di Ungaria, ti cari sã spunea că easti nai ma hãrãcoapã baracă ditu lagăru, și di Iugoslavia, I avea işitã di ma muytiu dekenii ditu tu urbita ali Uniuni Sovieticã.



    Acţiunea di andrupari a pastorului reformat maghiar Laszlo Tokes, aflat sumu vigllearea a Securitatillei și care lipsea s’hibã purtatu ditu cãsãbã, s-alãxi, tru 15 di andreu, tru unãcadealihea cumitie contra a dictaturãlle comuniste. Indiferent di etnie sau confesiune, tot mai mulți oameni s-au raliat mișcării di protest, iar aparatul di represiune a reacționat brutal, a dischis focul asupra manifestanţilor şi, kiro di ndauã dzãli, vãtãmã aproapea 100 di pirsoane și pligui alti ndauã sute. Pi 20 andreu, ama, armata numata aminã tufeki ta s’vatãmã români și s-trapsi tu cazărmi, neise aşi Timișoara agiumsi protylu cãsãbã elefterisitu di comunism ditu văsilie.



    Revolta acãţã iruşi şi tu alţã cãsãbadz mãri și agiumsi tu kipitã tu 22 di andreu, București, cu fudzearea alu Ceușescu tru un elicopter cari abuirã di pi scamnulu a comitetului central al partidului. Acãţaţ şi giudicaţ minutişu Ceaușescu și nicukira-a lui, Elena, furã tufikisiţ tru 25 di andreu.



    Acã după fuga lor, tu hãvaia ali alathusi maxusu hãrnitã di noaua puteare, unã mintãturã di revoluționari autentiţ și comuniști di mâna a daua, neise nică unã ñille di oamiñî vrea s’hibã vãtãmaţ tru dzãlili Revoluției ditu România, goala văsilie ditu estul Europãllei tru care alãxearea di regim s’feaţi cu virsari di sãndã.



    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Timișoara, 34 de ani după

    Timișoara, 34 de ani după

    Ultimii ani 80 ai secolului trecut au fost printre cei mai sumbri din istoria României. La putere de un sfert de veac, deja septuagenar, dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu era obiectul unui insuportabil cult al personalității.



    Era calificat drept geniu de poeții săi de curte, iar propagandiștii din aparatul partidului unic îl numeau cârmaciul unei țări fericite și bogate, pe care o conducea spre visul de aur al omenirii, comunismul. Puținele ore de emisie ale televiziunii de stat îi erau rezervate aproape integral, iar radioul și ziarele, controlate strict de regim, se întreceau, la rândul lor, în ditirambi la adresa secretarului general al partidului.



    În paralel cu acest teatru delirant de la vârful regimului, țara traversa o acută criză economică și suferea de frig, de foame și de frică. Apartamentele de bloc, școlile, sălile de spectacol rămâneau neîncălzite peste iarnă. Prin magazinele alimentare nu se găsea aproape nimic. Și aproape nimeni nu protesta, fiindcă poliția politică a regimului, Securitatea, își crease un mit al omniprezenței, omniscienței și omnipotenței, care înspăimânta pe toată lumea.



    Între timp, pe fondul schimbărilor promovate la Moscova de ultimul lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov, restul dictaturilor comuniste se prăbușiseră, din nord, așa-zisa republică democrată germană, până în sud, în Bulgaria vecină României. Abia în decembrie 1989, valul schimbării a atins și România, la Timișoara, oraș multietnic și situat foarte aproape de Ungaria, despre care se spunea că e cea mai veselă baracă din lagăr, și de Iugoslavia, ieșită de decenii de pe orbita Uniunii Sovietice.



    Acţiunea de susţinere a pastorului reformat maghiar Laszlo Tokes, aflat sub supravegherea Securităţii și care urma să fie deportat din oraș, s-a transformat, pe 15 decembrie, într-o adevărată revoltă împotriva dictaturii comuniste. Indiferent de etnie sau confesiune, tot mai mulți oameni s-au raliat mișcării de protest, iar aparatul de represiune a reacționat brutal, a deschis focul asupra manifestanţilor şi, timp de câteva zile, a ucis aproape 100 de persoane și a rănit alte câteva sute. Pe 20 decembrie, însă, armata a refuzat să mai omoare români și s-a retras în cazărmi, iar Timișoara a devenit primul oraș liber de comunism din țară.



    Revolta s-a propagat rapid în alte orașe mari și a culminat, pe 22 decembrie, la București, cu fuga lui Ceușescu într-un elicopter care a decolat de pe sediul comitetului central al partidului. Capturați și judecați sumar, Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost executați pe 25.



    Chiar după fuga lor, pe fondul confuziei deliberat întreținute de noua putere, un amestec de revoluționari autentici și comuniști de mâna a doua, încă o mie de oameni aveau să fie uciși în zilele Revoluției din România, singura țară din estul Europei în care schimbarea de regim s-a produs cu vărsare de sânge.






  • Bucureștiul, din nou în scenariul roșu

    Bucureștiul, din nou în scenariul roșu


    Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, în şedinţa de duminică, interzicerea activităţii restaurantelor şi cafenelelor în interiorul clădirilor, având în vedere incidenţa COVID-19 de peste 3 la mia de locuitori în Capitală.


    Hotărârea CMBSU mai stabilește că este interzisă activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, cu excepţia deservirii persoanelor cazate în interiorul acestor unităţi.



    De asemenea, se interzice organizarea şi desfăşurarea activităţii cu publicul în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, inclusiv celor de tipul drive-in. Nu este permisă organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale.



    Actul normativ mai prevede că este interzisă activitatea în baruri, cluburi şi discoteci, precum şi cea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, cu excepţia desfăşurării activităţii de comercializare a biletelor de tip LOTO, pariuri şi loz, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.



    Pe lângă Capitală, autoritățile locale din Timișoara au decis, sâmbătă, instituirea carantinei pentru o perioadă de 14 zile, după ce rata infectărilor a trecut de 7 la mia de locuitori.