Rocada guvernamentală – premieră în istoria politică democratică a României
Guvernarea a fost marcată în România, în 2023, de rotativa la nivel de prim-ministru între principalele partide ale coaliţiei, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, urmată de ieşirea imediată din Executiv a UDMR. Guvernul a fost condus până la mijlocul lunii iunie de liberalul Nicolae Ciucă, acesta cedând apoi funcția de premier, conform înțelegerii vechi de un an și jumătate, social-democratului Marcel Ciolacu. Anul 2023 a însemnat pentru Executiv continuarea îndeplinirii angajamentelor asumate prin PNRR, renegocierea cu Bruxellesul a unor puncte din aest plan, dar şi asumarea în Parlament a unui pachet de măsuri fiscal-bugetare. Acesta vizează, între altele, reducerea risipei bugetare și sustenabilitatea finanţelor ţării pe termen lung, prin eliminarea unor excepţii fiscale, taxarea suplimentară a luxului şi reducerea evaziunii. Scena politică a fost în 2023 una agitată, în condițiile în care miza este uriașă — România va avea, în anul care începe, alegeri europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale.
Încă un an în afara Spațiului Schengen
Dosarul Schengen, o prioritate majoră pentru România în ultimul deceniu, a marcat și anul 2023, când Bucureștiul a făcut, însă, paşi spre aderare. După negocieri intense, Austria, sigura țară care se mai opunea intrării în Schengen, a acceptat ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie cu frontierele navale şi aeriene, din martie 2024. Pentru frontierele terestre nu există o dată certă, dar negocierile vor continua în 2024. La Consiliul European de la mijlocul lunii, Viena avansase ideea că ar accepta Bucureștiul în spaţiul aerian Schengen, iar acesta a cerut un plan clar de aderare, inclusiv pentru cel terestru. România îndeplineşte încă din 2011 toate criteriile de aderare, beneficiază în demersul său de sprijinul instituţiilor europene, care i-au fost recunoscut în mod repetat progresul în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului – probleme indicate de Austria când a refuzat aderarea şi neconfirmate de documente sau statistici.
Corupție la nivel înalt
Scena politică din România a fost zdruncinată în acest an şi de scandalul achizițiilor din pandemie. Fostul premier liberal Florin Cîţu, un secretar de stat şi doi foşti miniştri ai Sănătăţii au fost pusi sub urmărire penală de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, aceştia ar fi aprobat achiziţia unui număr mult mai mare de doze de vaccin decât erau necesare şi ar fi creat un prejudiciu statului român de un miliard de euro. Tot într-un caz de corupție, de data aceasta privind achiziția de măști neconforme în pandemie, au fost implicaţi fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal, Victor Piţurcă, fiul acestuia şi Gabriel Ţuţu, directorul Romarm, principala companie naţională de produse militare. Cazuri de coruptie au fost şi în rândul reprezentanţilor autorităţilor publice, dar şi în rândul medicilor, acuzați că luau mită de la pacienți.
2023 marcat de proteste și mitinguri
În mai, înainte de vacanța de vară, când erau programate examenele și evaluările elevilor, profesorii au fost în grevă pentru trei săptămâni, situaţie fără precedent în învățământul românesc. S-au raliat mișcării peste 150 de mii de cadre didactice, plus zeci de mii de oameni din personalul didactic şi auxiliar, nemulțumiți de politicile salariale și sociale ale guvernului. Politicienii le-au îndeplinit majoritatea revendicărilor și au adoptat legile Educaţiei, care, spun susţinătorii ei, ar reforma sistemul în profunzime. La baza lor se află proiectul de țară “România educată” pe care președintele Klaus Iohannis, el însuși cadru didactic, și l-a asumat pe parcursul ambelor sale mandate. Grevă a fost și în Sănătate, tot din cauza salariilor mici, dar și a condițiilor de muncă. Tot anul care se încheie a fost presărat cu proteste și mitinguri organizate de sindicatele nemulţumite. Judecători, procurori, magistrați, functionari publici, feroviari, polițiști, silvicultori s-au declarat toți nemulțumiți și au cerut guvernanților să ia măsuri.
Timișoara — Capitală Culturală Europeană 2023
2023 a fost Anul Capitalei Culturale Europene — Timişoara (vestul României). Orașul a găzduit peste 2.000 de evenimente la care au participat sute de mii de artiști și vizitatori. Pe lângă evenimente culturale, spectacole, concerte și proiecții de filme în premieră, s-a numărat și expoziția dedicată marelui sculptor român Constantin Brâncuși. Aproape 900 de organizaţii şi peste 3.000 de voluntari s-au implicat în proiect. Între 27 august și 24 septembrie s-a desfăşurat şi a XXVI-a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu. Considerat unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale de muzică clasică la nivel mondial, festivalul a adus în faţa publicului peste 3.500 dintre cei mai renumiţi artişti ai lumii şi peste 40 de orchestre din 16 ţări.
Succes pentru fotbalul românesc
A fost un an mai bun pentru fotbalul românesc. După o pauză de opt ani, naţionala de fotbal s-a calificat la turneul final al Campionatului European din Germania. Conform tragerii la sorţi, anul viitor va juca în Grupa E, alături de Belgia şi Slovacia. Iar la minifotbal, România a reușit să câștige primul titlu de Campioană Mondială după ce tricolorii au învins în finală selecționata Kazahstanului. Echipa națională de minifotbal a României este cea mai titrată națională din istoria minifotbalului european, cu 6 titluri continentale și 2 medalii de argint. Cât priveşte tenisul, Simona Halep, dublă câştigătoare de Grand Şlem, la Roland Garros şi Wimbledon, şi fost număr unu mondial, a fost susupendată, în septembrie, pe o perioadă de 4 ani pentru dopaj de Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis. Sportiva a contestat decizia la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, în Elveţia, iar în februarie va fi audiată.
