Radio România Internațional

Tag: Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023

  • Jurnal românesc – 10.05.2023

    Jurnal românesc – 10.05.2023

    Senatul României a adoptat, în unanimitate, o propunere legislativă prin care cetăţenii români din diaspora pot solicita eliberarea de către statul român a cărţilor de identitate electronice. Astfel, articolului 13 al OUG 97/2005 i-a fost adăugate alineate care prevăd că, de la data asigurării infrastructurii tehnice necesare punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot solicita eliberarea acesteia cu adresa de domiciliu în străinătate oricărui serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor ori misiunilor diplomatice sau oficiile consulare ale României. Iniţiatorii demersului, deputaţi ai partidului REPER, au transmis că proiectul elimină discriminarea existentă între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cei cu domiciliul în străinătate şi prevede proceduri facile menite să îi încurajeze pe aceştia din urmă să-şi declare domiciliul sau reşedinţa pentru ca statul român să aloce resurse bazate pe datele reale cu privire la numărul de cetăţeni care locuiesc într-o unitate administrativ-teritorială. Propunerea legislativă va fi acum dezbătută de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

    Ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău, a avut o întrevedere cu preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Italia – România din Parlamentul de la Roma, deputatul Fabrizio Comba. Diplomatul român a subliniat importanţa pe care Guvernul României o acordă organizării unei noi reuniuni interguvernamentale comune, în contextul unei consistente cooperării româno-italiene în cadrul Uniunii Europene, NATO şi al formatelor regionale. Dancău a punctat faptul că prezenţa unei mari comunităţi româneşti în Italia, bine integrată în societatea italiană, contribuie la dezvoltarea unor relaţii şi mai apropiate între cele două state, în special pe dimensiunile economică, culturală şi a contactelor interumane. La rândul său, Fabrizio Comba a apreciat rolul şi contribuţia pe care comunitatea românească, prezentă în toate regiunile Italiei, le are în dezvoltarea societăţii şi economiei italiene. Dancău a punctat, totodată, satisfacţia pentru nivelul în continuă creştere al schimburilor comerciale bilaterale, Italia fiind al doilea partener comercial al României, şi şi-a exprimat întregul sprijin pentru identificarea de noi domenii de cooperare economică. Peste 1,1 milioane de români trăiesc în Italia, conform Institutului Naţional de Statistică de la Roma.

    România ar fi trebuit deja să facă parte din Spaţiul Schengen, însă s-au vehiculat o serie de minciuni şi de declaraţii false care i-au împiedicat accesul, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Peter Szíjjártó, cu ocazia lansării, la Oradea, a Programului de cooperare transfrontalieră Interereg VI A România-Ungaria. Nu cred că putem vorbi despre migraţie ilegală sau despre presiunea migraţiei ilegale când vine vorba de România şi nu cred că acesta este un motiv ca România să nu intre în Spaţiul Schengen. Economia României, a Ungariei şi zonele transfrontaliere ar avea de profitat de pe urma intrării României în Spaţiul Schengen, a afirmat şeful diplomaţiei maghiare. Acesta a solicitat Comisiei Europene să redeschidă dosarul de aderare a României la Schengen cât mai repede posibil şi şi-a exprimat speranţa că statele care şi-au exprimat dreptul de veto îşi vor schimba poziţia. Austria a blocat, în decembrie 2022, candidatura României la Schengen, invocând faptul că ţara noastră ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale. Acuzaţia a fost respinsă de administraţia de la Bucureşti şi demontată oficial de instituţiile europene de la Bruxelles.

    Romanian Chamber Orchestra va efectua, în perioada 13-23 mai, un turneu care pleacă din Timişoara – Capitala Europeană a Culturii 2023 -şi ajunge în mai multe capitale occidentale. Conceptul turneului gravitează în jurul a două idei principale, respectiv migraţia spre locuri străine, devenite în timp acasă, şi capitala, ca punct geografic şi simbolic central. Turneul va ajunge la Roma (la 13 mai), la Madrid (la 16 mai), la Porto (la 22 mai) şi se va încheia la Lisabona (la 23 mai). Accesul fizic la concertele din Spania şi Portugalia se va realiza exclusiv în baza unei invitaţii oficiale. La Roma, accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile. Concertul din Madrid, care va avea loc la ora 20.00, ora României, va fi transmis în direct pe platforma YouTube. De asemenea, Timişoara va fi promovată prin fotografii şi clipuri video care vor fi prezentate înainte şi după concerte. La spectacolele de la Porto şi Lisabona va fi prezentă şi o delegaţie a Primăriei Timişoara, condusă de edilul Dominic Fritz.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12 -18.02.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12 -18.02.2023

    Bucureștiul reacționeadză dupu cutreamburli ţi s’feaţiră tu kirolu ditu soni.


    România pitricută tru Turcia şi tru Siria agiutoari umanitare a sinistrațlor dupu cutreamburili ditu stămâna tricută, tu cari muriră dzăţ di ñilli di oamiñi. Uidisitu cu ONU, 9 miliuni di sirieni şi 2,2 miliuni di turţă au ananghi di agiutoru. Proţlli salvatori români cari cilăstăsiră tru locărli zñiipsiti ditu Turchia s’turnară aprindu gioi tru văsilie. La București, premierul dimăndă, pi di altă parte, dişcllidearea a unui grup interministerial cari va s’mutrească, prota ş-prota, prevenirea, pregătirea şi apandisea a instituţiilor tru catandisi di ananghi. Nicolae Ciucă cundille că standardile ditu domeniul a construcţiilor şi calitatea a părmătiiloru lipseaşti s-hibă revizuite şi controlate diznou, aţea turlie că atea ţi easti pruvidzutu tru proiecte s’hibă simfunu cu aţea ţi s’construeaşte. Tuti aesti meatri yinu ti şcurtu kiro după ţi tru România s’feaţiră dauă seisme cu magnitudinea di 5,2, respectiv 5,7, tru zdzăli consecutive, tru ună zonă tru cari ahtări manifestări suntu aretki și di ñică intensitati.



    Prezenți românești tru xeani


    Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, și ministrul ali Apărari Naţională, Angel Tîlvăr, llia parti, tu aesti dzăli, la Conferinţa di Securitate di Munchen – un forum reprezentativ tră muabeţ mutrinda dinamica actuală a securitatillei internaţioanală. Anamisa di călisiţ suntu personalităţi marcanti ditu cadrul NATO, UE, ONU, di la alti organizaţii internaţionale şi importanţă factori di apofasi la nivel global. Agenda a conferinţăllei di anlu aestu pruvedu probleme cu impact major ti securitatea globală, cu accent pi evoluţiile a conflictului ditu Ucraina, la aproape un an di la invazia ali Rusie. Ma ninti, tru kirolu a stămănăllei, ună artii ditu aesti probleme di securitate fură zburăti di aţelli doi oficiali români tru intearacțiunile pi cari li avură: Bogdan Aurescu tru kirolu a unei ntrivideari cu secretarul general al ONU, António Guterres, iar Angel Tîlvăr cu omologilli britanic, Ben Wallace, respectiv spaniol, Margarita Robles Fernandez. La New York, ministrul di externe lo parti, ca zburătoru di amprotusa, la ună reuniune a Consiliului di Securitate al ONU, tu kirolu anda ministrul Angel Tîlvăr lo parti, Bruxelles, la Reuniunea a Gruplui di contact tră Ucraina și la Reuniunea miniștrilor apărarillei ditu statili membre NATO.



    Coopearare româno-bavareză


    Relaţiile economiţi, politiţi şi culturale, cum şi agiutorlu ti aderarea României la spaţiul Schengen di liberă circulaţie eara analizate tu analtu livelu tu kirolu a vizităllei la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Oficialu bavarez lu asiguripsi pi prezidentulu Klaus Iohannis di agiutorlu a landului a lui tru dosarlu Schengen, iara șeflu a statlui cundille ligăturli streasi anamisa di România şi Bavaria şi lunga a lor adeti. Premierlu Nicolae Ciucă spusi că părţăli pot s’exploreadză năi domenii di cooperare cum easti inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară ică agricultura. Aţelli doi premieri simnară Declaraţia mutrinda anvărtuşearea a ligăturloru bilaterale, cari pruvedu şi riloarea diznău ali activitati faptă di Comisia Mixtă Guvernamentală România-Bavaria tru aestu an.



    Poziția a Bucureștiului mutrinda stepsurli ditu Ripublica Moldova


    România fu şi ma largu easti cu ndrupămintulu ti Republica Moldova (majoritar românofonă) şi condamnă sertu iţi tentativă di destabilizare iniţiată ditu exteriorul a văsiliillei, declară prezidentulu Klaus Iohannis. “Suntu cabaia găilipsitoari semnalele publice mutrinda iţi cilăstăseri ali Federaţie Ruse tra s’intră paranomu ti s-‘asapargă arada democratică şi constituţională ali Ripublică Moldova, un stat suveran, cari ş’aleapsi pritu vot liber direcţia politică”, spuni şeful a statului tru ună declaraţie di presă dimăndată ñiercuri. Declaratiile eara fapti dupu ţi, luni, liderul di Chisinau, pro-occidentala Maia Sandu declară că Moscova ari naeti s’bagă zori tru perioada yinitoare tra s’alăxească putearea politică ditu Republica Moldova pritu acţiuni preşcavi, cari s-u aspargă văsilia. Ma ninti, Bruxelles, prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelenski, ţănu un zboru dinintea a liderloru UE, ti un ahtari plan ali Rusie. Moscova nu aproaki stepsurli.



    Pideapse ma serti tră droguri


    Camera a Deputaţilor di București vulusi ñiercuri, ca for decizional, nomlu cari crescu pidepsele tră aţelli cari, fără ndrept, seamină, I vindu, oferă ică adară droguri di risc. Proiectul fu reexaminat la căftarea a șeflui a statului, cari căftă ună reglementare ma limbidă mutrinda substanţele nău cuyndilleati tru nomu, cum suntu aţeali etnobotaniţi. Pideapsa tră traficul di droguri di risc va s’hibă ncadrată anamisa di trei şi 10 ani cu hăpsani, iara tru cazlu a drogurilor di mare anamisa di ţinţi şi 15 di ani. Tru cazul tru cari omlu moari, pideapsa va s’hibă di la 15 la 25 di ani di hăpsani. Pideapsili tră aţelli cari au droguri tră consumlu a loru işiş nu fură majorate.



    Dati economiţi mutrinda România


    Prognoza di iarnă a Comisillei Europene adusi estimări cama buni mutrinda economia României – tru aestu an, creaşterea va s’hibă di 2,5%, iara inflaţia să scadă la 9,7%. Și BNR vini cu ună prognoză multu ma bună andicra di aţea ditu andreu 2022 și spuni că inflaţia va s’dipuynă păn tu bitisita a anlui la 7%. BNR nica spusi că dificitul di cont curent al României criscu, anul tricut, cu pisti 52 di procente, di năstricu tora 26 di miliardi di euro, borgea externă totală a României criscu cu pisti 6,1 miliardi di euro, iara investiţiile xeani directe agiumsiră la aproapea 10,7 miliardi di euro.



    Timișoara – capitală culturală europeană tru aestu an


    Programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturăllii 2023 ahurhi oficial, iara aţeali 130 di evenimente inaugurale ndreapti s’dizvărtescu până dumănică. Timişoara ş-pripune s’demonstreadză că easti un căsăbă dişcllisu, curayiosu şi inovativ. Suti di artişti români şi internaţionali clleamă la ună călătorie cari s’aştearni ti anami pi adetea multiculturală a Timişoarăllei. Suntu organizate concerte, expoziţii, spectacole pi geadei, debaturi, teatru, film şi ateliere tru tutu căsăbălu, nica şi tru măhăladz, tuti sumu grita “Yilipsea căsăbălu pritu tini işiş”. Timişoara amparti tru aestu an titlul di Capitală Europeană a Culturăllei cu căsăbadzlli Veszprém ditu Ungaria şi Elefsina, ditu Gărţie.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Retrospectiva săptămânii 12 -18.02.2023

    Retrospectiva săptămânii 12 -18.02.2023


    Bucureștiul reacționează în urma cutremurelor din ultima perioadă


    România a continuat să trimită în Turcia şi în Siria ajutoare umanitare sinistraților în urma cutremurelor de săptămâna trecută, soldate cu moartea a zeci de mii de persoane. Potrivit ONU, 9 milioane de sirieni şi 2,2 milioane de turci au nevoie de ajutor. Primii salvatori români care au acţionat în zonele afectate din Turcia au revenit în cursul noptii de miercuri spre joi în ţară. La București, premierul a anuntat, pe de altă parte, înfiinţarea unui grup interministerial care va urmări, în principal, prevenirea, pregătirea şi răspunsul instituţiilor în situaţii de urgenţă. Nicolae Ciucă a subliniat că standardele din domeniul construcţiilor şi calitatea materialelor trebuie să fie revizuite şi controlate din nou, astfel încât ceea ce este prevăzut în proiecte să coincidă cu ceea ce se construieşte. Toate aceste măsuri survin la scurt timp după producerea în România a două seisme cu magnitudine 5,2, respectiv 5,7, în zile consecutive, într-o zonă în care astfel de manifestări sunt rare și de mică intensitate.



    Prezențe românești peste hotare


    Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, și ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, participă, în aceste zile, la Conferinţa de Securitate de la Munchen – un forum reprezentativ pentru discuţii privind dinamica actuală a securităţii internaţioanele. Printre invitaţi sunt personalităţi marcante din cadrul NATO, UE, ONU, de la alte organizaţii internaţionale şi importanţi factori de decizie la nivel global. Agenda conferinţei de anul acesta include probleme cu impact major asupra securităţii globale, cu accent pe evoluţiile conflictului din Ucraina, la aproape un an de la invazia Rusiei. Anterior, în cursul săptămânii, o parte dintre aceste probleme de securitate au fost abordate de cei doi oficiali români în interacțiunile pe care le-au avut: Bogdan Aurescu în timpul unei întrevederi cu secretarul general al ONU, António Guterres, iar Angel Tîlvăr cu omologii britanic, Ben Wallace, respectiv spaniol, Margarita Robles Fernandez. La New York, ministrul de externe a participat, ca vorbitor principal, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, în timp ce ministrul Angel Tîlvăr a participat, la Bruxelles, la Reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina și la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO.



    Cooperare româno-bavareză


    Relaţiile economice, politice şi culturale, precum şi sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie au fost analizate la cel mai înalt nivel în timpul vizitei la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Oficialul bavarez l-a asigurat pe preşedintele Klaus Iohannis de sprijinul landului său în dosarul Schengen, iar șeful statului a subliniat legăturile intense dintre România şi Bavaria şi lunga lor tradiţie. Premierul Nicolae Ciucă a apreciat că părţile pot explora noi domenii de cooperare cum ar fi inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară sau agricultura. Cei doi premieri au semnat Declaraţia privind consolidarea relaţiilor bilaterale, care prevede şi reluarea activităţii Comisiei Mixte Guvernamentale România-Bavaria în acest an.



    Poziția Bucureștiului privind acuzațiile din Republica Moldova


    România a fost şi continuă să fie alături de Republica Moldova (majoritar românofonă) şi condamnă ferm orice tentativă de destabilizare iniţiată din exteriorul ţării, a declarat președintele Klaus Iohannis. “Sunt extrem de îngrijorătoare semnalele publice privind orice încercări ale Federaţiei Ruse de a interveni ilegitim pentru a răsturna ordinea democratică şi constituţională a Republicii Moldova, un stat suveran, care şi-a ales prin vot liber direcţia politică”, spune şeful statului într-o declaraţie de presă transmisă miercuri. Declaratiile au fost făcute dupa ce, luni, liderul de la Chisinau, pro-occidentala Maia Sandu a declarat că Moscova intenţionează să forţeze în perioada următoare schimbarea puterii politice din Republica Moldova prin acţiuni violente, care să destabilizeze țara. Anterior, la Bruxelles, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vorbit, în fața liderilor UE, despre un astfel de plan al Rusiei. Moscova respinge acuzațiile.



    Pedepse mai aspre pentru droguri


    Camera Deputaţilor de la București a adoptat miercuri, ca for decizional, legea care majorează pedepsele pentru cei care, fără drept, cultivă, vând, oferă sau produc droguri de risc. Proiectul a fost reexaminat la cererea șeful statului, care a solicitat o reglementare mai clară privind substanţele nou menţionate în lege, cum ar fi cele etnobotanice. Pedeapsa pentru traficul de droguri de risc ar urma să se încadreze între trei şi 10 ani de închisoare, iar în cazul drogurilor de mare risc între cinci şi 15 ani. În cazul în care intervine moartea victimei, pedeapsa ar urma să fie de la 15 la 25 de ani de închisoare. Pedepsele pentru cei care deţin droguri pentru consumul propriu nu au fost majorate.



    Date economice privind România


    Prognoza de iarnă a Comisiei Europene a adus estimări îmbunătățite privind economia României – în acest an, creşterea ar urma să fie de 2,5%, iar inflaţia să scadă la 9,7%. Și BNR a venit cu o prognoză mult mai bună faţă de cea din decembrie 2022 și spune că inflaţia va coborî până la finalul anului la 7%. BNR a mai arătat că deficitul de cont curent al României a crescut, anul trecut, cu peste 52 de procente, depăşind acum 26 de miliarde de euro, datoria externă totală a României a crescut cu peste 6,1 miliarde de euro, iar investiţiile străine directe au însumat aproape 10,7 miliarde de euro.



    Timișoara – capitală culturală europeană în acest an


    Programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 a început oficial, iar cele 130 de evenimente inaugurale pregătite se desfăşoară până duminică. Timişoara îşi propune să demonstreze că este un oraş deschis, curajos şi inovativ. Sute de artişti români şi internaţionali cheamă la o călătorie care se mulează perfect pe tradiţia multiculturală a Timişoarei. Sunt organizate concerte, expoziţii, spectacole stradale, dezbateri, teatru, film şi ateliere în întregul oraş, inclusiv în cartiere, totul sub sloganul “Luminează oraşul prin tine”. Timişoara împarte în acest an titlul de Capitală Europeană a Culturii cu oraşele Veszprém din Ungaria şi Elefsina, din Grecia.









  • Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2023

    Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2023

    130
    de evenimente pe parcursul a trei zile pentru inaugurarea oficială a
    sezonului Timişoara – Capitală
    Europeană a Culturii 2023     ! Pitorescul oraș din vestul României
    devine, de vineri, pentru un an, al doilea din țară – după Sibiu în
    2007 – care deține acest mult râvnit statut. Prin el, timișorenii îşi propun să
    arate că urbea în care locuiesc este una tradiţional
    multiculturală, deschisă, curajoasă şi inovativă.

    Pe parcursul celor trei zile de sărbătoare
    culturală, la Timișoara sunt așteptate să participe în jur de 16.000 de persoane,
    între care 100 de înalţi oficiali din ţară şi străinătate, inclusiv zeci de ambasadori,
    premierul Nicolae Ciucă şi comisarul european Adina Vălean. Sute de artişti
    români şi internaţionali le propun tuturor concerte, expoziţii, spectacole
    stradale, teatru, film şi ateliere în întregul oraş, inclusiv în cartiere,
    totul sub sloganul Luminează oraşul prin tine!.

    Primarul Dominic
    Fritz și-a îndemnat concetăţenii să fie parte din această sărbătoare: Este şansa noastră de a arăta tot ce ştim despre moştenirea Timişoarei,
    dar şi despre energia pe care o avem în ziua de azi şi despre setea pe care o
    avem pentru viitor. Suntem mândri de oraşul nostru şi sunt absolut sigur că,
    peste un an, ne vom trezi într-o nouă comunitate, mai bună, mai implicată, în
    care fiecare dintre noi îşi are locul. Deci, haideţi să facem din acest an anul
    Timişoarei.

    Printre punctele de atracţie ale debutului de sezon Timişoara
    – Capitală Europeană a Culturii 2023     se numără expoziţia retrospectivă
    Victor Brauner de la Muzeul de Artă, prima din România şi una dintre cele mai
    importante din Europa, dedicată acestei figuri emblematice a culturii
    avangardiste și suprarealiste românești și europene. Apoi au fost pregătite
    concerte susţinute de compozitorul
    și pianistul român Andrei Irimia,de
    Filarmonica Banatul, de DJ Bully, de cântărețul
    și compozitorul suedezo-britanic Jay-Jay Johanson sau de compozitorul și
    pianistul olandez Joep Beving. După mai bine de 30 de ani de turnee în jurul
    lumii, membrii fondatori ai Taraf de Haidouks s-au întors acasă și
    au pornit, sub bagheta Șaraimanic, un nou proiect – Taraf de Caliu,
    prezent și el la Timișoara. Unul
    din cele mai apreciate gipsy band din lume, Taraf de Caliu duce mai
    departe o muzică tradițională din sudul României.

    Organizatorii au promis de
    neratat și show-ul aerian pus în scenă cu ajutorul macaralelor de spaniolii de
    la Muaré Experience. O pepinieră cu cinci etaje, cu peste 1.300 de plante, va
    fi punct de belvedere şi spaţiu de educaţie pentru biodiversitate, în timp ce
    Universitatea Politehnica găzduiește un adevărat festival de cultură digitală.
    Dar, mai multe detalii despre programul evenimentelor de la sfârşitul acestei
    săptămâni sunt pe site-ul opening.timisoara2023.eu.