Radio România Internațional

Tag: Timoc

  • Jurnal românesc – 26.12.2022

    Jurnal românesc – 26.12.2022

    Teatrul de
    Balet din Sibiu a început un amplu turneu internaţional, în cadrul căruia vor
    fi prezentate 21 de reprezentaţii ale spectacolelor de balet clasic
    Spărgătorul de nuci şi Albă ca Zăpada    . Până pe 8 ianuarie 2023,
    spectacolele vor fi prezentate publicului în 16 oraşe din Belgia şi Olanda.




    Fundaţia Calea Victoriei vă invită miercuri, 4 ianuarie 2023, de la ora
    19:00, la Concertul Extraordinar de Anul Nou, eveniment de gală aflat la a IX-a
    ediţie, ce va avea loc la Ateneul Român    . Intrăm în noul an cu entuziasm și energie
    proaspătă, pe acordurile splendide ale muzicii clasice, ascultând arii și duete
    celebre în interpretarea sopranei Rodica Vică și a baritonului Alexandru
    Constantin, acompaniați de Symphactory Orchestra, sub bagheta dirijorului
    Tiberiu Soare. Publicul prezent la acest concert va fi încântat de compoziţiile
    lui Vivaldi, Monteverdi, Mozart, Rossini, Verdi și Donizetti, de un univers
    sonor care ne va purta într-o călătorie nostalgică în mijlocul orașului
    Veneția, celebrând perenitatea artei.




    Timișoara face ultimele pregătiri pentru anul 2023, când va deveni Capitală
    Europeană a Culturii.     Organizatorii evenimentului s-au reunit la cinematograful
    Victoria pentru a prezenta programul cultural de anul viitor.
    Deschiderea festivă a programului cultural va avea loc în weekendul 17-19
    februarie 2023, iar pentru anul viitor sunt prevăzute peste 50 de evenimente
    dedicate programului Timișoara 2023: de la concerte în aer liber, până la
    teatre în spații neconvenționale sau premiere de film. Este pentru a doua oară
    când România are un oraș capitală europeană, după Sibiu, în 2007. Primarul
    municipiului de pe Bega, Dominic Fritz, a participat, în ultima vreme, la
    campanii externe de promovare a evenimentului de anul viitor în marile capitale
    europene: Paris, Bruxelles sau Berlin.




    Membrii celor două comisii pentru românii din afara granițelor, cea din Senat și
    din Camera Deputatilor au transmis românilor de peste hotare, pe care ii
    reprezintă în Parlamentul de la București, mesaje de felicitare și urări pentru
    noul an:     Dragi români din țară și din diaspora, din Basarabia, din Nordul
    Bucovinei și din Herța, din Sudul Basarabiei și din Timoc, din Voievodina și
    Ungaria, din Bulgaria și din statele balcanice, dacoromâni, macedoromâni,
    meglenoromâni sau istroromâni, acum, în preajma sărbătorilor de iarnă -
    Crăciunul și Anul Nou – gândul meu se îndreaptă către voi, transmite deputatul
    Boris Volosatîi, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din
    afara granițelor țării.

    Lăsăm în urmă un an zbuciumat, plin de evenimente,
    care ne-au prilejuit totuși mai multe bucurii. Cea mai importantă este că am
    reușit, în premieră absolută, să creștem de câteva ori, ducând la un record
    istoric, fondurile bugetare alocate în 2023 Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni și Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova: peste 55
    de milioane de euro.

    Mesajul continuă: Anul 2023 este unul de cotitură în
    relația României cu românii din jurul granițelor țării și diaspora. Am putut
    demonstra – Putere și Opoziție – că, așa cum este firesc, problemele românilor
    de peste hotare fac obiectul consensului clasei politice de la București. Sunt
    convins că toți cei care vorbim limba română și dialectele ei, toți cei care
    trăim și simțim românește, oriunde ne-am afla, vom putea în 2023 să ridicăm
    relația României cu românii din lumea întreagă la înălțimea așteptărilor
    noastre. În calitate de parlamentar român ales în circumscripția pentru românii
    din afara granițelor țării, de vicepreședinte al Comisiei de profil din Camera
    Deputaților, dar și de român din Basarabia, vă urez tuturor sănătate,
    prosperitate, pace sufletească și bucurii adevărate! Sărbători cu pace -
    Crăciun fericit și An Nou cu bine! Cu drag, deputat Boris Volosatîi,
    vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor
    țării.

    Deși 2022 a fost un an dificil, întâmpinăm Noul An cu
    speranță și încredere, cu certitudinea unui an mai bun, un an care să ne
    demonstreze încă o dată că orice obstacol poate fi depășit prin devotament și
    efort comun. Doresc românilor de pretutindeni mai multă fericire, mai multe
    clipe prețioase alături de cei dragi și încredere într-un viitor prosper care
    să nu îi condiționeze să părăsească meleagurile românești. Voi depune toate
    eforturile necesare pentru a fi alături de dumneavoastră și voi lupta în
    continuare pentru drepturile românilor din afara granițelor țării. Anul Nou să
    vă dăruiască sănătate, pace în suflet și rodnicie. La mulți ani!

    Vă mulțumesc
    foarte mult și vă doresc Sărbători binecuvântate! – urează la rândul său,
    deputatul Valentin Făgărășian, de asemenea, vicepreședinte al Comisiei pentru
    comunitățile de români din afara granițelor țării. Vă doresc ca, oriunde
    v-ați afla, spiritul sărbătorilor de iarnă să vă umple casele de lumină și
    bunătate și să primiți cu bucurie colindul celor care vestesc Nașterea lui
    Hristos. Crăciun Fericit tuturor și un An Nou plin de împliniri! trasmite
    și senatorul Ioan Cristina, secretar al Comisiei pentru românii de
    pretutindeni.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Tradiții în Bulgaria


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    19 ani de la reîntoarcerea Bisericii Ortodoxe Române în Timoc, Serbia.
    Interviu cu părintele Boian Alexandrovic, paroh de Malainița și Remesiana,
    protopop iconom stavrofor al Daciei Ripensis și vicar administrativ al
    Timocului.


  • Jurnal românesc – 18.02.2021

    Jurnal românesc – 18.02.2021

    Aceasta este doctor în filologie
    şi lector de limba română la Universitatea din Granada. A mai fost lector la
    Universitatea din Alicante şi este titular al cursului de Literatură comparată
    la Facultatea de Litere a Universităţii Ştefan cel Mare din
    Suceava. Este licenţiată în limba şi literatura română, spaniolă şi engleză şi
    are un master în Comunicare şi relaţii publice. Locuieşte de 12 ani în Spania,
    unde a promovat limba şi cultura română, organizând congrese, simpozioane,
    seminarii academice, festivaluri, seri de poezie, dezbateri, lansări de carte
    şi ateliere de traduceri. Cele mai importante manifestări organizate au fost
    Noaptea poetelor din România, Festivalul Culturii Române şi Festivalul
    Copilăriei – România ca teren de joacă, ultimul pus în scenă
    alături de Ambasadele României din Spania şi Portugalia, cu sprijinul
    reprezentanţei Institutului Cultural Român la Madrid. Intru în această
    echipă administrativă cu mândria de a reprezenta românii oriunde aş merge, aşa
    cum am făcut şi până acum (…) Sunt vocea României din afara României    , a
    declarat Oana Ursache la preluarea funcţiei.




    Delegația
    românilor din Timoc, aflată într-o vizită de lucru la Bucureşti, a avut o
    întrevedere cu membrii Comisiei românilor de pretutindeni din Senat.
    Președintele partidului Neamului Românesc din Serbia, doctorul Predrag
    Balașevic, și şeful asociației Ariadnae Filum, Zavișa Jurj, le-au
    povestit senatorilor situaţia tragică prin care trec vlahii din Timoc şi au
    subliniat că este inadmisibil ca în secolul 21 o comunitate care trăieşte
    într-o ţară democratică să nu aibă drepturi elementare.

    Această
    comunitate, care este în jur de 300.000 de români în 200 de localităţi unde
    trăiesc, nu au o şcoală în limba română, nu au mass-media în limba română şi
    avem mari probleme cu slujirea în biserici româneşti în limba română. Noi am
    trimis o scrisoare de protest la Bruxelles, Bucureşti şi Belgrad. De la
    Bucureşti, din păcate, am avut numai răspunsul de la Comisia pentru românii de
    pretutindeni de la Senat    , a declarat Predrag Balasevici. Cei doi delegaţi au
    transmis că românii din Valea Timocului solicită drepturi egale cu cele ale
    românilor din Voivodina şi ale sârbilor din România. Senatorul Claudiu Târziu a
    afirmat că românii din Timoc trăiesc o adevărată dramă şi consideră că
    deşi sunt pe cale de dispariţie statul român nu face nimic pentru
    salvarea lor. La rândul său, şeful Comisiei pentru politică externă din Senat,
    Titus Corlățean, a declarat că membrii acesteia au decis să întreprindă o serie
    de demersuri atât interne cât și externe în vederea susţinerii identităţii
    naţionale româneşti în Serbia.




    Proiectul
    Cititul este distractiv! – Literatura română în traducere germană a fost
    lansat de Institutul Cultural Român de la Berlin cu volumul Sânii verzi de
    Florin Iaru. În cadrul proiectului, derulat în perioada 15 februarie – 10 mai
    pe rețelele de socializare ale reprezentanței culturale româneşti în capitala
    Germaniei, sunt promovați scriitori români traduși și publicați în ultimii trei
    ani la edituri din Germania, Elveția și Austria. În fiecare zi de luni a
    săptămânii, publicului german îi este prezentată o carte a unui autor român, ce
    include un rezumat al intrigii, recenzii ale criticilor literari sau ale
    jurnaliștilor din spațiul de limbă germană, precum și informații despre
    achiziționarea volumului. Din selecție mai fac parte, printre alţii, autori
    precum Mircea Cărtărescu, Dana Grigorcea şi Lavinia Braniște.




    Reprezentanţele
    Institutului Cultural Român din străinătate organizează o serie de manfestări
    reunite sub numele Săptămâna Brâncuși, care are loc la împlinirea a
    145 de ani de la nașterea marelui sculptor. ICR Bruxelles prezintă un interviu
    cu muzeograful Doina Lemny, cercetător la Centrul Pompidou, care vorbeşte despre
    viața și opera lui Constantin Brâncuși. ICR Chişinău organizează expoziția
    Constantin Brâncuşi – Pasărea Măiastră, cu o serie de documente și
    imagini ale operelor sale, articole, scrisori și mărturii referitoare la crezul
    artistic al sculptorului. ICR Lisabona difuzează seria de materiale video
    Portughezi despre Brâncuși, în care patru personalități lusitane
    din domeniul artelor vizuale aduc un omagiu sculptorului care le-a influenţat
    opera. ICR Londra prezintă unu tur filmat din studioul Brâncuși, din cadrul
    Muzeului de Artă Craiova, și filmul Muzeul cântat despre Muzeul de
    Artă Comparată de la Sângeorz-Băi, un spațiu curatoriat în spirit brâncușian.
    ICR Madrid prezintă documentarul de artă Brâncuși, realizat în 1966
    de Cornel Mihalache, ICR Paris difuzează spectacolul Sărutul, în
    regia lui Horațiu Mihaiu, o producție a Teatrului Elvira Godeanu
    din Târgu Jiu, iar ICR Istanbul, filmul L-au întâlnit pe Brâncuși,
    realizat de cineastul Ionuț Teianu şi bazat pe volumul cu acelaşi nume semnat
    de Doina Lemny. Ziua Brâncuşi se sărbătoreşte, începând din 2016,
    pe 19 februarie, data naşterii marelui sculptor român.

  • Jurnal românesc – 16.02.2021

    Jurnal românesc – 16.02.2021

    O delegație a românilor din Timoc, formată din președintele partidului Neamului Românesc din Serbia, doctorul Predrag Balașevic, și şeful asociației Ariadnae Filum, Zavișa Jurj, se află într-o vizită de lucru în România. Aceştia s-au întâlnit, deja, cu reprezentanţi ai partidelor parlamentare, cărora le-au adus la cunoştinţă situația extrem de dificilă în care se găsesc cei aproximativ 300.000 de etnici români din Timoc. Cei doi au atras din nou atenţia asupra politicii de asimilare etnică la care sunt supuşi conaţionalii din Timoc, a lipsei drepturilor ce ţin de limbă şi biserică și a resurselor pentru menținerea identității românești.

    Membrii delegației au informat, totodată, asupra distrugerii unei importante părți a regiunii în care trăiesc de către o companie chineză care exploatează cuprul şi apreciază că acest lucru se face cu complicitatea administraţiei de la Belgrad, care şi-ar dori să-i alunge pe românii autohtoni din zonă. De asemenea, atât Predrag Balașevic cât şi Zavișa Jurj au deplâns dezinteresul diplomației de la Bucureşti pentru problematica românilor din Serbia. Recent, reprezentanţii românilor din Valea Timocului au transmis o scrisoare instituţiilor de la Bucureşti şi Bruxelles în care au detaliat situaţia disperată în care se află comunitatea şi le-au cerut să intervină pe lângă autorităţile sârbe pentru ca acestea să le respecte drepturile prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

    Starea de urgență în sănătate publică în Republica Moldova a fost prelungită până la 15 aprilie, în contextul creşterii numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, transmite Radio Chişinău. În ultimele 14 zile, în raioanele Cahul, Căuşeni, Donduşeni, Făleşti, Rezina, Rîşcani, Soroca, Ştefan Vodă şi Ungheni a fost instituit codul portocaliu de alertă, iar în celelalte 29 – codul roşu. Comisia națională extraordinară de sănătate publică din stânga Prutului a instituit şi noi interdicţii, între care restricţionarea activităţii centrelor comerciale, care vor fi închise în zilele de weekend, şi a piețelor, care vor fi deschise doar în zilele de marți, joi și sâmbătă, cu excepția piețelor agricole. Chişinăul a decis şi închiderea cluburilor de noapte, a discotecilor şi reducerea numărului maxim de participanți la evenimentele festive în localuri publice, de la 50 la 20.

    De asemenea, numărul de pasageri admis în mijloacele de transport municipal, raional și interraional a fost redus la 50% din capacitatea de îmbarcare, iar centrele comerciale închise sunt obligate să asigure un spațiu de 4 metri pătrați pentru fiecare vizitator. Radio Chişinău precizează că instituțiile de învățământ vor funcționa în continuare fără restricții.

    Programul Conferințele Leon Feraru, organizat online de reprezentanța Institutului Cultural Român la New York, continuă pe 17 februarie cu istoricul Sanda Golopenția, profesor de literatură la Universitatea Brown, care va vorbi despre conflictele cultural-ideologice în mediul academic american, mutațiile survenite în civilizația americană după Războiul Rece și tulburările vieții intelectuale contemporane americane. Proiectul Conferințele Leon Feraru, realizat împreună cu Centrul de Studii Sud-Est Europene al Universității Columbia, are drept scop crearea unui spațiu al dialogului intelectual româno-american, care să scoată în evidență cele mai valoroase contribuții românești, americane și internaționale, în domeniile istorie, literatură și arte, politologie şi relații internaționale. Programul a început pe 13 ianuarie şi se desfăşoară până pe 9 iunie. Programul complet se găseşte pe site-ul icr.ro şi pe pagina de Facebook a ICR New York.

    Expoziția de fotografie Lumea de aproape a artistului israelian de origine română Yaakov Herevon este găzduită de ICR Tel Aviv până pe 15 martie. Sunt expuse instantanee realizate în stil close-up, care surprind momente din natură, precum şi lucrări dedicate mediului înconjurător din Israel, alături de o serie de fotografii realizate în timpul numeroaselor călătorii pe care artistul le-a întreprins în România în căutarea rădăcinilor familiale românești. Yaakov Herevon s-a născut în Israel şi spune că a fost mereu fascinat de moștenirea culturală primită din România, de la mama sa născută la Galați. A absolvit studii de fotografie avansată la Camera Obscura și a participat la numeroase expoziții solo și colective atât în Israel, cât și în România. Expoziţia de la sediul ICR Tel Aviv poate fi vizitată de luni până joi între orele 09.00 – 17.00 şi vineri în intervaalul 09.00 – 14.00, doar cu programare în prealabil.

  • Ziua Naţională a României, sărbătorită la Vârşeţ, în Voivodina, pe 24 noiembrie

    Ziua Naţională a României, sărbătorită la Vârşeţ, în Voivodina, pe 24 noiembrie

    Ziua Nationala a României, sărbătorita la Vârşeţ, în Voivodina, pe 24 noiembrie, în organizarea Consiliului Naţional al Minorităţii
    Naţionale Române din Serbia (cu
    participarea unor autoritati sârbe si române si a etnicilor români din zona, dar si din
    Timoc). Interviu
    cu Daniel Magdu, preşedintele CNMRS


  • Jurnal românesc – 21.11.2018

    Jurnal românesc – 21.11.2018

    Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, marţi, o alocuţiune în cadrul unei mese rotunde cu participare internaţională dedicate situaţiei copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Şeful statului a declarat că numărul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate este alarmant şi a arătat că statisticile cu care lucrează instituţiile diferă dramatic, punctând că statul trebuie să-i ia în evidenţă cu exactitate.“La noi numărul mare de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate este de-a dreptul alarmant. Unele studii vorbesc despre 300, chiar 350 de mii de copii, iar instituțiile statului lucrează cu cifre care diferă dramatic. Statisticile Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului arată, pe de-o parte, că avem 95 de mii de copii în această situație, iar, pe de altă parte, Inspectoratele Școlare Județene raportează 159 de mii de copii. Așadar, primul lucru pe care statul îl are de făcut este să îi identifice și să îi ia în evidență cu exactitate”, a declarat preşedintele. Klaus Iohannis a mai spus că este nevoie de programe concrete de sprijin pentru că riscul abandonului școlar în rândul acestor copii este foarte mare.



    În perioada 22 – 24 noiembrie va avea loc, la Chişinău a doua ediţie a conferinţei internaţionale “Latinitate, romanitate, românitate”. Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, instituţie subordonată MRP, va sprijini realizarea conferinței în colaborare cu ministere şi universităţi din Rep. Moldova. Evenimentul îşi propune crearea unui cadru de discuții între specialiștii din domeniului istoriei și al culturii din România și Republica Moldova, pentru a evidenția moștenirea istorică a spațiului românesc în contextul general european. Conferinţa, structurată pe mai multe paliere, se va desfăşura în Sala Senatului a Universităţii de Stat din Moldova şi va reuni specialiști și personalități de marcă din România și Republica Moldova, dar și studenți de la universități de profil din stânga Prutului, ce vor aborda în prelegeri diverse aspecte referitoare la identitatea românească și coordonatele formării acesteia.



    120 de copii, lideri de opinie ai românilor/vlahilor din Timoc, reprezentanți ai mediului asociativ și ai mai multor categorii socio-profesionale s-au aflat, pentru două zile în România, regiunea Olteniei, într-o excursie tematică, cu prilejul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Evenimentul s-a numit “Drumeț în țara mea. Excursii tematice pentru tinerii români din Timoc” şi a fost organizat de Institutul ,,Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Proiectul a vizat tinerii români/vlahi din Timocul sârbesc, şi a avut drept scop facilitarea cunoașterii istoriei naționale, geografiei, arhitecturii și artelor vizuale românești de către tinerii etnici români, în vederea recuperării memoriei istorice și a conștientizării apartenenței la neamul românesc.



    Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Locale din Alba Iulia şi publicația “Foaia Românească” din Ungaria, a organizat, zilele trecute, conferința ,,Contribuția românilor din Ungaria la Marea Unire și Rolul Armatei Române în eliberarea Budapestei de trupele bolșevice”. Conferinţa s-a desfăşurat la Jula, în Ungaria. Au participat zeci de reprezentanți ai comunității de români din Ungaria – oficiali români, directori ai școlilor românești, preoți, jurnaliști, cercetători, membri ai mediului asociativ, dar și demnitari ai statului român și autorități locale din România.

  • Jurnal românesc – 14.11.2018

    Jurnal românesc – 14.11.2018

    Institutul
    ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni organizează, pe 17
    noiembrie, la Jula, în Ungaria, conferinţa ,,Contribuţia românilor din Ungaria
    la Marea Unire şi Rolul Armatei Române în eliberarea Budapestei de trupele
    bolşevice’. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Centrul pentru
    Politici Locale din Alba Iulia şi publicaţia ‘Foaia Românească’ din Ungaria. La
    conferinţă vor participa diplomaţi, istorici, demnitari ai statului român,
    ziarişti din tară şi din Ungaria, membri ai asociaţiilor civice din România, şi
    reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria. În cadrul evenimentului va
    avea loc şi o festivitate în cadrul căreia membrii reprezentativi ai
    comunităţii de români din Ungaria, inclusiv directorii de şcoli în care se
    învaţă în limba română, vor fi premiaţi de către Institutul ‘Eudoxiu
    Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni. Proiectul se încadrează în Planul
    de activităţi pentru anul 2018 al Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ – Program
    strategic – Spaţiul cultural comun românesc – Centenar Marea Unire 1918 – 2018.




    120 de
    copii, lideri de opinie ai românilor/vlahilor din Timoc, reprezentanţi ai
    mediului asociativ şi ai mai multor categorii socio-profesionale vor veni în Oltenia, într-o excursie tematică, cu
    prilejul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Proiectul intitulat Drumeţ în
    ţara mea aparţine Institutului ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de
    pretutindeni şi se va desfăşura în perioada 17-18 noiembrie. Evenimentul are
    drept scop facilitarea cunoaşterii istoriei naţionale, geografiei, arhitecturii
    şi artelor vizuale româneşti de către tinerii etnici români, în vederea
    recuperării memoriei istorice şi a conştientizării apartenenţei la neamul
    românesc. Printre obiectivele ce vor fi vizitate se numără mai multe muzee,
    mânăstiri şi ansambluri sculpturale din Craiova, Târgu Jiu şi Orşova. Proiectul
    ‘Drumeţ în ţara mea’ a început în anul 2016 şi se desfăşoară anual, în
    parteneriat cu Asociaţia pentru cultură a românilor din Serbia ‘Ariadnae
    Filum’.





    Ministerul
    Afacerilor Externe informează că, în noaptea de 13 spre 14 noiembrir, trei
    cetățeni români și unul yemenit, membru de familie, au fost evacuați, în
    siguranță din Republica Yemen, prin Egipt și Turcia, către România. Pe tot
    parcursul deplasării, cetățenii români și membrul de familie al acestora s-au
    aflat în legătură permanentă cu Ambasada României la Cairo și cu Consulatul
    General al României la Istanbul. Reprezentanții misiunii diplomatice române de
    la Cairo și ai oficiului consular de la Istanbul, în coordonare permanentă cu
    Celula de Criză a MAE și cu sprijinul consulului onorific al Republicii Yemen
    în România, au acordat permanent asistență consulară în vederea repatrierii pe
    cale aeriană, prin identificarea unei modalități optime de evacuare, emiterea
    documentelor necesare deplasării și asigurarea îndeplinirii formalităților de
    îmbarcare. Celula de Criză a MAE continuă eforturile de evacuare în siguranță a
    cetățenilor români aflați în Yemen și rămâne în legătură permanentă atât cu
    aceștia, cât și cu toate autoritățile competente din regiune

  • Limba română a fost omagiată în Timocul sârbesc

    Limba română a fost omagiată în Timocul sârbesc

    La Biblioteca Națională din Bor a avut
    loc în data de 31 august 2017 conferința Sinonimia vlah/român – provocări și
    realități. Graiuri vorbite de românii/vlahii din Timoc, organizată de
    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, în parteneriat
    cu Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia Ariadnae
    Filum. Evenimentul a marcat sărbătorirea Zilei Limbii Române.


    Un cuvânt
    de salut a fost adresat de conducerea bibliotecii, de moderatorul conferinței,
    Zavișa Jurj, președintele Asociației Ariadnae Filum și de reprezentanții
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, care au
    transmis mesajul directorului general adjunct, Nicolae Brînzea.


    Venim
    în această zi de sărbătoare, în care omagiem limba română, cu un mesaj de
    felicitare, dar și de încurajare pentru toți vorbitorii de limbă română din
    Valea Timocului. Felicitări pentru capacitatea extraordinară de a păstra
    intactă o limbă nu scrisă, ci doar vorbită. Au vorbit-o străbunicii,
    bunicii, părinții și pe care se străduie să o vorbească și copiii. Încurajare
    pentru eforturile care trebuie depuse, în parteneriat, ca limba română să
    reziste. (…). Institutul <> vă asigură că
    va continua proiectele destinate etnicilor români din Serbia, cu accent pe
    utilizarea limbii române și în alt spațiu decât cel privat. Limba română rămâne
    factorul care ne unește și care reflectă conștiința comună a destinului românesc,
    a transmis domnul Nicolae Brînzea.


    Cele
    peste 100 de persoane de toate vârstele prezente la eveniment au
    audiat apoi prelegerea susținută de etnograful și lingvistul Slavoljub
    Gațovici, autor al seriei de Lucrări selectate privind Istoria
    Românilor/Vlahilor din Serbia de Răsărit în cinci cărți. Limba română
    s-a format și a evoluat de-a lungul Dunării, graiul timocean fiind o mărturie a
    acestui aspect. Controversa referitoare la graiul timocean ca limbă vlahă nu
    are fundament științific, ci doar o origine pur politică, croită de
    autoritățile sârbești, teză care poate fi combătută numai prin folosirea limbii
    române în școli și în biserici, fără piedici, fără presiuni, fără tertipuri.
    Limba vorbită de românii din Timocul sârbesc este o variantă a limbii române, nu
    o limbă distinctă, a concluzionat etnograful și lingvistul Slavoljub.
    Gațovici.


    Partener media: TVR Internaţional

  • Jurnal românesc – 23.05.2017

    Jurnal românesc – 23.05.2017

    Consiliul Naţional al
    Minorităţii Naţionale Române din Serbia a cerut administraţiilor şcolare din
    regiunile Timoc, Morava şi sudul Dunării să finalizeze, până pe 30 mai,
    anchetele de stabilire a elevilor care vor studia limba română în anul şcolar
    2017-2018. Responsabilul Departamentului Învăţământ al Consiliului, prof.
    Anişoara Tăran, a declarat că, în anul şcolar respectiv, familiile elevilor
    decişi să studieze limba română cu elemente de cultură generală nu vor mai
    putea opta, ca până acum, între studierea acesteia şi informatică. Potrivit
    acesteia, o noutate decisă de autorităţile de învăţământ din Serbia se referă
    la faptul că un copil odată înscris la cursurile în limba română va
    trebui să continue studierea limbii minorităţii până la sfârşitul ciclurilor
    primar, gimnazial sau liceal. Tăran a menţionat că elevii interesaţi de
    limba română vor forma clase în unităţile de învăţământ din localităţile
    Bolevăţ, Kladova, Kucevo, Lubniţa, Maidanpek, Pojarovăţ şi Zajcear’, dar, dacă
    vor exista cereri suficiente nu este exclus să se organizeze cursuri şi în alte
    localităţi cu populaţie majoritar românească. In Serbia de nord-est, primele
    cursuri de limba română au fost organizate în 2013 prin implementarea unui proiect-pilot
    promovat de Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, la
    care şi-au manifestat dorinţa de a învăţa facultativ limba română 895 de elevi
    de la şcoli generale şi alţi 628 de elevi din învăţământul liceal.




    Majorările de salarii sunt necesare pentru
    a stopa plecarea tinerilor din România, a precizat, luni, purtătorul de cuvânt
    al PSD, Adrian Dobre. El a mai spus că, dacă nu s-ar lua aceste măsuri, mediul de afaceri s-ar
    confrunta cu o lipsă din ce în ce mai accentuată a forţei de muncă. Este foarte
    greu să convingi un tânăr absolvent de facultate sau de şcoală profesională să
    rămână în ţară, în condiţiile în care salariile românilor sunt de 3-4 ori mai
    mici decât ale europenilor, a afirmat Adrian Dobre. Potrivit acestuia,
    programul de guvernare şi-a arătat eficienţa după primul trimestru, când
    România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană.






    75% dintre români consideră că ţara se
    îndreaptă într-o direcţie greşită, potrivit sondajului naţional Percepţiile
    şi atitudinile populaţiei privind conflictul de interese la nivel central şi
    local, în România. Potrivit sondajului lansat luni şi al cărui beneficiar
    este Institutul pentru Politici Publice, 20% dintre respondenţi consideră că în România
    lucrurile merg într-o direcţie bună. Pentru ca
    lucrurile să meargă mai bine în ţară, cei mai mulţi dintre români consideră că
    ar trebui rezolvate cu prioritate următoarele probleme: corupţia, lipsa
    locurilor de muncă, sărăcia, nivelul redus al veniturilor, furtul din banii
    publici şi problemele din sănătate. Jumătate dintre respondenţi se declară
    interesaţi sau foarte interesaţi de problema conflictului de interese.
    Directorul IPP Adrian Moraru a menţionat faptul că una dintre cele mai
    sensibile zone în care se manifestă conflictul de interese este reprezentată de
    achiziţiile publice. El a precizat ca un proiect derulat de IPP în parteneriat
    cu ANI îşi propune să aducă o abordare nouă în ceea ce priveşte lupta
    anticorupţie în România, printr-o mai mare atenţie acordată întăririi
    capacităţii administrative a sistemului de integritate, prin identificarea
    timpurie a ariilor de risc şi prevenire a conflictelor de interese printr-o
    serie de instrumente dezvoltate de cei doi parteneri şi instituţionalizate ca
    proceduri interne de lucru la nivelul Agenţiei.

  • Jurnal românesc 05.04.2017

    Jurnal românesc 05.04.2017

    Drepturile
    comunităţii românilor din Serbia trebuie negociate mai bine de România – a spus
    preşedintele Partidului Neamul Românesc, Pedrag Balaşevici, care s-a întâlnit cu
    deputaţii din Comisia pentru Românii de Pretutindeni. El a afirmat că limba română
    nu se preda în şcoală pentru românii din Timoc, nu există mass-media în limba
    română şi sunt probleme cu construirea bisericilor româneşti în Timoc. Pedrag
    Balaşevici a adăugat ca Serbia nu alocă nimic din bugetul statului pentru
    comunitatea românească din Timoc. La rândul său, preşedintele Comisiei pentru
    Românii de Pretutindeni, deputatul PMP Constantin Codreanu, a afirmat că ar
    trebui să fie reciprocitate, pentru că România poate fi un exemplu în ceea ce
    priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. La discuţii a
    participat şi ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, care
    a declarat că există fondurile pentru construcţia unui Centru Cultural Român în
    Serbia, iar Guvernul urmează să decidă unde va fi amplasat acesta.

    Preşedintele
    executiv al PMP, Eugen Tomac, solicită demisia conducerii Institutului pentru
    Investigarea Crimelor Comunismului. El a spus că nicio instituţie a statului
    român nu a participat la comemorarea masacrului de la Fântâna Albă, comis de
    forţele sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Săptămâna
    trecuta s-au împlinit 76 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, când aproape
    trei mii de români au fost ucişi de trupele sovietice. În memoria lor, 1
    aprilie a fost decretată Ziua Naţională în Memoria Românilor – victime ale
    masacrelor deportărilor, foametei şi altor forme de represiune organizate de
    regimul sovietic în Bucovina, Ţinutul Herţei şi Basarabia.

    Deputatul PNL Ovidiu
    Raeţchi i-a transmis o scrisoare deschisă premierului Sorin Grindeanu în care
    i-a solicitat să susţină realizarea unui muzeu al victimelor comunismului la
    Fortul 13 Jilava, scrie adevarul.ro. Crearea unui muzeu al Victimelor
    Comunismului reprezintă o obligaţie a actualei clase politice, obligaţie care a
    fost amânată nepermis de mult. Lipsa voinţei politice şi orgoliile partidelor
    care au dorit să îşi asume paternitatea acestui proiect au împiedicat
    realizarea sa, chiar dacă au trecut 27 de ani de la Revoluţie, susţine deputatul liberal
    Ovidiu Raeţchi în scrisoarea deschisă trimisă premierului Grindeanu. Raeţchi a
    mai anunţat ca va lansa în dezbatere publică o iniţiativă legislativă prin care
    propune ca fostul penitenciar Fortul 13 Jilava să treacă din administrarea
    Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în administrarea Ministerului
    Culturii şi transformarea sa în muzeu.

    Programul
    Start-Up Nation – România a fost gândit să aibă un impact real
    asupra oricărui cetățean, nu doar asupra unor structuri asociative vizate deja
    de alte programe, a afirmat, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
    Antreprenoriat, Alexandru Petrescu. Programul se va desfășura timp de patru ani
    şi își propune finanțarea a aproximativ 10.000 de noi firme anual. Prin acest
    program ar putea fi create peste 20.000 de locuri de muncă în fiecare an, în
    condițiile în care pentru un grant de 100.000 de lei, IMM-urile au obligația de
    a angaja minim o persoană, iar pentru 200.000 de lei minim două persoane. Bugetul
    pentru acest program este de 400 de milioane de euro, bani care vor proveni
    atât din bugetul de stat, cât și din bugetul Uniunii Europene.

  • Jurnal românesc – 27.02.2017

    Jurnal românesc – 27.02.2017


    Ambasadorul român la Londra, Dan Mihalache, i-a
    vizitat, luni, pe 4 din cei 5 cetăţeni
    români răniţi într-un incident produs în zona
    Bellingham (sud-estul Marii Britanii), când un şofer a intrat cu maşina într-un
    grup de trecători înainte de a se izbi de un zid. Cei patru se află internaţi în două spitale
    din Londra, cel de al 5-lea fiind externat ,duminică, în ziua incidentului.
    Autorităţile britanice continuă cercetările pentru a stabili circumstanţele
    producerii evenimentului. Potrivit MAE,     misiunea
    diplomatică menţine legătura cu autoritătile locale, unităţile spitaliceşti,
    precum şi cu familiile cetăţenilor români implicaţi, în vederea acordării de
    asistenţă consulară.




    În perioada 22-24 februarie, o delegaţie a Comisiei pentru
    comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor a
    efectuat o vizită de lucru în Serbia. Parlamentarii români au avut întâlniri cu
    reprezentanţi ai comunităţilor de români din Serbia (Voivodina şi Timoc) şi cu
    autorităţi de la Belgrad. În discuţiile cu omologii sârbi, parlamentarii români
    au subliniat importanţa respectării de către Belgrad a principiului
    reciprocităţii, dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie
    de protecţie a minorităţilor naţionale şi acordă acestora reprezentare în
    Legislativ, dreptul la educaţie în limba maternă, la serviciu religios şi acces
    la mass-media. De asemenea, delegaţia a insistat asupra deblocării activităţii
    Comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbe privind minorităţile naţionale,
    prin numirea unui co-preşedinte din partea Serbiei. O altă temă discutată a
    fost recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei. Pe
    de altă parte, membrii delegaţiei române au discutat cu reprezentanţi ai
    minorităţii române problemele întâlnite de aceştia în Voivodina şi Timoc. Cele
    mai importante dificultăţi semnalate au fost.lipsa manualelor în limba română
    şi un număr insuficient de cadre didactice care să predea limba română, care
    oricum este materie optională în şcoală. De asemenea, aceţtia au spus că nu
    există spaţii accesibile minorităţii româneşti, unde să poată desfăşura
    activităţi educativ-culturale. A fost discutată şi problema divizării
    artificiale a comunităţii române, în români şi vlahi, considerate minorităţi
    distincte de către statul sârb.




    România va beneficia direct de reducerile de
    tarife pentru unele din produsele sale de export cele mai competitive, după
    implementarea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea şi
    Canada, consideră Ambasada Canadei în ţara noastră. Într-un comunicat de presă
    sunt menţionate în acest sens produsele din pielărie şi încălţăminte, produsele
    agricole, serviciile de construcţii nave, construcţia de automobile şi producţia
    de piese auto. Pe lângă aceasta, Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător va
    da un impuls important şi exportului de servicii şi investiţiilor dintre Canada
    şi România. De asemenea, va permite recunoaşterea reciprocă a calificărilor
    profesionale, se mai arată în comunicatul Ambasadei Canadei. Tratatul CETA a
    fost semnat pe 30 octombrie la Bruxelles. Pentru a intra în vigoare, el trebuie
    ratificat de parlamentele tuturor statelor Uniunii Europene, precum şi de cel
    al Canadei.




    Firmele
    mici şi mijlocii pot cere, din 24 februarie, de la stat între 200.000 şi 1
    milion de euro ca ajutor nerambursabil pentru investiţii noi. Banii pot fi
    folosiţi la construirea şi extinderea spaţiilor de producţie, dotări cu
    mobilier, echipamente informatice sau pentru realizarea de site-uri de vânzări
    on-line, potrivit unui ordin al Ministerului Dezvoltării Regionale. Finanţarea
    nerambursabilă pe care firmele o pot primi va acoperi până la 60-70% din
    valoarea proiectului. Firmele trebuie să aibă activitate continuă de cel puţin
    un an, să înregistreze profit în anul fiscal anterior şi să aibă cel puţin 3
    salariaţi. Bugetul total al programului finanţat din fonduri europene depăşeşte
    172 milioane euro. Cererile pot fi depuse până pe 23 august.

  • Românii din comunităţile istorice din Serbia şi Ucraina au sărbătorit Ziua Naţională a României

    Românii din comunităţile istorice din Serbia şi Ucraina au sărbătorit Ziua Naţională a României

    Ziua Naţională
    a României a fost marcată de Institutul Cultural Român, prin
    Direcţia Români din Afara Ţării şi Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeniatât în diaspora, cât şi
    în comunităţile istorice româneşti din afara graniţelor ţării.






    Peste 170 de
    delegaţi veniţi din toate zonele Timocului sârbesc au adoptat, la Lacul Borului, Declaraţia Congresului Românilor din Serbia.




    În data de 3 decembrie, cu înalta binecuvântare a Episcopului
    Daniel, Episcop al Episcopiei Dacia Felix a Românilor din Serbia, cu prilejul
    Zilei Naţionale a României, în prezenţa delegaţilor şi a numeroşilor invitaţi
    din Serbia, România şi Bulgaria, la Lacul Borului s-au desfăşurat lucrările
    Congresului Românilor din Serbia care a reunit cele mai importante şi
    reprezentative organizaţii ale românilo/vlahilor din Timoc.




    Permiteţi-mi să vă transmit sincere aprecieri pentru
    demersurile permanente de consolidare a comunităţii româneşti din Serbia,
    reiterând, totodată, faptul că astfel de evenimente întăresc ideea existenţei
    unei singure naţiuni, unită de o legătură de conştiinţă, sufletească şi
    spirituală lipsită de graniţe    . a transmis Vice Prim-ministrul Vasile Dîncu.




    În cadrul recepţiei oferite cu prilejul Zilei
    Naţionale a României şi a Congresului Românilor din Serbia, Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a oferit diplome de excelenţă
    preoţilor şi profesorilor care predau cursuri de limbă, cultură, istorie,
    spiritualitate şi civilizaţie românească copiilor români/vlahi din Timoc.
    Sărbătoarea a continuat în comunitatea românească din
    Serbia, printr-un concert de muzică populară și dansuri populare româneşti susţinut
    de artişti locali din regiune.


    Evenimentul a
    fost organizat în parteneriat cu Asociaţia Culturală a
    Românilor/Vlahilor din Serbia Ariadnae Filum şi Protopopiatului Daciei
    Ripensis din Serbia de Răsărit.




    La Ismail, pe 3 şi 4 decembrie 2016, peste 40 de profesori care predau în limba
    română în Sudul Basarabiei (Regiunea Odesa – Ucraina) au fost prezenţi la
    cursurile susţinute de lectori de la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi.




    Cea de a doua
    zi s-a încheiat cu un concert susţinut
    de ansamblul Dor Basarabean din Utkonosovka.


    Partener: Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din Regiunea Odesa
    Basarabia.





  • Cursuri de limbă, cultură, spiritualitate şi istorie românească pentru etnicii români din Timoc

    Cursuri de limbă, cultură, spiritualitate şi istorie românească pentru etnicii români din Timoc

    În perioada aprilie-decembrie 2016, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni derulează cursuri de limbă, cultură, spiritualitate şi istorie românească, având drept scop conservarea şi promovarea identităţii lingvistice, etnice şi culturale în rândul tinerilor din comunitatea românească din Timoc.

    Vor fi cursuri săptămânale, de cunoaştere şi aprofundare a elementelor definitorii ale limbii, culturii, spiritualităţii şi istoriei româneşti, organizate în cadrul parohiilor româneşti din localităţile Bor – Brezonic, Gorneana (Gornjane), Metoniţa (Metovnita), Negotin, Malainiţa, Bobovo şi Golubăţ (Golubac).

    Prin aceste activităţi se intenţionează învăţarea limbii române literare, precum şi creşterea gradului de conştientizare a identității românești, în special în rândul părinţilor şi elevilor din comunitatea românească/vlahă din Serbia de Răsărit și să stimuleze înscrierea copiilor la cursul opţional de limba română din cadrul sistemului de învăţământ al Serbiei.

    Proiectul este derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.