Tag: timp liber

  • Parlamentul European vrea drepturi şi în telemuncă

    Parlamentul European vrea drepturi şi în telemuncă

    Trăim într-o lume conectată
    permanent. Digitalizarea și instrumentele ei ne-au oferit numeroase
    oportunități atât în viața personală, cât și în cea profesională,
    a spus într-o dezbatere din legislativul comunitar
    europarlamentarul maltez
    , Alex Agius Saliba. Și tot el a continuat:


    Ne-a adus numeroase beneficii și avantaje pentru angajați, cum ar fi o
    mai mare flexibilitate și mai puțin timp pierdut pe drum. Are însă și câteva
    puncte negative. Creează o presiune constantă asupra salariaților, de a fi
    mereu disponibili. Instrumentele digitale au dat naștere unei adevărate mode,
    aceea de a fi mereu conectat. Au făcut ca unui angajat să îi fie greu să nu
    lucreze chiar și în timpul lui liber.



    Iar fenomenul, arată date ale
    Parlamentului European, a luat amploare în timpul pandemiei de COVID-19, când
    ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30 la sută. Analiștii de pe
    piața muncii spun chiar că tendința se va păstra și pe viitor sau chiar va lua
    amploare.


    În plus o serie de date, citate
    de legislativul comunitar, arată că cei care
    lucrează în mod obișnuit de acasă riscă de două ori mai mult să
    muncească peste cele 48 de ore pe
    săptămână prevăzute de lege decât cei care își desfășoară activitatea în
    spațiile de lucru ale angajatorilor.


    În timpul pandemiei, munca de acasă
    a fost esențială pentru păstrarea multor locuri de muncă și supraviețuirea unor
    companii. Totuși, programul de lucru prelungit și unele exigențe mari din partea angajatorilor
    au dus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de
    alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.


    Ținând cont de toate aceste
    lucruri, membrii legislativului comunitar cer Comisiei să propună o directivă
    care să le permită care angajaților din
    telemuncă să ia o pauză de la îndatoririle de serviciu atunci când sunt în afara programului de lucru.


    Noul model de economie, creat de digitalizare, nu se poate dezvolta în
    afara normelor legale de pe piața muncii. Nici măcar în afara celor care
    stabilesc programul de lucru
    , a afirmat la aceeași dezbatere
    din Parlamentul European și comisarul pentru locuri de muncă și drepturi
    sociale,
    Nicolas
    Schmit
    . Și tot el a vorbit despre disponibilitatea executivului
    comunitar de a purta negocieri pe această temă cu partenerii sociali, adică cu
    sindicatele și patronatele:


    Ușa este deschisă, larg deschisă. Înainte de a trece la orice fel de
    acțiune, prin care să fie stabilit legal dreptul de a te deconecta de la
    îndatoririle de serviciu în timpul liber, Comisia trebuie să poarte discuții cu
    partenerii sociali.






  • Angajații nu mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon

    Angajații nu mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon

    Curtea Europeană de Justiţie a decis că angajații nu
    mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon
    .




    Dacă
    angajatul este deranjat de șef în timpul liber chiar și cu un telefon, ar
    trebui recompensat de angajator cu bani sau zile libere. Hotărârea a fost luată
    ca urmare a sesizării unui cetățean belgian și se aplică tuturor țărilor din
    Uniunea Europeană.

    Ce se întâmplă cu salariaţii din România, care sunt în
    această situaţie, ne spune astăzi avocatul Adrian Cuculis: Curtea de Justiţie a spus că niciun stat membru nu are
    dreptul să modifice noţiunea de timp de lucru. Timpul de lucru va fi
    întotdeauna, şi aşa o să rămână până când se va desfiinţa, dacă se va
    desfiinţa, Uniunea Europeană, acea perioadă în care tu eşti pus la dispoziţia
    angajatorului sau eşti la locul de muncă. În România, pentru că ne interesează
    impactul pe care îl are decizia în România, este fundamentală pentru că
    angajatul o să aibă acum o armă puternică împotriva angajatorului, dar asta
    înseamnă că va trebui cumva să remodificăm schema de contract de muncă şi să
    spui că în ipoteza în care depăşeşti, nu ştiu, 2-3 solicitări pe lună deja să
    intrăm într-o schema de salarizare suplimentară. Sigur că lucrurile astea vor
    produce nişte modificări la nivelul sistemului de impozitare, sistemul de
    înregistrare a contractelor de muncă, şi aşa mai departe, pentru că în Revisal
    sunt câteva rubrici foarte clare, adică ce are de încasat angajatul tău, şi aşa
    mai departe. Deci, va trebui cumva implementată decizia asta a Curţii de
    Justiţie a Uniunii Europene, dar eu cred foarte mult în puterea înţelegerii
    între oameni. Foarte importantă o să fie şi relaţionarea pe care o are
    angajatorul cu angajatul, pentru că dacă există o stare conflictuală acolo şi
    angajatul o să abuzeze, să zicem aşa, de decizia asta şi angajatorul o să fie
    reticent să dea curs oricăror solicitări.





    Experții
    în resurse umane consideră că decizia Curții Europene de Justiție va fi
    ignorată, iar relația dintre angajator și angajat nu se va schimba radical.
    Mulți dintre românii consideră însă că abordarea Curții Europene de Justiție
    este normală. Toţi experții în resurse umane se așteaptă ca mentalitatea
    angajatorilor să se schimbe – încet-încet corporațiile mari vor prelua și
    aplica aceste reguli iar în timp se vor extinde și la angajatori mai mici.