Radio România Internațional

Tag: tineret

  • 2022, Anul European al Tineretului

    2022, Anul European al Tineretului

    Prin decizia de a stabili 2022
    drept Anul european al tineretului, UE își propune să le ofere tinerilor
    oportunități mai multe și mai bune pentru viitor. Despre intențiile și
    obiectivele stabilite de Comisia Europeană odată cu desemnarea anului 2022 drept
    Anul european al tineretului, am vorbit cu Ștefan Turcu, Şef al Departamentului
    Media și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în România.

    Încercăm să încurajăm tinerii, să promovăm și
    mai bine oportunitățile pe care le au aceștia în cadrul UE. Și, pe de altă
    parte, ne uităm la tineri ca la o sursă de inspirație. Mă refer aici mai ales la proiectul comun al
    UE, care se intitulează Conferința privind viitorul Europei.

    Pe platforma FuturEu
    fiecare cetățean al UE are această
    posibilitate, spunem noi, foarte importantă, de a-și exprima părerile, de a spune
    cum crede că se poate îmbunătăți activitatea în UE, de a vorbi despre ce măsuri
    trebuie luate, pentru ca la final aceste propuneri să ajungă pe masa
    decidenților. De ce așteptăm mai ales propuneri din partea tinerilor este
    foarte simplu: aproximativ 90 de milioane de tineri locuiau în UE în 2019 și
    tot în 2019 aș spune că unul din trei tineri din UE a declarat că a petrecut în
    străinătate cel puțin două săptămâni pentru studii, formare, schimb de
    experiență sau voluntariat.



    Prin intermediul Anului
    european al tineretului, Comisia, în cooperare cu Parlamentul European, cu
    statele membre, cu autoritățile regionale și locale, își propune să încurajeze tinerii,
    desfășurând câteva programe ambițioase.

    Ștefan Turcu, Şef al Departamentului
    Media și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în România:

    Aș vrea să precizez că pentru tineri avem
    acum deschisă competiția DiscoverEU, cei care au între 18 și 20 de ani se pot
    înscrie pentru a primi vouchere de călătorie în UE. Aceasta face parte tot
    dintr-o inițiativă dedicată tinerilor pentru că noi am mai derulat aceste
    activități de-a lungul timpului și din sondajele de opinie am aflat că toți cei
    care au călătorit în UE cu trenul prin intermediul DiscoverEU au avut parte de
    o experiență nemaipomenită.

    Evident, merită menționat și celebrul program Erasmus
    Plus, care în fiecare an îi ajută pe tineri să ajungă în alte state din UE,
    Erasmus Plus care beneficiază acum și de o aplicație nouă. Pe de o parte sunt
    aceste oportunități pentru tineri, iar pe de altă parte ne dorim să vedem care
    sunt domeniile de interes ale tinerilor, ce îi preocupă cel mai mult, mă refer în
    special la locurile de muncă și experiența în străinătate.

    Voi menționa și
    programul ALMA, anunțat de președinta Comisiei Europene în cadrul Discursului
    asupra stării UE. Acest program ALMA le va da posibilitatea tinerilor de a
    lucra temporar într-un alt stat membru. Este un fel de Erasmus plătit cu un loc
    de muncă, aceasta este viziunea pe care o are CE pentru că noi considerăm, evident,
    că tinerii sunt foarte talentați și motivați. Si suntem conștienți că pandemia
    de COVID-19 a agravat inegalități care existau între tinerii europeni pe piața
    muncii în comparație cu restul populației active. Pentru că dacă ne uităm la
    rata șomajului aceasta a crescut pentru toate grupele de vârstă în 2020 ,dar
    tinerii au fost mai afectați. Așadar, propunerea asta se înscrie tot în această
    viziune, de a veni în sprijinul tinerilor.


    Comisia Europeană a publicat,
    de asemenea, cel mai recent raport al
    UE privind tineretul, care oferă o imagine de ansamblu asupra situației
    tinerilor europeni din perspectiva educației, formării, învățării, ocupării
    forței de muncă și participării civice și politice.


  • Voluntariatul în rândul tinerilor din UE

    Voluntariatul în rândul tinerilor din UE

    Comisia Europeană a
    lansat recent o consultare publică privind mobilitatea tinerilor voluntari în
    întreaga Uniune Europeană. Prin consultarea care va dura 12 săptămâni, se vor
    colecta opiniile cetățenilor și se vor identifica noi provocări și oportunități
    în domeniul voluntariatului în rândul tinerilor. Există un interes real în
    privința voluntariatului și a activităților transfrontaliere, spune Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    În anul 2020, am
    realizat un studiu, iar o treime dintre participanții la acest studiu au
    afirmat că au participat la activități de voluntariat în ultimul an. Am
    observat și noi interesul tinerilor europeni în privința Corpului european de
    solidaritate, care e programul european de sprijin al tinerilor pentru
    voluntariat în UE, dar și în afara UE. Așadar, voluntariatul e foarte
    important, iar în decursul anului trecut, în timpul crizei Covid-19, am
    descoperit că încă mai există provocări și bariere ale activităților de
    voluntariat. Așadar, am vrut să adunăm punctele de vedere ale tinerilor, dar și
    ale tuturor cetățenilor, pentru a înțelege mai bine care sunt provocările, care
    sunt punctele lor de vedere, pentru a îmbunătăți cadrul activităților de voluntariat.


    Această inițiativă
    le va permite tinerilor din Europa să profite pe deplin de oportunitățile
    oferite de noul Corp european de solidaritate și să participe în condiții
    optime la activitățile transfrontaliere de solidaritate organizate de
    autoritățile naționale sau de organisme private. Scopul consultării este de a
    înțelege mai bine provocările, dar și oportunitățile posibile.

    Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: Am colectat deja
    informații de la experți și cercetători, iar acum vrem să aflăm ce cred tinerii
    și cetățenii UE. Astfel, am deschis această consultație timp de 12 săptămâni.
    Va fi disponibilă online pe Portalul European pentru Tineret, în toate limbile
    UE, inclusiv în limba română. Ascultătorii pot accesa acest portal și-și pot
    exprima opinia. Termenul limită este 21 iulie. După ce vom primi toate
    părerile, vom începe evaluarea, iar în baza acesteia vom dori să actualizăm
    recomandarea Consiliului în privința voluntariatului în rândul tinerilor.
    Consultările au început deja, s-au lansat în data de 28 aprilie, și avem deja
    multe contribuții, una dintre ele fiind din România. Așadar, îndemn
    ascultătorii dumneavoastră să acceseze platforma, să ne ofere punctele lor de vedere,
    astfel încât nevoile specifice ale cetățenilor români să fie luate în calcul
    când vom face evaluarea și vom revizui recomandarea.


    Portalul european
    pentru tineret oferă informații la nivel european și național cu privire la
    oportunitățile și inițiativele de interes pentru tinerii care trăiesc, învață
    și lucrează în Europa. Acesta nu se adresează numai tinerilor, ci și altor
    părți interesate, care își desfășoară activitatea în domeniul tineretului.


  • Erasmus+, investitie pentru generatiile viitoare ale UE

    Erasmus+, investitie pentru generatiile viitoare ale UE

    Comisia Europeană a
    publicat raportul anual pentru 2019 privind Erasmus+, care arată că programul
    și-a îndeplinit pe deplin obiectivele, cu niveluri excelente de punere în
    aplicare și o utilizare eficientă a fondurilor. În 2019, accentul a fost pus pe
    continuitatea priorităților programului, spune Sonya Gospodinova, purtător de
    cuvânt la Comisia Europeană:


    Dacă în anii precedenți accentul a fost pus
    pe activități care au promovat incluziunea socială, echitatea și cetățenia
    activă prin educație formală și non-formală, pregătire, tineret și sport, de
    această dată au fost incluse în program și acțiuni cu privire la dezvoltarea
    profesională a educatorilor și a lucrătorilor în domeniul tineretului, care au
    de-a dace cu abandon școlar timpuriu și medii defavorizate.

    Vă pot da câteva
    cifre concrete pentru a exemplifica succesul programului. În jur de 111.000 de
    organizații au beneficiat de finanțare, în 2019, pentru a duce la bun sfârșit
    aproximativ 25.000 de proiecte. În privința tinerilor, mai mult de 174.000 de
    persoane – tineri și lucrători în domeniul tineretului, au beneficiat de
    finanțarea Erasmus+ fie în forma schimburilor de experiență sau a oportunităților
    de muncă. E important de menționat că avem și câteva inițiative noi, cum ar fi
    Alianța Universităților Europene. 70 dintre acestea au început în luna iunie
    2019, cu un buget de aproape 85 de milioane de euro.



    În luna decembrie, s-a
    ajuns la un acord politic în privința finanțării viitoare, continuă Sonya
    Gospodinova, purtător de cuvânt la Comisia Europeană.

    În 2020 am încheiat
    exercițiul financiar anterior, iar acum, din 2021 începem o nouă perioadă de
    șapte ani. Astfel, vom avea un buget de 26 de miliarde de euro pentru întreaga
    perioadă. Programul va avea în vedere proiecte și mai inovatoare și incluzive,
    cu accent pe dezvoltarea digitală sau mai sustenabilă și alte inițiative pilot
    precum Universitățile Europene, Centre de Excelență Profesională și Discover
    EU.


    Programul Erasmus+
    a oferit șansa unui procent de 3,7% dintre tinerii europeni să studieze, să se
    antreneze, să fie voluntari sau să capete experiență profesională peste hotare.
    Sonya Gospodinova, purtător de cuvânt la Comisia Europeană:

    Printre proiectele de care au beneficiat organizațiile din România, în
    2019, se numără Merg la școală începând de azi, o strategie pentru prevenirea
    abandonului școlar timpuriu. Organizația coordonatoare a fost Școala Gimnazială
    Petru Rareș. Aceasta a primit o bursă de 30.280 de euro. Obiectivul pregătirii
    a fost ca profesorii să prevină absenteismul și să păstreze în școală copiii
    din grupuri cu risc de abandon, mai ales copiii de etnie romă, cei din familii
    sărace sau cu părinți care lucrează peste hotare. Aș mai vrea să evidențiez un
    proiect important. Se numește Conștientizarea genurilor în cadrul predării.
    Este un parteneriat între organizațiile din România și din Luxemburg, cu o
    bursă de 263.768 de euro. Au fost sprijiniți profesorii în privința egalității
    de gen și a diversității. Scopul a fost conștientizarea reprezentării slabe a
    fetelor în domeniul științelor, ingineriei și a matematicii, respectiv lipsa
    femeilor cu cariere în aceste domenii.


    Așadar, Erasmus
    rămâne o poveste de succes europeană, care continuă să-și dovedească, de mai
    bine de trei decenii, valoarea adăugată.


  • România promovează consultarea copiilor în luarea de decizii

    România promovează consultarea copiilor în luarea de decizii

    Viitorul aparţine tinerilor, iar acest lucru se reflectă şi în politicile
    sociale pe care Uniunea Europeană le promovează. Aflată la preşedinţia
    Consiliului Uniunii Europene, România susţine consultarea şi participarea
    copiilor la deciziile care privesc comunitatea europeană.


    Nu de puţine ori, copiii şi adolescenţii nu reuşesc să se exprime în public
    şi nici să îşi impună punctul de vedere. Unii dintre ei, însă, îşi înfrâng
    temerile şi devin portavocea unei generaţii. Rareş Voicu are 16 ani, învaţă la
    Liceul Nicolae Iorga din Brăila, este reprezentantul colegilor săi şi Ambasador
    Junior al României la Uniunea Europeană: De-a lungul timpului, atât în şcoală,
    cât şi în afara ei, am simţit că vocea mea nu era ascultată, atunci când
    încercam să îmi fac auzite opiniile. Trebuie să recunosc că, de cele mai multe
    ori, nu făceam nimic pentru a schimba acest lucru. Preferam să mă resemnez.
    Asta, până acum doi ani, când am candidat pentru Consiliul Judeţean al
    Elevilor, al cărui motto este Fii vocea colegilor tăi!. La început, eram
    terifiat. Până în acel punct, eu nu reuşisem nici măcar să îmi fac propria voce
    auzită şi nu ştiam cum ar fi trebuit ca, dintr-odată, să fiu vocea a zeci de
    mii de elevi. Dar, încet-încet, teama mea s-a risipit şi am învăţat să fiu mai
    vocal, să-mi exprim opiniile şi să fiu mai ferm în poziţiile pe care le adopt.
    Spre uimirea mea, începusem să fiu ascultat. Nu puteam să înţeleg ce se
    schimbase şi de ce, dintr-odată, opinia mea avea relevanţă. Şi-atunci, mi-am
    dat seama: singurul motiv era faptul că făceam parte din Consiliul Judeţean al
    Elevilor. Aveam o platformă în spate, care îmi permitea să vorbesc în numele
    colegilor mei cu o oarecare garanţie că aveam să fiu ascultat şi luat în
    serios.


    Pentru Rareş Voicu, este esenţial ca Europa să ţină cont de părerile celor
    mai tineri dintre cetăţenii săi. Rareş consideră că dreptul la consultare
    trebuie apărat şi promovat în toate statele membre ale Uniunii Europene. Eu am avut această şansă, însă milioane de copii se confruntă cu
    aceeaşi problemă, deşi dreptul nostru de a fi consultaţi şi de a participa se
    numără printre drepturile noastre fundamentale, aşa cum este prevăzut în
    Convenţia cu privire la drepturile copilului. Ne aflăm aici pentru a fi o
    portavoce pentru copiii din România şi din Europa. Noi, în calitate de
    ambasadori juniori, vom elabora Declaraţia copiilor de la Bucureşti, un apel
    adresat liderilor europeni şi nu numai. Având în vedere contextul social în
    care ne aflăm, este de datoria noastră, în calitate de cetăţeni în formare, să
    luăm atitudine şi să luptăm pentru respectarea drepturilor noastre, ale
    copiilor. Noi ne dorim ca, în Uniunea Europeană, copiii să aibă mecanismele
    necesare prin care să îşi facă vocea auzită. Dragi copii, dacă auziţi acest
    mesaj, luptaţi pentru drepturile voastre. Fiţi vocali, spuneţi-vă părerile,
    dar, în acelaşi timp, fiţi corecţi şi sinceri. Menţineţi un ochi critic asupra
    societăţii noastre, pentru că doar aşa vom reuşi să o îmbunătăţim şi să avem o
    Europă     mai bună şi cu adevărat coezivă.


    Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, a luat contact cu copiii
    români şi crede că una dintre cele mai importante datorii ale comunităţii
    europene este aceea de a nu le înşela aşteptările, ca viitori adulţi: Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă toate aceste probleme nu ar fi
    abordate şi alături de copii. Ei ar creşte şi, cu timpul, ar deveni nişte
    adulţi dezamăgiţi. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla cu viitorul Europei în acest
    caz. Unul din patru europeni este copil. Iar aceşti copii nu sunt foarte implicaţi
    în procesul decizional din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ei au dreptul
    de a participa. Acum 30 ani, a fost ratificată Convenţia referitoare la
    drepturile copiilor. Fiecare stat membru al Uniunii Europene a ratificat
    această convenţie. Articolul 12 face referire la participare. Totuşi, am făcut
    foarte puţin pentru a pune în aplicare acest lucru. Şi nu vorbim doar despre
    dreptul copiilor la participare, este mai mult decât atât. Copiii participă
    venind cu idei noi, propunând soluţii. Ei ar putea aduce o contribuţie lipsită
    de părtinire, de strereotipuri şi de prejudecăţi. Iar ideile lor sunt
    relevante. Este în interesul nostru ca aceşti copii să participe la procesul
    luării de decizii.


    Gabriela Coman, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
    Drepturilor Copilului şi Adopţie, se implică în programele naţionale care
    vizează consultarea şi participarea copiilor. Tot Gabriela Coman a fost cea
    care a susţinut acest demers şi la Bruxelles. Vorbim, în sfârşit,
    despre un drept fundamental al acestor copii, şi anume dreptul de a-şi exprima
    opinia, opinie care trebuie, în mod obligatoriu, transformată de adulţi în
    posibilitatea lor de a fi implicaţi într-o decizie. Am participat, împreună cu
    copiii şi cu Pieter Bult, la întâlnirea de la Bruxelles, în care am auzit cu
    toţii opinia Comisiei Europene, a Parlamentului European,     vis-à-vis de iniţiativa României de a iniţia un astfel de
    demers în cadrul preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene. Nu se poate vorbi
    despre o Europă solidă fără să vorbeşti despre coeziune, nu se poate vorbi de
    coeziune fără implicarea tuturor cetăţenilor. Avem satisfacţia unui lucru
    împlinit. Intenţionăm să facem toate eforturile, ca autoritate pentru protecţia
    copilului şi ca minister, să susţinem transformarea Declaraţiei copiilor
    într-un mecanism prin care, cu adevărat, ei să poată participa şi să se poate
    implica în luarea deciziilor la nivel european.



    O Uniune Europeană coezivă
    are nevoie de participarea tinerilor la deciziile importante pentru continentul
    nostru. Ideile lor pot fi motorul stabilităţii într-o societate a viitorului şi
    pot contribui, în egală măsură, la promovarea valorilor europene peste tot în
    lume.

  • Jurnal românesc – 02.05.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 02.05.2017 UPDATE

    Rolul tineretului în cadrul comunităţilor de români din afara graniţelor, în special în rândul celor cu mobilitate, este unul foarte important, în contextul în care anul trecut s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în ţară, a declarat, marţi, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac. Prezentă la o dezbatere privind politicile pentru tineret, organizată la Bucuresti, ministrul Păstîrnac a declarat că peste 4,4 milioane de cetăţeni români trăiesc în aceste comunităţi. Sunt cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul de a studia în străinătate, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România – ţara de origine, a afirmat ea. Pe de altă parte, ministrul Păstîrnac a apreciat că este nevoie de o dezbatere largă în privinţa manierei în care copiii născuţi în diaspora trebuie ajutaţi să înveţe limba română.

    Ministrul Educaţiei Naţionale, Pavel Năstase, a declarat, la aceeasi dezbatere, că înscrierea viitorilor candidaţi din Republica Moldova la universităţile din România va fi online. Oferta educaţională este publicată online pe site-urile universităţilor, iar înscrierea se poate face, de asemenea, online prin scanarea documentelor de înscriere şi trimiterea lor prin e-mail la universităţile unde doresc să se înscrie. Totuşi, viitori studenţi din Republica Moldova sunt obligaţi să prezinte documentele şi în original la universităţi, a precizat el.

    Arhiepiscopia Ortodoxă Româna a Celor Două Americi a fost ridicată, zilele trecute, la rangul de Mitropolie. La ceremonia desfăşurată la Catedrala Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Chicago, Illinois, au luat parte ambasadorul României la Washington, consulii generali la Chicago şi Toronto, înalti ierarhi ai bisericilor ortodoxe de pe teritoriul SUA şi Canadei, alături de peste 400 de membri ai comunitătii românesti din statul Illinois şi zonele adiacente. Ambasadorul George Cristian Maior a subliniat rolul esenţial al comunităţii româno-americane în dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, precum şi atenţia deosebită acordată de autorităţile de la Bucureşti, în special de misiunile diplomatice şi consulare de pe teritoriul american, strângerii legăturilor cu diaspora. Maior a prezentat câteva dintre iniţiativele şi măsurile Guvernului în această direcţie. Este vorba de deschiderea unui nou Consulat General la Miami, Florida, suplimentarea fondurilor alocate programului Fulbright şi intensificarea proiectelor culturale destinate spaţiului american. Unul dintre proiecte este Festivalul de Film Românesc de la Washington, care va avea loc în perioada 13 mai -14 iunie.

    România avea, în 2016, cei mai puţini angajaţi cu vârste curprinse între 15 şi 64 de ani cu contract temporar de muncă din UE, 1,4%, în condiţiile în care media europeană a fost 14,2%, se arată într-un raport publicat, marţi, de Eurostat. Potrivit acestor date, la polul opus se află Spania, cu 26,1%, şi Polonia, cu 27,5%. La categoria de vârstă 15-24 de ani, media europeană a celor care aveau un contract temporar de muncă a fost 43,8%. Cel mai mic procent l-a avut tot Romania – 5,3%.

  • Turism pentru tineret în România

    Turism pentru tineret în România

    Ministerul român pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism a lansat recent primul cluster de turism din lume destinat tinerilor, o colaborare între stat şi mediul privat pentru atragerea turiştilor tineri din străinătate. La nivel oficial, se estimează o creştere anuală cu 10% a numărului de turişti străini tineri în Romania. Programele vizează atragerea turiştilor cu vârste cuprinse între 20 şi 32 de ani. Persoanele din această categorie de vârstă sunt turişti care călătoresc în străinătate pentru experienţe, evenimente, relaxare. distracţie şi aventură şi preferă în marea lor majoritate cazările la hosteluri sau hoteluri ieftine. Pentru a afla care este situaţia actuală, am vorbit cu Radu Vădeanu, administratorul unui hostel din Cluj. Aşadar, are România succes la tineri? Vă pot spune cu siguranţă că are succes la tineri şi, mai mult decât atât, am remarcat şi noi o creştere semnificativă a numărului turiştilor tineri din străinătate şi din România. Cei care vin la Cluj, se îndreaptă în mare măsură spre Apuseni, alţii sunt interesaţi de oraşele Sighişoara, Braşov. Practic este un culoar turistic clasic, aşa cum îl numim noi: Cluj-Sighişoara-Braşov-Bucureşti. Pe lângă aceste destinaţii aleg să meargă şi în Maramureş. Acestea sunt principalele destinaţii. Ar mai fi şi crestele montane, dar spre acestea se îndreaptă numai turiştii specializaţi.”



    Preţul unei nopţi de cazare porneşte de la 12 euro de persoană, cu micul dejun inclus, spune Radu Vădeanu, care menţine o legătură strânsă cu turiştii. Intrăm în contact zilnic cu zeci de turişti străini. Avem 50 de locuri de cazare. De multe ori discutăm cu ei. Fiind un hotel pentru tineret, este ceva normal pentru noi. Hotel pentru tineret înseamnă un spaţiu de cazare cu locuri comune. Înseamnă dormitoare comune, cu şase locuri sau patru locuri, spaţii comune de folosinţă şi bucătărie comună. Turiştii gătesc la comun şi e o experienţă inedită pentru mulţi să guste din preparatele culinare din anumite ţări în care n-au fost niciodată. Pe sezonul de vară este indicat să se facă rezervare din timp, dar în restul anului avem locuri suficiente pentru cei care vor să vină la noi.”



    Pe lângă cazare, la acest hostel se oferă şi servicii de ghidaj în Cluj, pe trasee speciale, de două sau trei ore. Datorită unei colaborări cu o agenţie de turism, tinerii pot achiziţiona şi pachete turistice şi circuite în Transilvania. Practic, un ghidaj în oraşul Cluj costă 20 de euro de persoană, iar în Munţii Apuseni ajunge până la 40 de euro de persoană. Radu Vădeanu, administratorul unui hostel din Cluj recomandă însă şi un pachet turistic în Maramureş. Presupune o înnoptare într-un sat tradiţional, în Poienile Izei, o seară tradiţională cu muzică şi dans, degustare de mâncăruri tradiţionale, vizitarea unor biserici din patrimoniul UNESCO şi memorialul de la Sighet, pe care îl considerăm un must see pentru turiştii străini care vin în România. La cerere, mergem şi cu mocăniţa pe Valea Vaserului. Dacă avem un microbuz cu opt persoane, preţul ajunge la 80-90 de euro de persoană.”



    Mulţi dintre tinerii europeni care ajung în România nu sunt deloc străini de programul Euro 26. Florin Maxim, director de card în cadrul Asociaţiei Euro 26 România, membră a Europeans Card Association, ne explică avantajele. Euro 26 este un card destinat tinerilor între 14 şi 30 de ani, care se distribuie gratuit în România. El face parte din reţeaua Europeans Card, o reţea înfiinţată acum 28 de ani, la nivel european. În momentul de faţă, reţeaua cuprinde 38 de ţări şi 42 de organizaţii partenere. Comunitatea europeană are acum aproximativ cinci milioane de tineri posesori de card, iar în România numărul acestora este de 40-50 de mii. Practic, posesorii cardurilor Euro 26 beneficiază de o serie de reduceri şi se bucură de evenimente şi proiecte special dedicate lor.”



    Iată şi câteva destinaţii recomandate de Florin Maxim tânărului turist. Bucureştiul, pentru că aici există foarte multe locuri în care îşi poate folosi cardul: atât muzee, teatre, cât şi alte locuri de agrement, restaurante şi cluburi. Viaţa de noapte s-a dezvoltat foarte mult în Bucureşti şi tinerii sunt foarte interesaţi de acest lucru. Alte zone ar fi tot urbane: Timişoara şi Cluj. Reţeaua de reduceri pe baza cardului e foarte bine dezvoltată şi acolo.”



    L-am întrebat pe Radu Vădeanu, administratorul unui hostel din Cluj, de unde vin cei mai mulţi turişti străini în România. Cei mai mulţi vin din Europa, mai ales de când s-au deschis zborurile low-cost şi pe aeroportul din Cluj, în urmă cu aproximativ trei ani . Însă vin şi americani. Totuşi, americanii, de cele mai multe ori, doresc să vadă câteva ţări. Prin urmare, îşi rezervă în jur de zile pentru România. Vin şi din Asia: japonezi, coreeni, însă mai puţin. Avem zeci de amintiri, însă una foarte interesantă este cu un japonez pe care l-am întrebat ce i-a plăcut cel mai mult în România. Acesta mi-a dat un răspuns neaşteptat: îi plăcuse cerul. Acolo, în Japonia, datorită luminilor oraşului, nu reuşea să vadă stelele. Pe când, la noi, în Apuseni a văzut un cer fantastic , iar pentru el a fost deosebit să reuşească să vadă cerul nocturn în toată splendoarea lui, din România”.



    Fie că alegeţi să faceţi o incursiune în mediul urban sau să vă aventuraţi pe crestele munţilor, veţi găsi diverse pachete turistice special concepute pentru tineri. Contactaţi chiar acum agentul dvs. de turism pentru o ofertă personalizată.