Radio România Internațional

Tag: tin’ii di cafi mes

  • Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu (30.10-5.11.2016)

    Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu (30.10-5.11.2016)

    Greva dit sănătate declarată paranom tru instanţă


    Tribunalul Bucureşti apufusi, gioi, că greva a angajaţlor dit spitalele româneşti de stat easte paranom. Apofasea nu easte definitivă, ama easte executorie. Ase, magistraţl’i deadira ndriptate a ministerlui tra Sănătati, cari reclama, ntra altile, faptul că demersul sindical nu ttin’isi condiţiile legale tra s-hiba declanşat conflictul di lucru. Lucratorl’I dit sănătati intrara tru grevă pi 31 di sumedru, tra tin’ii di cafi mes ma mari şi condiţii de lucru ma bune. Pe 1 di brumar protestul fu suspendat, după ti tru comisiile parlamentare fura avizate crişteri la tin’iili di cafi mes tra lucratorl’I dit sistem, iara sindicaliştii loara asiguripseri că amendamentili va s-hiba votati di plen, stămâna ti yini. Ministurlu a Lucurlui, Dragoş Pâslaru, feati timbihi că aesti cristeri tra tin’iili di cafi mes pot s-aduca zn’ie tra economia a vasiliil’ei.



    Guvernul cutugurseasti cristerli a tin’iilor di cafi mes şi eliminarea a nascantor taxi pripusi di Parlamentu


    Guvernul di Bucureşti lugurseasti că cristerli la tin’iili di cafi mes şi eliminarea a tailor cama di 100 di taxe, iniţiativi pripusi ica adoptate di Parlamentu, va s-aiba una mari zn;ie tra bugetlu di stat di anlu ti yini. Premierlu tehnocrat Dacian Cioloş spusi: “Cu tut ti s-vota tru aesta dit soni mesi, tra ndridzearea ali campanie electorala, aşi cum, ti amartie na adara di arada Parlamentul – ninti di alidzeri voteadză tru tuti direcţiile cristeri la tin’iili di cafi mes, fără isachi bugetari consistente – s-adunara anvarliga di 9 miliarde di lei dimec, cama di un procentu dit PIB.” Impactul bugetar a nomurlor cu n’iurizma electorala votati tru mesl’I dit soni poati s-agiunga, dimec, la 2 miliardi de euro, atea ti va s-dzaca că va s-giunga ili la criştearea a deficitului, ili la una n’icsurari a fondurlor alocate a investiţiilor. Ma multu, dezechilibrili anamisa di len turlii di categorii di bugetari va s-creasca tru yinitu. Ma s-treaca tru turlie vruta di Parlamentu, Guvernul va s-ataca la Curtea Constituţională nomlu tra tin’ia di cafi mes. Tru perspectiva a legislativilor dit 11 di andreu, marţa, deputaţl’i dit Comisiile andamusiti di buget-finanţe şi lucru amendara ordonanţa mutrindalui tin’iili di cafi mes dit sectorlu bugetar şi bagara nai categorii di personal dit Educaţie şi Sănătate care va s-harseasca di crişteri ica sporuri, aca tin’iili di cafi mes dit aestie domenii criscura, tru anlu dit soni, tru medie cu 30%. Aeste cristeri yin dupu scurtu chiro di anda deputaţl’i adoptara un proiectu di nom cari pruveadi eliminarea a cama di 100 di taxe nefiscale, inclusiv a atiloru radio-TV, cari asiguripsescu nai cama marea parte a finanţaril’ei tra posturli publice.



    Executivlu apufuseasti niveluri maximi la poliţili obligatorii RCA


    Apofasea di n’iercuri a Guvernului tra s-baga nascanti limite, tra un chiro di 6 mesi, a tarifelor la asigurările obligatorii RCA, a scoasi tu videala reacţii diferite andicra di interesele a diferitelor părţa. Uniunea Naţională a Societăţilor di Asigurare şi Reasigurare dit România (UNSAR) – asociaţie care aduna tuti firmele de asigurări – sesiza Comisia Europeană tu ligature cu ngl’itarea chiro di şase mesi a tarifilor tra poliţele RCA, spunandalui că măsura calcă printipiul a pazaril’ei libera, concurenţiala, pruvidzuta tru Constituţia ali Românie. Al’iumtrea, patronatele dit transporturile rutiere salutara misurle loaate di guvern. Ma multu, eale caftan a Parlamentului s-emită un nauo nom a asigurărilor tru atel’I şase mesi, până cându expiră ordonanţa a guvernului mutrindalui plafonarea a tarifilor RCA. Transportatorl’ii nica cafta ca yinitorlu nom s-asiguripseasca transparenţă totală tu ligature cu isapea a tarifilor tra tuti categoriile di autovehicule ti li au persoanele fizice şi juridice. Firmele di asigurări care va s-vinda poliţe pisti pahadzl’I maximi apufusiti di guvernu riscă amendza usturătoare. Naile reglementări tru domeniul a asigurărilor fura adoptate di guvernu după protestili organizate di transportatori. Aeşta reclamara ma multi ori arada tarifele exorbitanti pi cari era obligaţ s-li păltească, maxus tra camioane, şi cari sa scunkea cafi an.



    Pusputeari penală extinsă in rem tru dosarlu ali Revoluţie dit andreu 1989


    Tru România, la aproapea 27 di an’I di la cădearea a regimlui Ceauşescu, procurorl’i militari lardzira, n’iercuri, pusputearea penală in rem tru “dosarlu ali Revoluţie” pentru infracţiuni contra uminitatil’ei şi la faptili ti s-featira după 22 di andreu 1989. Procurorlu Marian Lazăr exighiseasti cari suntu furn’iili a aistei apofasi: Dit actili a dosarlui rezultă că, tra tanearea a putearil’ei, prit acţiunile dizvartiti şi meatrili ti s-loara, naua cumanduseari politică şi militară agiumta la puteari după data di 22 di andreu 1989 feati tra s-hiba vatamat, pligyuit prit tufichiseari, vătămarea a integritatil’ei fiziti şi psihiti, respectiv ixichea di libirtate a unui numir mari di persoane, fapte care s-aradapsescu tru arada a condiţiilor di tipicitate a infracţiunil’ei contra a umanităţii.”


    Incidentele armate fapti tru ateali dzali tru un numir mare di localităţ spuni ca s-lucra după un plan preapufusitu, care avea tru scupo priloarea a puteril’ei di cătra nail’i lideri şi legitimarea a aistor. Uidisitu cu un documentu a parchetlui militar di pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, cama di 1,200 di oamin’i murira tru evenimentele dit andreu 1989, 800 di el’i după 22 di andreu, dimi după cădearea a regimlui Ceaşescu. Fura cama di 5.000 di pliguiţ şi alti ndaua n’il’I di insi fura privat paranom di libertate şi greu tran’ipsit Ridiscl’iidearea a dosarlui ali Revoluţie – dosar cari adusi condamnări pi bandă la CEDO tra România — yini la ndoi mesi după ti procurorlu general interimar, Bogdan Licu, cafta discl’idearea diznau ali ancheta. Uidisitu cu Bogdan Licu, ceareaia di clasari a dosarlui, tru sumedru 2015, nu avu thimel’iu şi fu paranom, iara încadrarea juridică a faptilor fu alathusită.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Crişteri şi n’icşurări di pâhadz

    Crişteri şi n’icşurări di pâhadz

    Ca tu cathi an şi ca tu alti vâsâlii europeani, dzua di 1 di Alunar easti isa, tu Românii, cu unâ alâxeari a pâhadzlor. Aşi, român’ii lipseaşti s-ascoatâ cu 2,5% dit gepi ma mulţâ pâradz ti pâltearea a facturâl’ei la gazi naturali. Furn’iea aliştei crişteari ari ligâturâ cu criştearea pâhălui a gazilor dit importu, cari va s-agiungâ la 10% dit consum. Ti mutreari, ama, că baia casi dit Românii pâlteau, tu inşita a anlui ţi tricu, nai ma n’iţi pâhadz la gazili naturali dit Uniunea Europeanâ.



    Pi prinţiplu unâ araţi, unâ caldâ”, andicra di factura la gazi, aţşea la energia electricâ va s-scadâ cu 2,6 proţenti. Tut di la 1 di Alunar, salarlu minim pi icunumii va s-creascâ di la 850 la 900 di lei. Va s-hârseascâ di aestâ meatrâ 960 di n’ii di român’i. Pi di unâ parti, unâoarâ cu unâ ahtari crişteari, şi amendziâli va s-creascâ, un punctu di amendâ hiindalui 10% dit cât faţi salarulu minim brut pi icunumii.



    Pi di altâ parti, cu maşi 200 di euro, român’ii s-aflâ pi aţel di pinultim loc tu Europa, andicra di francezi, cari nu pot s-aibâ pi mesu ma pţân di 1.500 di euro brut. Român’ii suntu campion’i europen’i şi la numirlu şi pâhălu a taxilor. Em, easti un zbor bun că, dit prota dzuâ a meslui Alunar, ies dit legislaţii 92 di taxi icâ tarifi di turlii parafiscalâ, ti cari Executivlu ş-luă borgea s-li ascoatâ. Aestâ proţedurâ ahurhi dit meslu Mai, cându, dupu apruchiearea tu Guvernu a unâl’ei apofasi şi a unâl’ei ordonanţâ di urgenţâ, furâ scoasi 10 taxi şi tarifi ţi earau paranom, alti 17 hiindalor bâgati deadun. Alanti, pânâ la 92, furâ n’icşurati icâ scoasi prit ordin di ministru icâ a prezidenţâlor di instituţii cu borgi di turlii fiscalâ.



    Prit taxili ascoasi easti şi aţea mutrinda paşaportul temporar, aţeali mutrinda consultanţa icâ darea di dati statistiţi mutrinda firmi icâ alti tarifi di avizi, licenţi ama şi calea libirâ la nâscânti documenti. Catandisea bugetarâ – estimatâ cathi an — aluştor meatri treaţi di 900 di n’ii di lei. Lipseaşti vidzutâ, ama, şi ghineaţa ţi yini unâoarâ cu scutearea a pâhălui di administrari a taxilor şi tarifilor parafiscali. Aţea dit soni meatrâ mutrinda alâxearea a pâhadzlor mutreaşti serviţiili di roaming, cari va s-hibâ cama n’iţ di la 2 di Alunar. Român’ii şi ufilisescu tilifoanili mobili va s-pâlteascâ cu 20% pânâ la 55% mai pţân cu agiutorlu bâgarâl’ei tu practico a nâscântui nom european. Nai ma mărli scâderi di pâhadz suntu şi ti ufilisearea a serviţiilor di dati, maxus ti acţeslu la internet.

  • Oamin’i şi bănţâ

    Cabinetlu a liderlui social-democrat român Victor Ponta ari loatâ, tru chirolu dit soni, un şingir di apofasi cu caracter popular, ţi au scupolu tra s-ducă la criştearea a nivelui di bânaticu a român’ilor şi ti unâ ma bunâ dinamică a economiil’ei şi a investiţiilor. Tru andamusea di guvernu di gioi, minişţârl’ii vulusirâ unâ ordonanţă di ananghi ti alâxearea şi completarea a Codlui fiscal, prit cari s-bagâ pi aradâ nâscânti deduţeri la mpârmuturi tru cazlu a persoanilor fiziţi cu tin’ii di cafi mes icţ pensii di până la 2200 lei. A persoanilor dit aestă categorie va lâ si facâ giumitati rata la mpârmut ti un chirodi doi an’i, artimaia hiindalui borgea a guvernul tra s-pâlteascâ toclu suplimentar. Prit aesti fatilităţ fiscali ţi s-da a bânâtorlor ţi au borgi s-mutreaşti criştearea a amintatiţlor disponibili şi, di aoa, criştearea a consumlui, cu hâairlâticâ tră criştearea economicâ.



    Premierlu Victor Ponta spusi că aestă apofasi easti unâ lumachi dit un şingir ţi nica acaţâ tru isapi agiundzearea tru scara di ma ninti a pensiilor şi a tin’iilor di cafi mes n’icşurati tru chirolu di chipitâ a crizâl’ei economicâ şi criştearea, di la 1 di alunar, a tin’iil’ei di cafi mes pi economie la 900 di lei. Tru ţi mutreaţti mediul di emburlâchi, premierlu cundil’e că armasi tru idyea scarâ cota unică şi nipâltearea a impozitlui la profitlu reinvestit hiindalui tru plan câ di la 1 di sumedru, s-hibâ n’icşurat CAS-lu la angajator cu âinţi tru sută. Lugursită unâ dit apofasili nai cama di simasie tru an’il’I dit soni, n’icşurarea a cotilor di CAS, apufusitâ di Senat şi cu nâdii mări tra s-treacâ ş-tru Camera a Deputaţlor, ari tru scupo andruparea a mediului di emburlâchi, crearea di năi locuri di lucru şi — cara indicatorl’ii economiţ va s-da izini — va s-agiungâ la nâscânti crişteri a tin’iilor di cafi mes. Cu plan icâ nu, tru idyea andamusi di guvernu di gioi, Executivlu apufusi şi data a alidzerlor prezidenţiali, protlu tur di scrutin hiindalui tru plan tra sâ s-dizvârteascâ la 2 di brumar 2014.



    Partidili dit opoziţie leagă, di altâ parti, meatrili populari a guvernului Ponta di proxima antriţeari electorală tru cari soţial-democraţl’ii suntu cotaţ, aşi cum spun sondajili, cu prota şansă. Di altă parti, sindicatili nu suntu cândâsiti că tuti apofasili dimândati va s-agiutâ ti criştearea a bânaticlui. Pi fondul a scutearil’ei di pi lucru, di la 1 di alunar, a aţilor 2500 di lucrâtori dit sistemlu a Căl’iurlor di Her Români şi protestili a lucrătorlor dit sănătati, liderlu a Bloclui Naţional Sindical, Dumitru Costin, declară că n’icşurarea a CAS-lui va u aspargâ ziga a bugetlui ti asigurărli suţiali. El easti fârâ di nâdii tru ligâturâ cu şansili câ, prit aşi dzâsa scuteari dit zona a lucurlui pi laia a multilor posturi — di furn’ia a n’icşuraril’ei la CAS — s-iasâ tru migdani pisti noapti cama di dauă miliun’i di locuri di lucru tru economie.



    Armanipsearea: Tascu Lala