Radio România Internațional

Tag: Tinutul Secuiesc

  • Un proiect care înfierbântă spiritele

    Un proiect care înfierbântă spiritele

    Senatul României a respins, miercuri, cu largă majoritate, în
    calitate de for decizional, controversatul proiect de lege privind Statutul de
    autonomie a Ţinutului Secuiesc, care prevedea ca acesta să devină regiune
    autonomă cu personalitate juridică. Propunerea legislativă trecuse iniţial de
    Camera Deputaţilor, prin adoptare tacită, fără dezbateri, în formă depusă de
    iniţiatori – doi deputați ai UDMR.


    Așa numitul Ținut Secuiesc reprezintă zona
    din centrul țării în care locuiesc în majoritate cetățeni români de etnie
    maghiară și vizează județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș. În proiect
    erau redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc,
    prevăzut cu o organizare administrativă proprie, cu instituţii proprii, cu
    folosirea limbii maghiare ca limbă oficială şi a simbolurilor naţiunii
    maghiare.


    Adoptarea tacită a proiectului, care a produs reacții politice dure
    și emoție în societate, reprezintă o procedură legislativă prin care, în Camera
    Deputaților, atunci când este prima camera sesizată, dacă aleșii nu se pronunță
    în cazul unei inițiative într-un anumit termen, aceasta se consideră adoptată
    și se înaintează Senatului pentru hotărârea finală.


    Or, președintele Klaus
    Iohannis a acuzat PSD – cel mai important partid de opoziție – că a ajutat UDMR
    să treacă prin Camera Deputaților acest act normativ:
    În timp ce noi – eu, guvernul,
    celelalte autorităţi – ne luptăm cu pandemia de coronavirus, ne luptăm pentru
    vieţile românilor, PSD se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea
    Ardealul ungurilor! Jó napot, Ciolacu. Oare ce v-a promis liderul de la
    Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înţelegeri?


    Preşedintele
    Camerei Deputaţilor şi lider interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a negat
    acuzațiile: Nu a vândut
    nimeni Ardealul şi nu o să îl vândă niciodată! Ardealul a fost, este şi va fi
    parte al României. Solicit serviciilor de informaţii să iasă public şi să spună
    dacă i-au trimis preşedintelui Iohannis vreo informare referitoare la
    acuzaţiile aduse la adresa mea şi a PSD, pentru că nu poţi duce lupta
    electorală la un asemenea nivel.


    Într-un comunicat de presă emis după
    respingerea proiectului de către Senat, preşedintele României atrage atenţia că
    promovarea unor astfel de propuneri legislative face rău în primul rând
    comunităţii maghiare şi creează tensiuni artificiale în interiorul societăţii.
    Mai mulți senatori au subliniat caracterul neconstituţional al inițiativei,
    afirmând că aceasta nu ar fi avut oricum nici o șansă să treacă de Curtea
    Constituțională. Excepție a făcut UDMR, care consideră că revendicările
    minorităţii maghiare sunt ‘absolut justificate’ și a deplâns faptul că în Senat
    s-au refuzat dezbaterile reale ale problemei.


    În Ungaria vecină României,
    ministrul de externe, Peter Szijjarto, a cerut preşedintelui României să arate
    ”mai mult respect pentru maghiari”. În replică, Ministerul de externe de la
    București cataloghează drept ‘provocatoare şi inadecvate’ afirmaţiile de la
    Budapesta, atrăgând atenția că oficialul ungar deturnează, în mod absolut
    regretabil, sensul afirmaţiilor șefului statului român.

  • În estul Transilvaniei

    În estul Transilvaniei

    Deşi
    este mai puţin frecventată de turişti, partea estică a Transilvaniei, respectiv
    arealul judeţelor Covasna şi Harghita, are multe lucruri de oferit. La limita
    judeţelor Covasna şi Harghita se află staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad,
    situată la 66 de km nord faţă de
    Braşov, în defileul pe care-l străbate râul Olt
    printre masivele Harghita şi Bodoc. Este o destinaţie de vacanţă căutată în
    special în perioada sezonului estival, când, pe lângă oferta de tratamente
    balneare, munţii din jur, acoperiţi cu păduri, îndeamnă turiştii la o vacanţă
    activă. Pentru că a fost dezvoltat şi domeniul schiabil, Băile Tuşnad devine
    tot mai atractivă şi în perioada iernii. Amenajarea localităţii ca staţiune a
    început în anul 1845, însă primele informaţii cu privire la existenţa unor
    izvoare de apă minerală şi la utilizarea lor în scopuri terapeutice le găsim în
    documente din secolul al 16-lea. După construirea unor vile în scop turistic,
    în anul 1890 a fost dată în folosinţă prima bază de tratament. Concentraţia
    mare de ioni negativi, curele externe şi interne apele minerale, precum şi
    emanaţiile naturale de dioxid de carbon sunt factorii terapeutici ai acestei
    staţiuni. Principalul factor terapeutic este dioxidul de carbon utilizat în
    mofete şi recomandat pentru tratarea unor afecţiuni cardiovasculare.


    Costin-Ion Corboianu este ghid de turism şi ne-a indicat şi alte locuri
    atractive din apropiere: Putem merge în aşa-zisul Ţinut Secuiesc, în
    zona judeţului Covasna, unde putem petrece un weekend foarte, foarte
    interesant, acoperind o mare parte din obiectivele zonei, o zonă bogată din
    punct de vedere a ofertei turistice. Sunt o serie de castele, conace, care au
    fost refăcute în ultimii ani. Chiar putem dormi la unul din ele, la Valea
    Zălanului sau la Miclăuşoara şi de acolo să putem ajunge în zona lacului Sf.
    Ana, la Băile Balvanyos, la Tinovul Mohoş, la Târgu Secuiesc. Zona este
    generoasă, putem face foarte, foarte multe lucruri.


    Dacă avem parte de un soare blând de
    toamnă, putem merge în drumeţie. La 3 ore distanţă de mers pe jos se află Lacul Sf. Ana, un lac format într-un
    crater vulcanic. În apropiere se află rezervaţia naturală Tinovul Mohoş, unde accesul este permis numai
    împreună cu un ghid şi unde poate fi văzută roua cerului, o rară specie de
    plantă insectivoră. Dacă
    folosim transportul auto, putem parcurge distanţe mai mari, astfel încât să
    ajungem la un lac cu o poveste interesantă, situat la circa 75 de km spre nord.
    Este vorba despre Lacul Roşu, apărut la 23 ianuarie 1838, când s-a produs un
    puternic cutremur urmat de prăbuşirea unui versant care s-a transformat astfel
    într-un baraj natural pentru apele de pe versanţi. După închiderea văii, pădurea
    a fost inundată, iar brazii s-au pietrificat în timp, vârfurile acestora putând
    fi văzute la suprafaţa apei. Trecând prin localităţi, este imposibil să nu
    observăm o particularitate.

    Costin-Ion Corboianu: De exemplu, porţile secuieşti, care au nişte elemente deosebite. Se
    spune că o poartă secuiască trebuie să aibă cel puţin 3,8 metri. De asemenea,
    au nişte lucruri foarte interesante vizavi de sculpturile de la porţile
    secuieşti. De obicei, au celebrele lalele şi deasupra porţilor există o
    streaşină cu nişte orificii, unde, conform tradiţiilor, se spune că sufletele
    celor care au trecut în lumea de dincolo vin şi se odihnesc întotdeauna, în
    preajma sărbătorilor mari, în zona casei şi acolo sălăşluiesc.


    Porţile secuieşti de lemn sunt construite astfel încât să permită trecerea
    pe sub ele a căruţelor încărcate cu fân. Variantele de petrecere a unei minivacanţe în această zonă sunt în funcţie
    de anotimp: Dacă mergem în timpul sezonului cald, putem
    face şi tratament, la Băile Balvanyos, sau plajă la lacul Sf. Ana, drumeţii
    montane. Tratamentele se pot face până înspre iarnă. Sunt foarte multe
    meşteşuguri şi acolo, ateliere de fierărie, ateliere de dogărit, de prelucrare
    a lemnului, dacă mergem toamna, cazane de făcut palinca.


    Dacă de la Băile Tuşnad mergem spre
    est, spre zona Carpaţilor de curbură, trecem mai întâi prin Bixad, o staţiune
    de interese local, iar apoi, după circa 20 de km, ajungem la Balvanyos, o
    staţiune balneoclimaterică cu o bună infrastructură turistică. Aici se află aşa-numitele izvoare
    tămăduitoare, un fenomen natural rar întâlnit. Gazele care ies din adâncul
    pământului antrenează spre suprafaţă particule fine din straturile de roci
    întâlnite, precum şi apa freatică, astfel încât la suprafaţă, din loc în loc,
    pământul pare că fierbe.


    În continuare ajungem în comuna
    Turia, ai cărei locuitori au intrat în Cartea Recordurilor. Ei au reuşit să
    facă un bulz sub formă de ruladă, care a măsurat nu mai puţin de 150 de metri
    şi 32 de centimetri. Acest bulz a fost întins şi apoi rulat pe mese de aceeaşi
    înălţime, puse una lângă alta pe şosea.


    De la Turia ajungem destul de repede
    în oraşul Târgu Secuiesc unde sunt două muzee pe care le puteţi vizita Muzeul
    de Istorie a Breslelor şi Muzeul de păpuşi. Cel din urmă a fost fondat în urmă
    cu mai puţin de 10 ani şi deţine déjà o colecţie de peste 400 de păpuşi. Tot în
    Târgu Secuiesc puteţi vizita un atelier special, unde, sub îndrumarea
    specialiştilor, puteţi învăţa cum să decoraţi turta dulce.


    De la Târgu Secuiesc ajungem în oraşul staţiune,
    care, deşi nu este reşedinţă de judeţ, dă numele acestuia, Covasna. Deloc
    întâmplător, covasna este numită staţiunea celor o mie de izvoare de apă
    minerală. Atât în micul oraş-staţiune, cât şi in împrejurimi, pot fi întâlnite
    o mulţime de izvoare de apă minerală, unele captate şi utilizate pentru cura
    balneară, altele pur şi simplu lăsate ca atare. De altfel, chiar în parcul din
    zona centrală a oraşului se află un izvor captat şi tot acolo mai întâlnim
    Balta Dracului, un fenomen natural care constă în mici erupţii de noroi şi
    gaze, în special dioxid de carbon şi sulf şi care constituie una dintre
    atracţiile staţiunii Covasna.

  • Jurnal românesc – 27.07.2015

    Jurnal românesc – 27.07.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a participat, duminică, la deschiderea oficială a Festivalului de la Salzburg, şeful statului declarându-se — într-un mesaj pe Facebook — un susţinător al evenimentelor culturale, datorită puterii culturii de a reuni oamenii. Klaus Iohannis a fost invitat de onoare al preşedintelui Austriei, Heinz Fischer, cei doi având, de altfel, şi o întrevedere de lucru. Festivalul de la Salzburg, care se desfăşoară în locul naşterii lui Wolfgang Amadeus Mozart, reuneşte iubitori de muzică, operă şi teatru din toate colţurile lumii şi este organizat încă din 1920.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a participat, duminică, în a treia zi a vizitei sale în Italia, la Hramul Bisericii Ortodoxe Române Sfântul Pantelimon” din Roma. Cu această ocazie, oficialul de la Bucureşti a subliniat importanţa lăcaşelor de cult în viaţa românilor din străinătate, amintind că bisericile din diaspora reprezintă locuri de coagulare a comunităţii de români, locuri în care identitatea românească este păstrată sub aspectul tradiţiilor, al serviciului religios şi, nu în ultimul rând, al limbii române”. Sâmbătă, Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi ai mass-media de limba română din centrul şi sudul Italiei, anterior, oficialul roman discutând şi cu reprezentanţi ai primăriei din Roma. S-a convenit ca oamenii de afaceri italieni care desfăşoară activităţi în România să poată fi cooptaţi în programe de reintegrare profesională a românilor care îşi doresc să revină acasă.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti consideră că gestul premierului Ungariei, Viktor Orban, de a posta pe Facebook simboluri revizioniste nu va ajuta la eficientizarea relaţiei bilaterale. Din păcate, după ce, sâmbătă, la Tuşnad, a făcut apel la pragmatism şi s-a pronunţat în favoarea unei relaţii eficiente româno-ungare, premierul Orban a ales să posteze pe contul său de Facebook imagini incluzând simboluri ale Ungariei Mari şi ale Ţinutului Secuiesc — spune MAE. Promovarea, personal de către şeful Executivului ungar, a acestor simboluri revizioniste este complet inacceptabilă şi contrară spiritului Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară din 1996, Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa în secolul XXI din 2002 şi ordinii constituţionale din România. MAE subliniază că România este deschisă dialogului bilateral cu Ungaria, însă cu respectarea parametrilor politico-juridici definiţi de comun acord.



    Pavilionul României va organiza, miercuri, 29 iulie, Ziua României la Expo Milano 2015, dată care coincide cu celebrarea Zilei Imnului Naţional. Conform tradiţiei, fiecare ţară participantă la expoziţia universală îşi alege o zi naţională — moment de maximă vizibilitate. Programul special al Zilei României va începe cu ceremonia oficială de arborare a steagurilor şi de intonare a imnurilor naţionale. După momentul oficial, vizitatorii Expoziţiei vor avea ocazia să asiste la un moment artistic de dansuri populare şi să admire costume tradiţionale româneşti într-un spectacol susţinut de ansamblul folcloric Cindrelul-Junii Sibiului. Va fi organizat şi un Forum de afaceri şi investiţii în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a României la care vor participa oameni de afaceri români şi italieni, cu scopul de a dezvolta noi parteneriate în domenii în care firmele româneşti şi-au dovedit competitivitatea în plan internaţional, dar şi proiecte ale investitorilor de succes italieni în România. Seara se va încheia tot pe sunetul muzicii, de data acesta adresată melomanilor, printr-un concert extraordinar susţinut de Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal şi cu participarea sopranei Anita Hartig.

  • Istoria steagului secuiesc

    Istoria steagului secuiesc


    Secuii sunt cea mai veche minoritate din spaţiul românesc fiind menţionaţi împreună cu pecenegii, un alt neam turanic, încă din anul 1116 ca avangardă a cavaleriei maghiare. Războinici iscusiţi în Evul Mediu, secuii au fost colonizaţi de regatul Ungariei înspre frontiera de est reprezentată de Carpaţii Orientali pentru a o apăra de invaziile altor popoare migratoare dinspre Asia. Astfel, ei sunt menţionaţi pentru prima oară în interiorul arcului carpatic într-un document din 1210, când o armată compusă din secui, saşi, români şi pecenegi a participat la reprimarea unei răscoale împotriva ţarului bulgar Borilă. Tot în acea perioadă, mai exact în 1217, secuii apar menţionaţi ca luptători în armata regelui Ungariei Andrei al II-lea în cruciada a cincea împotriva arabilor. De atunci, secuii locuiesc fără întrerupere pe aceleaşi teritorii, pe aşa-numitul Ţinut Secuiesc format din actualele judeţe Harghita, Covasna şi Mureş. Ei numără azi 650.000 de indivizi, aproximativ 45% din totalul de 1.430.000 de membri ai minorităţii maghiare din România, minoritate care înseamnă 6,6% din populaţia totală a României.




    Academicianul Pál Antal Sándor este istoric şi l-am întrebat despre locul şi condiţia socială a secuilor în Ungaria medievală şi apoi în Ungaria ocupată de austrieci: ”Atât timp cît ei aveau sarcini militare, ei erau scutiţi de dări. Primele obligaţii fiscale către curtea regală a Ungariei au fost cele care se plăteau de trei ori în timpul domniei unui rege: la întronarea sa, la naşterea moştenitorului şi la căsătoria sa. Acest obicei a fost folosit până în 1555, atunci a fost ultima adunare de acest tip. Din şase boi, trebuia dat ca dar unul. Obligaţii financiare faţă de fisc nu au existat pînă la 1657. Atunci a fost introdusă pentru ei plata taxei către Poarta otomană în urma campaniei militare a lui Gyorgy Rakoczy al II-lea în Polonia în urma căreia a suferit o înfrângere catastrofală. Ca pedeapsă, a fost introdus acest haraci foarte ridicat. În timpul austriecilor, sarcinile militare în 1711 au fost lichidate şi ei nu au mai fost chemaţi la arme deoarece modul lor de luptă era deja depăşit. Au devenit şi ei contribuabili dar cu stare socială liberă având drepturile vechi respectate. În faţa justiţiei aveau aceleaşi drepturi cu nobilimea.”




    După 1989, prezenţele publice ale secuilor au fost nu de puţine ori prilejuri de exprimare a celor mai exacerbate sentimente de naţionalism, alimentate de percepţiile asupra trecutului. Ultimul pretext a fost în luna februarie 2013, când arborarea steagului secuiesc la Sfântu Gheorghe, în judeţul Covasna, a provocat un nou scandal fiind considerat un element prin care secuii îşi cer autonomia teritorială pe criterii etnice. Deşi este de dată recentă, steagul secuiesc are origini mai vechi. Pál Antal Sándor a arătat pe scurt cum a apărut acest steag: ”A fost creat în 2004 din iniţiativa Consilului Naţional Secuiesc şi a fost conceput ca formă de un muzeograf din Sfântu Gheorghe, Konya Adam. A fost inspirat dintr-un steag din anul 1601, după steagul de campanie militară a pedestraşilor secui conduşi de Moise Secuiul, singurul principe transilvan de origine secuiască. Culorile steagului galben şi albastru sunt inspirate din steagul lui Moise Secuiul, iar steaua cu opt coluţuri este o inovaţie mai nouă. O asemenea stea nu a fost folosită niciodată, erau folosite stelele cu cinci sau şase colţuri. Ea reprezintă cele opt regiuni sau scaune secuieşti din zona secuimii. Iar semiluna este cea tradiţională.”




    Deşi vechi, simbolurile naţionale ale secuilor nu au fost folosite neîntrerupt de către aceştia. Ele au fost ajustate în funcţie de contextele istorice. Pal Antal Sandor: ”În decursul secolelor, secuii de origine nemaghiară s-au maghiarizat datorită sarcinilor militare şi au avut un regim aparte în cadrul populaţiei maghiare în general. Ei locuiau pe un teritoriu destul de bine definit. În timpul revoluţiei din 1848, secuii au renunţat în mod făţiş la acele drepturi care îi deosebeau de restul maghiarilor şi s-au integrat în naţiunea maghiară. În octombrie 1848, după adunarea de la Lutiţa, adunările generale ale scaunelor secuieşti constituite au recunoscut toate legile Ungariei şi s-au recunoscut ca parte în unica naţiune maghiară. De atunci, secuii nu s-au mai gândit să folosească în cadrul Ungariei un steag propriu.”




    După 1918, când s-a format România Mare, pe stema acesteia au intrat şi simbolurile secuieşti ca parte a stemei Transilvaniei. Dar puţină lume ştie că unele semne secuieşti sunt comune cu cele de pe stemele Principatelor Române medievale. Pal Antal Sandor: ”Eu aştept răspuns din partea istoricilor români în legătură cu aceasta. Dar se pune întrebarea: oare aceste însemne ce origine au? În orice caz, sunt răsăritene, turceşti. Populaţiile turcice au folosit aceste însemne şi să ne gândim că Ţara Românească a fost sub dominaţie cumană 200 de ani. Normal că aceste însemne au apărut şi în heraldica Ţării Româneşti. Probabil astfel de influenţe există şi în însemnele Moldovei. Nu spun categoric, dar pun această întrebare. Semiluna este peste tot, dar în loc de soare s-ar putea să întâlnim o stea.”




    Secuii sunt o minoritate cu o puternică conştiinţă etnică şi intenţionează să şi-o conserve. Iar simbolurile naţionale au şi pentru ei aceeaşi valoare pe care alte comunităţi etnice şi naţiuni o dau însemnelor proprii.