Tag: Tipografic Majuscul

  • Jurnal românesc – 22.03.2021

    Jurnal românesc – 22.03.2021

    Ministerul Muncii a actualizat ghidul pentru românii care vor să
    lucreze sezonier în Italia.
    În document se precizează că românii se pot angaja
    în aceleaşi condiţii ca italienii, fără a fi necesară obţinerea unui permis de
    muncă, şi beneficiază de drepturi egale cu aceştia. Contractul sezonier de
    muncă agricolă, încheiat pe durată determinată, poate viza executarea de
    lucrări pe termen scurt, sezoniere sau ocazionale şi executarea mai multor
    lucrări sezoniere sau a mai multor faze de lucru, distribuite pe tot parcursul
    anului, cu garanţia minimă de ocupare de cel puţin 100 de zile într-un an.

    Ministerul arată că, în situaţia în care se depăşesc 180 de zile de muncă
    într-un an, lucrătorul poate solicita transformarea contractului în angajare pe
    perioadă nedeterminată. De asemenea, lucrătorii sezonieri trebuie să obţină de
    la autoritatea competentă codul fiscal şi să solicite înscrierea în Registrul
    de evidenţă a populaţiei de la nivelul Primăriei locale, în caz de şedere în
    Italia pentru o perioadă mai mare de 3 luni. Pentru şederile de până la 90 de
    zile, aceştia pot solicita înscrierea în Registrul temporar de evidenţă a
    populaţiei.

    Pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, românii
    trebuie să fi lucrat cel puţin 20 de ani şi să fi împlinit vârsta de 67 de ani.
    Persoanele care, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 şi 31 decembrie
    2021, au cel puţin de 62 de ani şi un stagiu de cotizare de cel puţin 38 de ani
    se pot pensiona anticipat. Salariul minim în agricultură este de aproape 875 de
    euro şi poate ajunge la aproximativ 1.300 de euro.




    Ministrul de Interne, Lucian Bode, i-a transmis omologului italian,
    Luciana Lamorgese, că România aşteaptă ca Uniunea Europeană să adopte cât mai
    rapid Decizia privind aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen.
    Oficialul
    român, care s-a aflat într-o vizită de lucru la Roma la sfârşitul săptămânii
    trecute, a apreciat că un astfel de demers ar echivala cu recunoaşterea de
    către blocul comunitar a rolului esenţial pe care România l-a avut în
    arhitectura de securitate a UE. El a dat asigurări că situaţia la frontierele
    României este sub control şi monitorizată în permanenţă.

    România a
    demonstrat în nenumărate rânduri că deţine capacitatea de a asigura frontierele
    externe ale UE. În acest sens, am subliniat că ţara noastră a îndeplinit toate
    angajamentele şi criteriile în domeniul Schengen încă din 2011 şi continuă să
    menţină la cel mai înalt nivel modul de punere în aplicare a legislaţiei
    Uniunii,
    a subliniat Bode. În prezent, există 26 de membri cu drepturi
    depline ai spațiului Schengen, 22 de state membre ale UE şi Norvegia, Islanda,
    Elveția și Liechtenstein, cu statut de asociat. Decizia de aderare a României
    la acest spaţiu de liberă circulaţie poate fi luată doar cu unanimitatea voturilor
    statelor membre.




    Filmele ”Tipografic Majuscul” al regizorului Radu Jude şi
    Acasă, My Home de Radu Ciorniciuc au fost premiate în cadrul celei
    de-a 25-a ediţii a Festivalului internaţional de Film de la Sofia.
    ”Tipografic
    Majuscul” a primit Premiul Uniunii Criticilor de Film din Bulgaria pentru cel
    mai bun film din competiţia balcanică, iar pelicula lui Radu Ciorniciuc a
    primit distincţia pentru cel mai bun documentar. Cel mai bun film balcanic a
    fost ales Quo vadis, Aida?, în regia Jasmilei Zbanic, o coproducţie
    Bosnia-Herţegovina, Austria, România, Olanda, Germania, Polonia, Franţa,
    Norvegia şi Turcia. Pelicula este propunerea Bosniei şi Herţegovina la premiile
    Oscar de anul acesta la categoriile cel mai bun lungmetraj internaţional şi cel
    mai bun documentar la care concurează şi filmul colectiv regizat de
    Alexander Nanau. Marele Premiu al Festivalului de Film de la Sofia i-a revenit
    thrillerului SF brazilian The Pink Cloud, scris şi regizat de Iuli
    Gerbase, iar premiul pentru cel mai bun regizor i-a fost acordat cineastului
    chinez Zhou Ziyang, pentru pelicula ”Wuhai”.




    Prima ediţie a Festivalului Internaţional Matei Vişniec
    se desfăşoară online până pe 27 martie, a anunţat Muzeul Naţional al
    Literaturii Române, organizatorul evenimentului.
    Manifestarea a început pe 21
    martie, când a fost marcată Ziua Internaţională a Poeziei, şi se încheie cu
    ocazia Zilei Mondiale a Teatrului. Zilnic în această perioadă sunt postate pe
    pagina de Facebook, pe site-ul muzeului şi pe platforma culturaindirect.ro
    lecturi din creaţiile proprii ale unor poeţi români care locuiesc în ţară şi
    peste hotare, precum Anca Mizumschi, Irina Nechit, Florin Iaru, Carmen Veronica
    Steiciuc sau Andrei Codrescu. De asemenea, în fiecare seară sunt publicate
    piese de teatru montate de regizori din România, Franţa, Italia, Spania,
    Brazilia şi Uruguay, spectacole concepute de opt regizori din cadrul Trupei de
    Teatru Trap Door şi lecturi ale actorilor trupei de teatru
    L’Echoscene din Franţa. Nu în ultimul rând, Teatrul Naţional
    Radiofonic a lansat, pe site-ul eteatru.ro, colecţia Matei Vişniec, o bogată
    arhivă de spectacole radiofonice realizate după piesele sale.


  • Radu Jude, trei nominalizări la Berlinala 2020

    Radu Jude, trei nominalizări la Berlinala 2020

    Ediţia de anul
    acesta a Festivalului de Film de la Berlin oferă publicului cineast trei
    titluri semnate de către regizorul român Radu Jude. Filmele Tipografic
    Majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară vor avea premiera internaţională în
    secţiunea Forum a festivalului, în timp ce un al treilea proiect
    cinematografic, lungmetrajul Somnambulii, va fi încadrat pe piaţa Berlinalei.

    Cu detalii, regizorul Radu Jude:
    Sunt trei titluri, dar unul este un film
    încă în pregătire, în fază de proiect, care merge într-o piaţă foarte
    importantă pentru proiectele cinematografice, la Berlinale Market. Celelalte
    două sunt selectate în secţiunea Forum. Unul dintre ele este regizat integral
    de mine, Tipografic Majuscul, o adaptare liberă după o piesă a Geaninei
    Cărbunariu, care la rândul ei este bazată pe un dosar de Securitate al
    adolescentului Mugur Călinescu. Celălalt film, Ieşirea trenurilor din gară,
    este coregizat, este făcut împreună cu istoricul Adrian Cioflâncă, care l-a şi
    generat, prin munca lui de zece ani, de a căuta materiale de arhivă legate de Pogromul
    de la Iaşi, din 1941. Mi-a propus să facem acest film şi am acceptat.



    Noile forme de
    expresie cinematografică sunt încadrate în secţiunea Forum a Berlinalei. Ambele
    titluri ale lui Radu Jude ating subiecte delicate din istoria României moderne,
    într-o viziune inedită.

    Nu doar că este un festival foarte
    important, dar această secţiune Forum a selectat, de-a lungul anilor, filme
    radicale, mai atipice, pentru că ambele filme sunt destul de diferite de
    modelul narativ convenţional de cinema. Nu că acel model ar fi problematic în vreun
    fel. Ele sunt, într-o măsură mai mică sau mai mare, nişte încercări de a
    construi cinematografic sau de a explora realitatea cu ajutorul
    cinematografului, într-o formă oarecum diferită.


    Deşi nu le
    consideră esenţiale, Radu Jude recunoaşte importanţa nominalizărilor şi a
    distincţiilor acordate pe scenele marilor festivaluri de film din Europa. Este
    bucuros să participe la Berlinala de anul acesta, iar crezul său în
    cinematografie este reconfirmat cu această ocazie.

    O cinematografie
    sănătoasă înseamnă foarte multe lucruri, printre care şi acest lucru. Desigur,
    uneori sunt întrebat de ce se mai produc aceste filme, dacă nu au suficient
    public. Nu ştiu să dau un răspuns foarte precis, dar ştiu că, la un moment dat,
    directorul Festivalului de la New York, care era şi profesor la o facultate de
    film în America, acum câţiva ani le arătase studenţilor filme deAbbas Kiarostami, marele cineast
    iranian. Dintr-odată, fiindcă se vorbea pe atunci despre un posibil război cu
    Iranul, unul dintre studenţi a întrebat dacă aveau să fie bombardaţi acei
    oameni din filmele lui Kiarostami. Cinematograful înseamnă şi asta, să ofere un
    anumit mod, un chip şi un anumit limbaj al unei societăţi, al unei civilizaţii.
    Din acest punct de vedere, este important. Este şi mai important dacă filmele
    sunt reuşite în sensul de a capta şi de a transmite ceva mai adânc legat de
    societate. Sunt importante distincţiile sau nominalizările, dar, deşi au rolul
    lor, pe care nu îl neg, nu mi se par esenţiale.


    La nivel
    european, conform platformei web Cineuropa, peste 18 mii de pelicule au fost
    produse, în statele membre ale Uniunii Europene, în perioada 2007-2017.
    Cinematografia română îşi găseşte locul în acest clasament, însă Radu Jude
    atrage atenţia asupra problemelor care ne ţin încă departe de topurile
    europene, în ciuda participării sale la Festivalul de Film de la Berlin.

    Cinematografia română este o cinematografie mică, dacă ne gândim la
    numărul de filme produse anual în raport cu ţări ca Franţa sau chiar Polonia
    sau Cehia. Este o cinematografie în care există din ce în ce mai puţin loc. Mă
    refer la distribuţia care se face preponderent în mall-uri. Este un lucru
    foarte bun, fiindcă în aceste multiplex-uri există condiţii de vizionare
    decente. Doar că, fiind nişte locuri unde interesul comercial primează şi poate
    că este normal să fie aşa, anumite forme de expresie nu mai au acces la public.
    O altă problemă foarte mare ţine de educaţie. Mă refer la educaţie în general,
    care este în continuare lovită, subfinanţată, dar şi la o educaţie specifică,
    cinematografică, care nu există ca în alte ţări, la şcoală sau la liceu. Iar
    asta ne plasează, evident, la coada clasamentului.



    Tipografic Majuscul, o
    adaptare după spectacolul documentar omonim semnat de Gianina Cărbunariu, va
    avea premiera în România pe 21 februarie 2020. Din distribuţia celui de-al
    şaptelea lungmetraj semnat de Radu Jude fac parte actorii Şerban Lazarovici,
    Bogdan Zamfir, Ioana Iacob, Şerban Pavlu, Robert Arsenie, Bogdan Romedea,
    Alexandru Bîscoveanu şi Alexandru Potocean. Ieşirea trenurilor din gară va
    avea premiera în cinematografe în toamna acestui an, fiind produs de către Ada
    Solomon, Carla Fotea şi Radu Jude, în colaborare cu istoricul Adrian Cioflâncă.
    Iar Somnambulii, cel mai recent proiect de ficţiune scris de Radu Jude şi
    produs de Ada Solomon, aşteaptă începerea filmărilor programate pentru această
    vară. Cea de-a 70-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin va avea loc în
    perioada 20 februarie – 1 martie.