Radio România Internațional

Tag: Tismana

  • Voyage au département de Gorj

    Voyage au département de Gorj

    L’activité touristique s’y décline de plusieurs façons: tourisme d’aventure, rural, religieux, de loisirs et culturel. Au nord de la contrée se dressent les Monts Parâng, avec leurs paysages naturels à couper le souffle, des lacs glaciaires, des gorges et des versants, des grottes classées monuments de la nature.





    Détails avec Oana Paloș, porte-parole du Conseil départemental de Gorj : « Puisque notre comté est situé en zone de montagne, vous y trouverez beaucoup d’opportunités de pratiquer le tourisme d’aventure à longueur d’année. Les passionnés de sports d’hiver sont attendus à Rânca, station de montagne nationalement réputée. Elle dispose de six pistes de ski et d’un télésiège. On peut y pratiquer l’alpinisme, le parapente, le snowboard et le bob. Toutefois, c’est le rafting qui reste le sport roi, grâce aux conditions sur place, que les spécialistes considèrent comme les meilleures du pays. »





    La saison de rafting commence d’habitude en avril et peut s’étendre jusqu’à la mi-octobre, si la météo est clémente. Le site est spectaculaire: la rivière, au lit étroit, serpente au bas des hautes parois de la montagne. Pagayer sur les eaux vives, c’est se procurer une bonne dose d’adrénaline. En plus, pour 2 à 3 heures de rafting, soit un itinéraire de 15 km, vous n’avez à débourser que 46 euros. Ce prix inclut instruction, guide de rafting attesté, équipement complet et photos professionnelles.





    Notre interlocutrice, Oana Paloș, précise que le tourisme d’aventure n’est qu’un des multiples volets de l’offre touristique de la contrée de Gorj : « Il y a aussi le tourisme religieux, de loisirs et culturel. Le tourisme monacal est fort diversifié, grâce à la multitude de monastères datant des siècles passés. Côté tourisme culturel, une destination à ne pas rater est la ville de Târgu Jiu, chef – lieu du département, qui s’enorgueillit de l’ensemble monumental mondialement connu, réalisé par Constantin Brancusi et baptisé « Calea Eroilor », « La Voie des Héros ». Nous promouvons le concept touristique de city break aussi bien sur la ville de Târgu Jiu que sur l’ensemble de la région. Il comporte la visite de nombre d’attractions touristiques, mais aussi des activités relevant du tourisme de loisirs. L’offre en matière de tourisme culturel est elle aussi très étoffée. En été, nous organisons beaucoup d’événements, dont le festival international de folklore, qui se tient chaque année au mois d’août et qui attire de nombreux visiteurs étrangers. Dans les rues de Târgu Jiu, on peut assister à des défilés de costumes traditionnels de plusieurs pays. »





    L’archidiacre Ioniţă Apostolache, porte-parole de l’Archevêché de Craiova, affirme que les touristes trouveront dans le comté de Gorj les couvents orthodoxes les plus anciens du pays: « Nous commencerons notre visite par le monastère de Tismana, dont la construction remonte au 14e siècle. Ce monastère, sis dans un cadre naturel pittoresque, est là pour le fidèle qui souhaite prier et en même temps admirer les beautés de la nature. Ce qui est inédit, ce sont les forêts d’if et de châtaignier sauvage qui entourent le monastère. Près de ce saint lieu de culte a été fondé le Musée de la monnaie nationale ; c’est là qu’a été déposé le trésor national pendant la Première Guerre mondiale. »





    L’église à l’intérieur du monastère est entourée de remparts fortifiés, l’accès se faisant par une immense porte en bois. Les premières pages de l’histoire de ce monastère ont été écrites par le moine Nicodème. C’est lui qui a fait construire le lieu de culte, mais n’a pas décoré ses murs intérieurs. Il s’est limité à les peindre en une couleur unique, appelée « rouge de Tismana » et à les décorer de motifs floraux et géométriques. La deuxième peinture du monastère, post-byzantine, datée de 1733, est attribuée au peintre Dimitrie Diaconu.





    Nous poursuivons notre voyage aux cotés de l’archidiacre Ioniță Apostolache : « La deuxième destination qui pourrait être mentionnée dans ce contexte c’est le monastère de Polovragi. Là, dans une autre zone d’une grande beauté, le pèlerin peut admirer la beauté du style brancovan et une peinture unique en Roumanie. La troisième visite serait celle du couvent de Lainici, sis sur le défilé de la rivière Jiu, un monastère de moines avec une riche tradition. Ce lieu de culte a eu un rôle important notamment dans l’entre-deux-guerres, lorsque ses moines ont participé de manière active à soutenir l’esprit roumain et à promouvoir les valeurs et les traditions orthodoxes. Il existe même des musées dans le patrimoine de nos couvents. A Tismana, nous en avons un, avec des objets très anciens, qui est unique au pays. A partir de ce monastère, on peut aller à pied à deux ermitages, Cioclovina de Sus et Cioclovina de Jos, situés à 1000 m d’altitude. Les moniales sauront vous renseigner. »





    La contrée de Gorj a aussi une station balnéaire, celle de Sacelu. La localité est attestée par des documents qui remontent aux temps de l’Empire romain, ce qui explique la présence de nombreux vestiges de thermes. Enfin, on ne saurait oublier de mentionner Transalpina, la plus haute route de montagne de Roumanie, dont on dit qu’elle touche les nuages. Ce vieux chemin était jadis emprunté par les bergers au moment de la transhumance.

  • Atracții turistice în județul Gorj

    Atracții turistice în județul Gorj

    Situat în sud-vestul
    României, pe cursul mijlociu al râului Jiu, județul Gorj vă aşteaptă, în orice sezon, cu turism
    de aventură, rural, montan, religios și cultural. În partea de nord a județului
    se află culmile munţilor Parâng, cu cadre naturale deosebite, cu lacuri
    glaciare, cu chei şi versanţi abrupţi, cu ponoare şi peșteri declarate
    monumente ale naturii.



    Oana Paloș, purtător de
    cuvânt în cadrul Consiliului Județean Gorj explică de ce județul Gorj are un
    mare potențial turistic. Fiind un județ cu zonă montană, aici există
    foarte multe posibilități de a se practica turismul de aventură în toate
    anotimpurile anului. În munții Gorjului există o zonă deja cunoscută pe plan
    național. La Rânca se poate practica schiul în perioada de iarnă. La noi se mai
    practică și alpinismul, zborul cu parapanta, snowboard, bobul. Însă sportul
    rege al zonei e raftingul. Județul Gorj se detașează clar de concurență,
    specialiștii spunând că aici se practică cel mai bine acest sport.


    Sezonul de rafting pe defileul
    Jiului începe, de obicei, în luna aprilie şi se poate întinde până în prima
    parte a lunii octombrie, dacă temperaturile se menţin plăcute. Cei interesați
    de acest sport pot găsi pachete la un preț deosebit de avantajos, pe un traseu
    canion spectaculos. Albia este foarte îngustă, printre stânci înalte. Râul are
    foarte multe curbe, iar valurile sunt foarte mari. Este o tură de adrenalină
    pură, căci așa definesc experiența cei care organizează pachetele. De exemplu,
    pentru două, trei ore, pe un traseu de 15 km, veți plăti 220 de lei (46 de
    euro). În preț sunt incluse instructajul, ghizii brevetați, echipamentul
    complet și fotografiile profesionale. Nu e nevoie de cunoștințe anterioare.


    Oana Paloș, din cadrul
    Consiliului Județean Gorj spune că turismul de aventură nu este singurul punct
    de interes când vorbim despre județul Gorj. Putem vorbi și despre
    turism monahal, de agrement sau cultural. Turismul monahal este diversificat, întrucât,
    pe raza județului avem mai multe mănăstiri ce datează din veacurile trecute.
    Din punct de vedere al turismului cultural, în județul Gorj avem o destinație
    foarte importantă: municipiul Târgu Jiu. Aici veți găsi ansamblul monumental
    Calea Eroilor, operele marelui sculptor Constantin Brâncuși, renumit în toată
    lumea. Avem un concept de city break care se aplică atât la nivelul
    municipiului, cât și la nivel de județ. Astfel, se pot bifa multe obiective și,
    mai ales, evenimente.

    Agenda culturală a județului nostru e foarte bine
    concepută. În fiecare lună a anului, pe lângă faptul că turiștii pot vizita
    frumusețile meleagurilor gorjene, că se pot bucura de gastronomia locală, ei
    pot interacționa cu noi și prin cadrul evenimentelor anuale, aflate la ediții
    destul de înaintate. De exemplu, lunile de vară sunt pline de folclor. Aș
    menționa Festivalul Internațional de Folclor, desfășurat la finalul lunii
    august, în fiecare an, și unde ne vin foarte mulți invitați din străinătate. Pe
    străzile municipiului Târgu Jiu se pot vedea parade de costume populare foarte
    frumoase din foarte multe țări.

    Arhidiaconul
    Ioniță Apostolache, purtător de cuvânt al Centrului Eparhial Craiova, amintește
    moștenirea bogată a mănăstirilor din județ. În județul Gorj se
    găsesc cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din România. Începem cu mănăstirea
    Tismana, care a fost ridicată în secolul al XIV-lea. Aceasta este așezată
    într-o zonă pitorească și este destinația celor care doresc să se roage, dar și
    acelora care vor să se bucure de frumusețile naturii. Inedite sunt și pădurile
    de tisă și de castan sălbatic din jurul mănăstirii. Lângă mănăstire, a fost
    întemeiat Muzeul Monetăriei Naționale, unde a fost depozitat tezaurul național
    în perioada Primului Război Mondial.



    Biserica din interiorul
    mănăstirii este înconjurată de ziduri puternice, accesul în interior făcându-se
    printr-o uriaşă poartă de lemn. Mănăstirea are o istorie de peste șase secole,
    iar primele pagini au fost scrise de către călugărul Nicodim. Acesta a ridicat
    mănăstirea, însă nu a decorat pereţii interiori ai bisericii, limitându-se doar
    să-i picteze într-o singură culoare, ocru, cu motive florale şi geometrice. A
    doua pictură a bisericii a fost făcută în secolul al XVIII-lea, după ce
    biserica fusese profanată şi incendiată. Această pictură post-bizantină datează
    din anul 1733 şi îi este atribuită pictorului Dimitrie Diaconu.


    Ne continuăm călătoria
    alături de arhidiaconul Ioniță Apostolache: Cea de-a doua
    mănăstire care merită amintită în acest context este mănăstirea Polovragi.
    Pelerinul ajunge într-o zonă deosebit de frumoasă și se poate bucura de
    frumusețea stilului brâncovenesc al locașului de cult. La Mănăstirea Polovragi
    se poate admira arta brâncovenească, cu pictură unicat în România. Cea de-a
    treia ar fi mănăstirea Lainici, așezată pe defileul Jiului, care face legătura
    cu Transilvania.

    Rolul important al acestei mănăstiri s-a remarcat mai ales în
    perioada interbelică, când călugării de la mănăstirea Lainici au participat
    activ în susținerea spiritului românesc și în promovarea tradițiilor și
    valorilor ortodoxe. Fiecare mănăstire are un reprezentant care să ofere toate
    detaliile într-o limbă de circulație internațională. Există, de asemenea, și
    muzee care împodobesc patrimoniul nostru. La Tismana, de exemplu, există un
    muzeu cu obiecte foarte vechi, unicat în țară. De aici, turiștii pot fi
    direcționați către zonele mai puțin cunoscute. La Tismana, la 1.000 de metri
    altitudine, se poate merge chiar pe jos, se găsesc schiturile Cioclovina de Sus
    și Cioclovina de Jos. Detalii despre această călătorie se pot obține de la
    maicile de la mănăstirea Tismana.


    Județul Gorj este
    ofertant și din punct de vedere balnear, prin stațiunea Săcelu, atestată
    documentar încă de pe vremea romanilor, unde se găsesc foarte multe vestigii de
    băi romane. Un punct de interes este și Transalpina, cea mai înaltă șosea din
    România, care se spune că atinge norii, de fapt, un drum vechi, folosit încă de
    pe vremea dacilor și romanilor de către oieri pentru transhumanță.

  • Les couleurs de Tismana

    Les couleurs de Tismana

    Nous poursuivons notre voyage radiophonique à travers la contrée natale du célèbre sculpteur roumain Constantin Brâncuşi. Aujourdhui, nous allons faire halte à Tismana, un endroit chargé de spiritualité. Le principal point dattraction reste sans doute le monastère du même nom. Situé au cœur dune vaste forêt et érigé au 14e siècle, il doit sa renommée aux objets de culte quil abrite et à sa peinture sur fond rouge oriental. Une fois à Tismana, vous pourrez également vous régaler de la bonne cuisine du terroir, dont les produits phare sont ceux à base de truite de montagne.



    Le monastère de Tismana a été dressé en une seule année et tire son nom des ifs qui recouvraient jadis toute la région. La construction de ce lieu de culte, comme de tant dautres dailleurs, nous la devons au moine Nicodim, canonisé pour ses mérites. Les techniques de construction utilisées étaient novatrices pour ces temps-là. En plus, la chromatique de léglise du monastère est dominée par le « rouge de Tismana », dont le secret de fabrication na jamais été dévoilé. Dans lenceinte du monastère, entouré de hautes murailles, on retrouve les cellules des nonnes et un petit musée.



    Le monastère mis à part, la contrée se remarque par son histoire et son folklore, ainsi que par la richesse de ses coutumes et traditions, précise Ovidiu Popescu, secrétaire général de lAssociation pour la promotion et le développement du tourisme « Dans la contrée natale de Brâncuşi » : « Une de nos localités a été primée, en 2016, au concours Eden des destinations européennes dexcellence, dans la section tourisme et gastronomie. Nous nous enorgueillissons aussi de nos tapis traditionnels et de certains autres objets dartisanat. Je ne saurais oublier de mentionner la proximité du Parc national Retezat et le fait quune bonne partie du Parc national Domogled Valea Cernei sétend sur notre contrée, ce qui explique labondance du gibier.



    Nous accueillons aussi de nombreux festivals, dont celui de la musique, de la danse et des costumes traditionnels spécifiques de la région de Gorj. Cet événement date de 1966 et, à quelques exceptions près, il sest tenu chaque année. Un autre festival représentatif de notre contrée est celui de la truite, un poisson qui vit dans les rivières de nos montagnes et dont lélevage est très répandu dans la zone. Chaque automne, nous organisons le festival du châtaigner et celui des aspics. Lunicité de ce dernier réside dans la combinaison gastronomique entre aspics et « sarmale », choux farcis traditionnels. »



    Toujours à Tismana, le visiteur peut se rendre dans un musée unique en Europe. Baptisé le musée du Trésor, il se trouve dans une grotte, près du monastère. Cest là quavaient été cachées près de deux cents tonnes dor du trésor national, par crainte quelles ne tombent entre les mains des Soviétiques. Cette grotte a temporairement abrité trois autres tonnes dor appartenant à la Pologne et qui transitaient par la Roumanie. Des documents puisés dans les archives de la Banque nationale témoignent des moments les plus importants de la période 1944-1947. De nombreux colloques et symposiums y sont organisés au sujet du rôle de largent et de la Banque centrale de Roumanie.



    Deux ou trois jours par mois, Ioan Lesenciuc, employé de la Banque centrale de Roumanie, fait office de guide pour les visiteurs du musée : « Plusieurs représentants de marque de la Banque centrale, du ministère des Finances et du gouvernement se sont occupés du transport, de la gestion et de la garde du trésor caché dans cette grotte. Pour des raisons de surveillance, on la isolé en érigeant un mur en béton très épais ».



    Les travaux daménagement de ce musée ont démarré en 2013, précise notre interlocuteur, avant de reprendre ses explications sur le trésor de la Roumanie : « En ces temps-là, il y avait deux types de lingots: conformes aux normes internationales, pesant 12 kg chacun, et respectivement aux normes nationales, dun poids de 6,65 kg. Dans les années 1944-1947, on y a caché 191 tonnes dor pur. Hormis cette quantité, la Roumanie détenait aussi 40,7 tonnes dor, conservées dans les banques du Royaume-Uni. A cela sajoutaient près de 2,7 tonnes dor du trésor polonais, confiées temporairement au gouvernement roumain en 1939, et qui devaient être acheminées vers la Grèce. La Banque nationale de Roumanie a accepté quune petite partie du trésor polonais soit abritée à Tismana. »



    Selon Ovidiu Popescu, secrétaire général de lAssociation pour la promotion et le développement du tourisme, pour bon nombre de visiteurs, Tismana est une des étapes dun itinéraire plus long : « Cette grotte, près du monastère de Tismana, est un véritable témoignage dun pan de notre histoire. La région dans son ensemble est très fréquentée par les touristes de passage, en route vers les localités de Peştişani et de Hobiţa, celle où a vu le jour le célèbre sculpteur roumain Constantin Brâncuşi. Ce trajet touristique part de Târgu Jiu, passe par Hobiţa, où se trouve la maison – musée de Brâncuşi, puis par Tismana, Baia de Aramă et aboutit à Herculane les Bains. Où que lon aille, le paysage est magnifique. »



    Ici prend fin notre périple à travers une contrée idéale pour la détente, mais où vous aurez également la chance de prendre part à différents événements tout au long de lannée. Histoire de découvrir lunivers de lart traditionnel ou moderne et une partie de lhistoire récente de la Roumanie. (trad. : Mariana Tudose)

  • Tismana

    Tismana

    Aflată într-un
    cadru natural deosebit, mănăstirea Tismana a fost construită într-un singur an
    şi îşi trage numele de la arborii de tisă care acopereau odinioară întreaga
    zonă. Apariţia acestei mănăstiri se datorează unui călugăr pe nume Nicodim,
    care a ridicat şi alte lăcaşuri de cult în zonă şi care a fost canonizat
    datorită meritelor sale. La construcţia mănăstirii au fost folosite tehnici de
    construcţie deosebite pentru acea perioadă. În plus biserica, a cărei cromatică
    dominantă este roşul, o culoare cunoscută sub denumirea de roşu de
    Tismana, ascunde secretul bine păstrat al creării culorii sale.
    Mănăstirea Tismana este protejată de ziduri înalte, în interiorul cărora se
    află chiliile măicuţelor şi un mic muzeu.


    Mănăstirea este cel
    mai cunoscut obiectiv turistic al zonei, însă Tismana este un loc extraordinar,
    încărcat de tradiţii, de istorie şi de folclor spune Ovidiu Popescu, secretar
    general al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, Acasă
    la Brâncuşi. Vorbim despre o localitate premiată Eden la
    secţiunea turism şi gastronomie în 2016. Vorbim despre lumea covoarelor
    tradiţionale şi despre alte simboluri ale artei meşteşugăreşti tradiţionale.
    Este un loc în care există vânat din abundenţă, fiindcă zona cuprinde o parte
    din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei şi se învecinează cu Parcul Naţional
    Retezat. De asemenea, aici sunt festivaluri naţionale. Festivalul Cântecului,
    dansului şi portului popular gorjenesc este deja tradiţional. Prima ediţie a
    acestui festival s-a ţinut în anul 1966 şi a continuat aproape în fiecare an.
    În 25 martie, de Buna Vestire, a fost un festival tradiţional de marcă la
    Tismana: Festivalul Păstrăvului. E o zonă bogată în păstrăvării cu unităţi
    piscicole private. Păstrăvul e caracteristic zonei. Adresăm ascultătorilor
    invitaţia de a veni în această toamnă la Festivalul Castanului. Castanul este
    arborele pentru a cărui salvare s-au făcut foarte multe în anii trecuţi.
    Festivalul Răciturilor este, de asemenea, tradiţional la Tismana, tot în
    toamnă. Se ţine în cadrul unei vile celebre, în care scriitorul român George
    Coşbuc a tradus Divina Comedie. Este un loc încărcat de istorie întrucât
    numeroase personalităţi ale culturii româneşti au îndrăgit Tismana. Festivalul Răciturilor este unic la Tismana
    şi prin combinaţia gastronomică unică de aici. Numai în Gorj răciturile nu se
    servesc ca aperitiv, ci în combinaţie cu sarmale calde.


    La Tismana este
    deschis vizitării şi un muzeu unic în Europa: Muzeul Tezaurului. Este un muzeu
    special, deschis într-o peşteră de lângă mănăstire, care a adăpostit aproape
    două sute de tone de aur din tezaurul României, de teamă ca acestea să nu
    ajungă în posesia sovieticilor. Tot acolo s-au depozitat, la acea vreme, şi alte
    trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Sunt
    prezentate publicului cele mai relevante momente din perioada 1944-1947, aşa
    cum sunt reflectate în documentele din Arhiva Băncii Nationale a României.


    Până data viitoare,
    când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Neptune d’or dans les forêts de Tismana

    Neptune d’or dans les forêts de Tismana

    Fortes de la leçon quelles ont tirée de la douloureuse expérience de la perte du trésor national, transféré à Moscou, pendant la Grande Guerre, pour être mis à labri de lennemi, les autorités roumaines allaient décider, lors de la Seconde Guerre Mondiale, de cacher les valeurs de la Banque nationale dans un endroit sûr.



    Après mûre réflexion, elles choisirent le monastère de Tismana, situé dans une région de montagne du sud-ouest de la Roumanie. Début 1944, le trésor de la Banque nationale de Roumanie comptait 231,22 tonnes dor, dont 190,94 tonnes conservées au pays et 40,27 autres dans des banques de Grande Bretagne. Lopération ultra confidentielle de mise à labri de ce trésor allait recevoir le nom de code Neptune. Y ont participé les ministères de la Défense et des Finances, lEglise orthodoxe roumaine, lEtat-major de larmée, les services de renseignement et la Société nationale des chemins de fer.



    Ioan Lesenciuc, muséographe au musée du Trésor de la Banque nationale de Roumanie, à Tismana, nous parle de lodyssée de ce trésor au milieu des années 40 : « La Roumanie parvient à refaire son trésor, durant lentre-deux-guerres. En 1944, la bataille de Stalingrad affaiblit considérablement le front de lEst. Dans leur repli, les troupes allemandes sont pourchassées par larmée soviétique. Le trésor de la Roumanie, conservé par la Banque nationale, est en danger, car, en avril 1944, les alliés lancent des frappes aériennes sur les champs pétroliers de Ploieşti et de Câmpina et sur la capitale, Bucarest. Le gouvernement décide alors de transférer le trésor dans un endroit sûr. Dans un premier temps, il envisage de lenvoyer à létranger. Bucarest entame donc des démarches en ce sens auprès de la Turquie et de la Suisse. Si la loi turque ne le permettait pas, la Suisse se dit prête à recevoir le trésor roumain. Pourtant, cétait prendre un très grand risque que dacheminer le convoi à travers le centre du contient, contrôlé par les Allemands. Cest le maréchal Antonescu qui soutient lidée de garder le trésor de la Banque nationale en terre roumaine, de ne pas le disperser et de donner les pleins pouvoir à la Banque nationale pour accomplir cette tâche. »



    Les banquiers roumains se mettent daccord sur le choix de la cache : le monastère de Tismana, soit le plus vieil établissement monastique de la province historique de Valachie, datant de la fin du 14e siècle : « Lors de leur entrevue secrète, le gouverneur de la Banque nationale, Constantin Angelescu, et le métropolite de lOlténie, Nifon Criveanu, décident de financer à hauteur de 50.000 lei les travaux réparation des dégâts provoqués au monastère de Tismana par lincendie de 1942. Et cest par la même occasion que les deux parties se mettent daccord sur la mise à labri du trésor de la Banque nationale dans la cave du monastère. Le 2 juillet 1944, le maréchal Antonescu ordonne à lEtat –major de larmée doccuper la localité, afin dorganiser en bonnes conditions le transport du trésor et son entreposage. Plusieurs villas situés dans le voisinage du monastère sont réquisitionnées pour y loger les soldats en charge de la garde du trésor et une partie du personnel de la banque et du gouvernement ayant accompagné le convoi. »



    A lété 1944, toutes les conditions étaient réunies pour pouvoir démarrer lopération Neptune, explique notre interlocuteur, le muséographe Ioan Lesenciuc : « Le 2 juillet 1944, les 5 premiers fourgons partent du siège de la Banque nationale en direction de Tismana. Au total, il y aura 75 transports dans un intervalle de 15 jours. Par précaution, plusieurs autres véhicules quittent la capitale en même temps dans dautres directions et les soldats chargés de surveiller le monastère endossent des habits de moines pour ne pas attirer lattention. Lorsque les travaux de réfection de laile du monastère affectée par lincendie prennent fin, les spécialistes de la Banque nationale décident de transférer le trésor dans une grotte non loin de létablissement monastique. Une équipe de miniers de la Vallée du Jiu est appelée pour aménager la grotte de sorte quelle puisse accueillir le trésor. Afin dempêcher toute intrusion, ils vont dresser un mur en béton très épais. »



    Ioan Lesenciuc nous a également raconté le dénouement heureux de lopération « Neptune » : « Le trésor est resté caché à Tismana entre septembre 1944 et février 1947, date à laquelle la Banque centrale est nationalisée à nouveau. Cest le moment de larrivée au pouvoir du gouvernement Petru Groza et de linstauration du communisme. Le mur en béton est abattu et le trésor, inventorié, retourne à la Banque nationale. »



    Entre 1944 et 1947, 191 tonnes dor pur appartenant à la Roumanie et environ 2,7 tonnes dor que la Pologne avait confié à lEtat roumain en 1939, avant loccupation nazie, ont été cachées à Tismana. Cest en souvenir de cette opération réussie que la Banque nationale roumaine a inauguré, le 26 juillet 2016, le Musée de son trésor dans la grotte avoisinant le monastère de Tismana. (trad.: Mariana Tudose)

  • Operation „Neptun“: Wie Rumänien im Zweiten Weltkrieg sein Gold versteckte

    Operation „Neptun“: Wie Rumänien im Zweiten Weltkrieg sein Gold versteckte

    Im Zweiten Weltkrieg versteckte die rumänische Regierung die Goldreserven des Landes in einer Gebirgsregion im Südwesten Rumäniens, in der Nähe des Tismana-Klosters. Die geheime Mission, im Rahmen derer die Goldreserven versteckt wurden, trug den Decknamen Neptun“. Anfang 1944 verfügte Rumänien über 231,22 Tonnen Gold, 190,94 Tonnen wurden im Land aufbewahrt und 40,27 Tonnen im Ausland, in britischen Banken. An der Mission nahmen das Finanzministerium, das Verteidigungsministerium, die Rumänisch-Orthodoxe Kirche, der Generalstab der rumänischen Armee, die Geheimdienste und die rumänische Bahngesellschaft teil.



    Der Museologe Ioan Lesenciuc vom Goldreserven-Museum der rumänischen Nationalbank in Tismana erläutert die Geschehnisse Mitte der 1940er Jahre.



    In der Zwischenkriegszeit baut Rumänien seine Goldreserven wieder auf, da kommt aber das Jahr 1944. Nach der Schlacht von Stalingrad wurde die Ostfront sehr schwach. Folglich zog sich die deutsche Armee zurück und wurde von der sowjetischen Armee verfolgt. Die Reserven bei der Nationalbank waren in Gefahr. Im April 1944 bombardieren die Alliierten die Ölfelder um Ploieşti und Campina, und die Hauptstadt Bukarest und der Sitz der Nationalbank war auch in Gefahr. Dann stellte sich das Problem, die Goldreserven an einen sicheren Ort zu bringen. Die Regierung kontaktierte zwei Staaten. Die Türkei kündigte an, die türkischen Gesetze würden die Aufnahme der Goldreserven nicht zulassen. Die Schweiz war bereit, sie aufzunehmen, aber dafür hätte der Konvoi durch Zentraleuropa fahren müssen, das unter Kontrolle der deutschen Armee stand. Und das wäre riskant gewesen. Deswegen beschloss Antonescu, dass die Goldreserven auf rumänischem Territorium bleiben sollen. Die Nationalbank bekam die Freiheit, darüber zu entscheiden und die Reserven an einen sicheren Ort zu bringen.“




    Nach ein paar Treffen beschlossen die rumänischen Bankiers, dass der sicherste Ort das Tismana-Kloster sei, das älteste Kloster der Walachei, Ende des 14. Jahrhunderts erbaut.



    Im Rahmen eines geheimen Treffens zwischen dem Chef der Nationalbank, Constantin Angelescu, und dem Metropoliten Olteniens, Nifon Criveanu, wurde entschieden, dass das Kloster Tismana Unterstützung für die Beseitigung der Folgen des Brandes von 1942 bekommen werde. Die Nationalbank stellte 50 Tausend Lei zur Verfügung und mit dieser Angelegenheit wird auch beschlossen, dass die Goldreserven im Kloster versteckt werden. Das Gold wird in einem Keller versteckt, und schon am 2. Juli 1944 gab Antonescu den Befehl, die Ortschaft Tismana zu besetzen, so dass der Transport unter guten Bedingungen erfolgen konnte. Es werden dabei einige Villen in der Nähe des Klosters beschlagnahmt, wo die Militärs, die für die Sicherheit zuständig waren, und das begleitende Personal der Nationalbank und der Regierung untergebracht wurden.“




    Die Vorbereitungen für die Mission Neptun“ waren abgeschlossen und im Sommer 1944 wurde sie abgewickelt. Ioan Lesenciuc dazu.



    Der Transport der Goldreserven beginnt am 2. Juli 1944 mit 5 Wagen der Nationalbank. Innerhalb von 15 Tagen werden 75 Transporte durchgeführt. Aus Bukarest fuhren aber mehrere Wagen in unterschiedliche Richtungen los, um den echten Transport zu decken. In Tismana bekamen die Militärs Mönchsgewänder, um nicht aufzufallen. Nachdem die Sanierung infolge des Brandes fertig war, wurde entschieden, die Reserven in eine Höhle in der Nähe des Klosters zu bringen. Ein Bergarbeiter-Team aus dem Jiu-Tal haben diese Höhle zuerst eingerichtet. 100 Kubikmeter Beton wurden dabei verbaut.“




    Was geschah mit dem Gold nach Kriegsende? Die Details hat Ioan Lesenciuc.



    Die Goldreserven blieben in Tismana vom September 1944 bis Februar 1947, als die kommunistische Regierung von Petru Groza die Macht ergriff. Die Mauer wurde durchbrochen, eine Inventur durchgeführt und die Reserven wurden zurück zum Sitz der Nationalbank in Bukarest gebracht.“




    In der Zeitspanne 1944-1947 wurden in Tismana 191 Tonnen Gold gelagert. Hinzu kamen noch etwa 2,7 Tonnen polnisches Gold. Dieses war eigentlich auf dem Weg nach Griechenland, wurde aber 1939 in Rumänien gelagert, bevor Warschau von Nazi-Truppen besetzt wurde. Am 26. Juli 2016 hat die rumänische Nationalbank, in der Höhle in der Nähe des Tismana-Klosters das Goldreserven-Museum eröffnet.




    Deutsch von Alex Grigorescu

  • Romania’s Treasure in Tismana

    Romania’s Treasure in Tismana

    The relevant authorities decided to give up the idea of sending the national treasures to other countries and chose the Tismana monastery, located in a mountainous area in southwestern Romania, as the place for safekeeping the treasure.


    The top secret operation aimed at hiding the national treasure, which in the early 1944 amounted to 231.22 tons, of which 190.94 tons were in the country and 40.27 tons abroad, received the code name “Neptun. Participating in the operation were the defence and finance ministries, the Romanian Orthodox Church, the Chief of Staff of the Romanian Army, the Intelligence Services and the Romanian Railway Society.



    Museum curator Ioan Lesenciuc with the Treasure Museum of the National Bank of Romania in Tismana will briefly present the odyssey of the Romanian treasure in the mid 1940s: “Between the two World Wars, Romania managed to re-establish the amount of gold it had, but another bad year was to come, namely 1944. After the Battle of Stalingrad the eastern front was much weakened. Consequently, the withdrawing German army was being followed by the Soviet army and the treasure at the National Bank was in danger. In April 1944 the Allies heavily shelled the oilfields in Ploiesti and Campina and the capital Bucharest, and the headquarters of the National Bank were in real danger. It was then that the issue of moving the treasure to a safer place emerged. The government started talks with two states, Turkey and Switzerland. The Turkish authorities said they could not receive the treasure as the Turkish laws did not allow that, while Switzerland, although open and willing to receive it, said that the passing of the convoy carrying Romanias treasure through the centre of Europe, which was controlled by the German army, posed a great risk. Then, Antonescu said the treasure should remain on the Romanian territory and be kept all in one place. He gave the green light to the National Bank to hide the national treasure wherever it considered safe.



    The Romanian bankers decided on the Tismana monastery, the oldest monastic settlement in Wallachia, dating to the end of the 14th century. Ioan Lesenciuc: “A secret meeting between the bank governor Constantin Angelescu and the metropolitan bishop of Oltenia, Nifon Criveanu, set the details of a plan which included the granting of aid to the Tismana monastery to repair that part of the monastery that had been affected by the 1942 fire. The National Bank granted 50 thousand lei for repair works and, on the occasion, an agreement was reached for Romanias treasure to be hidden at the monastery. The treasure was placed in a basement and on July 2, 1944 Antonescu ordered the army chief of staff to organize the transport and storage of the treasure in best conditions. They requisitioned several villas near the monastery where soldiers as well as bank and government staff were stationed to ensure the protection of the treasure and of the monastery.



    Preparations for the “Neptun operation were ready and the operation was actually started in the summer of 1944, as Ioan Lesenciuc recalls: “The transportation of the treasure started on July 2, 1944, in 5 national bank wagons. 75 transports were made during a period of 15 days. More vehicles left Bucharest, going in several directions, for potential followers to lose track of the treasure. In Tismana, the soldiers were dressed in monastic robes to avoid drawing the attention of those who were eager to get their hands on the treasure. Although repair works were made at a part of the monastery that had been affected by fire, the ceiling of the basement where the treasure was hidden was damaged, so the national bank experts decided to move the treasure into a pit near the monastery. A team of miners from the Jiu Valley was called to make the pit. They used about 100 cubic meters of concrete to shield inside the pit that was to keep the treasure safe.



    Ioan Lesenciuc is now back at the microphone with details about the happy ending of the operation: “The treasure was kept in Tismana from September 1944 until February 1947 when the National Bank became state property again, the government of Petru Groza took over power and the communist regime was instated. The concrete walls were broken, the treasure was inventoried and based on the inventory documents the treasure was taken to the headquarters of the National Bank in Bucharest.



    Between 1944 -1947, 191 tons of pure gold that belonged to Romania were kept in Tismana alongside almost 2.7 tons of Polish gold that was on its way to Greece, but which was entrusted to Romania in 1939, for safe keeping, before Warsaw was occupied by the Nazi troops. Besides the aforementioned 191 tons, Romania also had 40.7 tons of gold kept in banks in Great Britain. In memory of that successful operation, on July 26, 2016 the National Bank of Romania inaugurated the National Bank of Romania Treasure Museum at Tismana Monastery, which was set up in a cave in the vicinity of the monastery.

  • Tezaurlu di malâmâ ali Românie apanghisitu Tismana

    Tezaurlu di malâmâ ali Românie apanghisitu Tismana

    După experienţa duriroasă anda fu kirut tezaurlu naţional tru Rusie tru kirolu a protlui polim mondial, autorităţli române acâtarâ tru isapi apânghisearea a valorlor di la Banca Naţionalâ ali Românie tru un loc cât cama sigura tru kirolu a doilui polim mondial. Ase, s-trapsi mânâ di la idheea tra pitritearea a valorlor naţionale tru alte vâsilii şi mănăstirlu Tismana, aflat tru un loc di munti dit sud-vestul ali Românie, fu aleptu ca hiindalui loclu nai cama sigura di păstrari.


    Operaţiunea multu mistico di apanghiseari a tezaurlui naţional, cari tru ahurhita a anlui 1944 eara di 231,22 tonuri di cari 190,94 tonuri eara tru vasilie a deapoa 40,27 tru xinătati, tru băntâ dit Marea Britanie, lo numa di cod ”Neptun”. La opearaţiuni loarâ parti ministerili ali apărari şi di finanţi, Baserica Ortodoxă Română, Marli Stat Major ali askeri române, serviciile di informaţii şi Societatea a Căl’iurlor di Her Române.





    Muzeograflu Ioan Lesenciuc di la Muzeulu a Tezaurlui a Băncal’ei Naţionali ali Românie di Tismana feati una scurtă istorie a odiseil’ei tra tezaurlu di la giumitatea a an’ilor 1940: ”Tru kirolu anamisa di ateali dauă polimi mondiali, România u adara diznau cantitatea di malama, ama yini un altu an fanico, anlu 1944. După bătearea di Stalingrad, frontul di estu slăgheaşte multu di multu. Di aesta furn’ie, askerea ghirmană tru ritradzeari eara aputrusita di askerea sovietică şi tezaurlu cari eara apanghisitu la Banca Naţională eara tru piricl’iu. Tru apriliu 1944, aliaţl’i bombardeadză vartos câmpurli petrolifere di Ploieşti şi Câmpina şi capitala Bucureşti, iara sediul a Băncal’eii Naţionale eara tru un alithea piricl’iu. Şi atumtea s-baga problema tra mutarea a tezaurlui tru una zonă cari prezenta siguranţă. Guvernul feati cilastaseri pi ningă dauă stati, Turchia, cari al habarisi că nomurli nturtesti nu dadea izini tra aprukearea a tezaurlui, şi Elveţia, cari, idyea, dimanda ufitial că easti hazari s-aproaki tezaurlu, ama treatirea a carvanil’ei cari vrea s-purta tezaurlu ali Românie nolgica ali Europa, vigl’eatu di askerea germană, spunea un mari piricl’iu. Şi atumtea, Antonescu spusi ca tezaurlu s-armână pi teritoriul ali Românie, compact, s-nu hiba araspanditu. Deadi mână libiră a Băncal’ei Naţionale tra ş-ascunda valorile aclo iu lugursea ca easti un loc sigura.”





    După nândauâ andamusi, bancherl’i români apufusescu că loclu nai cama sigura eara mănăstirlu Tismana, nai ma vecl’iu aşezământu monastic dit Muntenia, di la bitisita a etal’ei 14-ti: ”Una andamusi secretă anamisa di guvernatorlu a băncal’ei Constantin Angelescu cu mitropolitlu ali Oltenie Nifon Criveanu apufuseasti minutişu darea a unui agiutor tra mănăstirlu Tismana ti znuearea a loclui iu eara aspartu di marli foc dit 1942. Banca Naţională da 50.000 lei tra znueari şi cu atea furn’ie s-akicasescu ca tezaurlu s-hiba ascumtu nauntrul a mănăstirlui. Va s-hiba apanghisitu tru una izbâ şi nica dit 2 di alunar 1944 Antonescu da cumandu a statlui major s-acata tru mânâ localitatea Tismana atea turlie tra s-ndreaga purtarea tru buni condiţiuni şi dipunearea a tezaurlui tru mănăstir. Asiti si s-feati. Sunt rechiziţionati ndaua cunaki di ningă mănăstir iu sunt cazaţ militarl’i cari asiguripsea avigl’earea şi una parti dit personalu a bancal’ei şi a guvernului cari eara deadun s-cu tezaurlu.”





    Andridzerli tra operaţiunea ”Neptun” eara hâzâri, a deapoa tru veara a anlui 1944 ahurheasti dizvârtearea a l’ei, aşi cum spuni Ioan Lesenciuc: ”Purtarea a tezaurlui ahurheasti dit 2 di alunar 1944, cu 5 dubi a bancal’ei naţionali. S-fac 75 di cursi tru un interval di 15 di dzali. Di Bucureşti nkisira ama ma multi aftukinati tru ma multi direcţii tra s-keara torlu a atilor ti purta ezaurlu. Tismana, askirladzl’i fura nviscuţ tru stran’e di călugări tra s-nu-âl’i veadâ atel’i ti avea sinfer s-acata tru mânâ tezaurlu. După lucrărli di znueari a loclui aguditu di marli foc, s-antapa dâvanea a izbâl’ei iu eara ascumtu tezaurlu şi specialiştil’i di la Banca Naţională apufusira ca tezaurlu s-hiba mutat tru una spileauă di ningă mănăstiru. Ninti sâ-lu muta dit izba a manastirlui, fu grita una parei di lucratori mineri dit Valea a Jiului cari ndreapsira spileaua iu vrea s-hiba bagat tezaurlu. Arcara anvarliga di 100 di meatri-cubi di beton atea turlie câ tezaurlu s-hiba păstrat tru siguranţă s-niti un xenu s-nu poata s-intra nauntru.”





    Cari fu bitisita a opearaţiunil’ei? Cama minutisu, na spuni Ioan Lesenciuc: ”Tezaurlu sidzu Tismana dit yismaciuni 1944 până tru scurtu 1947 cându banca naţională fu reetatizată, guvernul Petru Groza u prilo putearea, vini la puteari comunismul. Asparsira stizma/ murlu, tezaurlu fu misurat şi pi thimel’ilu a procesilor-verbali fu dus şi dipus tru tezaurlu a Bancal’ei Naţionala di Bucureşti.”




    Tru kirolu 1944-1947, Tismana fura apanghisiti 191 di tonuri di malâmâ purâ cari eara ali Românie şi aproapea 2,7 tonuri di malâmâ poloneza cari era pi calea câtâ Gârtie, s-ti fu data tru 1939 ali Românie, ninti ca Varşovia s-hiba aputrusita di askerili naziste. Tru memoria atile’i opearaţiuni ti fu dusa pan di mardzina cu apraftasearea, tru 26 di alunar 2016, Banca Naţională ali Românie discl’isi Muzeulu a Tezaurlui BNR di la Mănăstirlu Tismana, andreptu tru spileaua ti easti aproapea di manastiru.




    Autori: Ştefan Baciu, Steliu Lambru


    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Tismana

    Tismana

    Aici puteţi asculta “Reporter RRI”, ediţia din 21 aprilie 2017.




  • Tismana

    Tismana

    Astăzi vă
    propunem o vizită în nord-vestul Gorjului, în zona Tismana. Zonă cu mari
    suprafeţe de păduri, unde a fost creată o
    infrastructură turistică pregătită să-şi primească vizitatorii, cu hotel, vile
    şi pensiuni, precum şi o agropensiune cu parc de distracţie, după cum am aflat
    de la Nicoleta Vlăduţu, inspector în cadrul centrului de promovare turistică
    Tismana: Totul este frumos la Tismana. Tismana este recunoscută în primul rând
    pentru Mănăstirea Tismana, reprezentativă, leagănul ortodoxiei, cea mai veche
    mănăstire din Ţara Românească. Pe lângă mănăstire, mai aveam şi cele două
    schituri aparţinătoare mănăstirii, Cioclovina de Jos şi Cioclovina de Sus, avem
    încă un schit situat în Plaiul Merişor, Schitul Merişor, avem numeroase
    peşteri, păstrăvării, avem pădurea de castani care este unică în Gorj şi este
    reprezentativă Olteniei.


    Aflată într-un
    cadru natural deosebit, mănăstirea Tismana a fost construită în secolul 14,
    într-un singur an şi îsi trage numele de la arborii de tisa care acopereau
    odinioară întreaga zonă. Apariţia acestei mănăstiri se datorează călugărului
    Nicodim, care a ridicat şi alte lăcaşuri de cult în zonă şi care a fost
    canonizat datorită meritelor sale. La construcţia mănăstirii au fost folosite
    tehnici de construcţie deosebite pentru acea perioadă. În plus biserica, a
    cărei cromatică dominantă este roşul, o culoare cunoscută sub denumirea de
    roşu de Tismana, ascunde secretul bine păstrat al creării culorii sale.
    Mănăstirea Tismana este protejată de ziduri înalte, în interiorul cărora se
    află chiliile măicuţelor şi un mic muzeu.


    Odată ajunşi
    la Tismana vă puteţi bucura de bucate tradiţionale, între care reprezentativ
    este păstrăvul de munte, nelipsit de la toate pensiunile din zonă, ne-a mai
    spus interlocutoarea noastră şi ne-a lansat o invitaţie la serbări câpmeneşti: Luna aceasta, în zona Tismana are loc şi un festival, reprezentativ,
    al Tismanei, ajungând anul acesta la a 49-a ediţie, pe 15 august, dată care
    coincide şi cu Hramul mănăstirii la care vin pelerini din întreaga ţară, chiar
    cu o zi-două înainte. Festivalul nostru se numenşte Festivalul concurs al
    cântecului, jocului şi portului popular şi se desfăşoară în două zile. În ziua
    de 14 se desfăşoară în centrul civic al localităţii, iar în ziua de 15 august,
    în pădurea Şaşor, într-o poiană, între Tismana şi satul Cosnoviţa, aici
    desfăşurându-se şi premierea laureaţilor.


    De curând, s-a
    deschis la Tismana şi un muzeu unic în Europa, Muzeul Tezaurului. Este un muzeu
    special, deschis într-o peşteră de lângă mănăstire, care a adăpostit între anii
    1944 şi 1947 aproape două sute de tone de aur din tezaurul României, de teamă ca acestea să nu
    ajungă în posesia sovieticilor. Tot acolo s-au depozitat, la acea vreme, şi
    alte trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România.
    Acum, principala provocare va fi protejarea exponatelor cu înscrisuri de
    umiditatea peşterii. Punctul muzeal va prezenta publicului cele mai relevante
    momente din perioada 1944-1947, aşa cum sunt reflectate în documentele din
    Arhiva Băncii Nationale a României. Vizitatorii vor afla astfel
    informaţii cheie privind rolul banilor şi al băncii centrale, inclusiv prin
    intermediul simpozioanelor, seminariilor şi colocviilor ce vor fi organizate în
    acest spaţiu expoziţional.


    La aproximativ
    10 km de mănăstirea Tismana, se află Hobiţa, localitatea natală a celebrului
    sculptor Constantin Brâncuşi, unde puteţi vizita Casa memorială
    Constantin Brâncuşi, amplasată pe terenul unde s-a născut şi a copilărit
    maestrul.

  • Mănăstiri din Gorj

    Mănăstiri din Gorj

    În cursul unei vizite în Gorj, există câteva
    mănăstiri ortodoxe, unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă, la care
    trebuie să vă opriţi. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului
    Gorj. Construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii
    1699-1700, în timpul domnitorului român Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona
    şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al XIV-lea,
    biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei
    mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, despre care nici acum nu se ştie
    cum s-a obţinut, dar care poartă numele de roşu de Tismana. Apoi, mai este şi
    mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului. Iată câteva
    lăcaşuri de cult, cu o istorie bogată, ale căror porţi le deschidem azi.


    Mănăstirea Tismana se află la aproximativ 30 de km
    de municipiul Târgu Jiu, într-un loc înconjurat de păduri. A fost construită
    într-un an şi îşi trage numele de la arborii de tisă care acopereau odinioară
    întreaga zonă. Călugărul Nicodim, canonizat datorită meritelor sale, a folosit
    tehnici de construcţie deosebite pentru perioada anilor 1500. Biserica din
    interiorul mănăstirii este înconjurată de ziduri puternice, accesul în interior
    făcându-se printr-o uriaşă poartă de lemn, spune Oana Paloş, purtător de cuvânt
    al Consiliului Judeţean Gorj. Mănăstirea Tismana este o
    bijuterie arhitecturală. Clădirea mănăstirii, dar şi zona de munte în care este
    poziţionată atrage foarte mulţi oameni, mai ales de hramul mănăstirii, de Sf.
    Maria. Atunci vin mii şi mii de pelerini.


    Muzeul Mănăstirii Tismana are o istorie de peste 6
    secole, iar primele pagini au fost scrise de către călugărul Nicodim. Acesta a
    ridicat mănăstirea, însă nu a decorat pereţii interiori ai bisericii,
    limitându-se doar să-i picteze într-o singură culoare, ocru, cu motive florale
    şi geometrice. Prima pictură policromă a mănăstirii a fost făcută în secolul
    16, de Dobromir din Târgovişte, una dintre aşezările care au devenit, de-a
    lungul timpului, capitale domneşti. Dobromir a folosit culori vegetale, între
    care un roşu oriental, numit astăzi roşu de Tismana.


    Arhidiaconul Dioniţă Apostolache, purtător de
    cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei, spune că turiştii vor găsi în Gorj cele mai
    vechi mănăstiri ortodoxe din ţară: Începem cu mănăstirea
    Tismana, ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana. Acest sfânt aşezământ a
    luat fiinţă în secolul al XIV-lea, Sf. Nicodim fiind considerat în tradiţia
    monahală ortodoxă drept întemeietorul monahismului de tip neoisihast din
    Oltenia. Aşadar, mănăstirea Tismana, aşezată într-un ancadrament pitoresc, cu
    frumuseţi naturale deosebite, vine în întâmpinarea credinciosului care doreşte
    să se roage şi care, în acelaşi timp, doreşte să admire şi frumuseţile naturii.
    Aici, pe lângă sfânta mănăsătire, sunt inedite şi pădurile de tisă şi de castan
    sălbatic. Mai nou, chiar lângă mănăstirea Tismana, a fost întemeiat Muzeul
    Monetăriei Naţionale, aici fiind depozitat tezaurul naţional din perioada
    Primului Război Mondial. Există şi muzee care împodobesc patrimoniul
    mănăstirilor noastre. La Tismana există un muzeu cu obiecte foarte vechi,
    unicat la noi în ţară. De aici, prin dialog cu părinţii de la mănăstire, cu
    maicile care ostenesc acolo, pot fi direcţionaţi către zonele mai puţin
    cunoscute. La Tismana, de exemplu, la 1.000 de metri altitudine, se poate merge
    chiar pe jos şi se ajunge la schiturile Cioclovina de Sus şi Cioclovina de Jos.
    Detaliile despre călătoria spre acestea se pot obţine de la maicile de la
    mănăstirea Tismana.



    Un alt reper pentru un circuit cultural-religios
    în judeţul Gorj este mănăstirea ortodoxă Polovragi, care datează din anul 1505,
    situată în apropierea localităţii cu acelaşi nume. Mănăstirea se află chiar la
    intrarea în Cheile Olteţului, care separă Munţii Parângului de Munţii
    Căpăţânii. Tot aici, în Cheile Olteţului, ceva mai sus faţă de mănăstire,
    întâlnim peştera Polovragi, care are o lungime de aproape 11 km, dintre care
    prima porţiune, de 800 de metri, este deschisă pentru turişti. Arhidiacon
    Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei. A doua destinaţie care ar putea fi amintită în acest context este
    mănăstirea Polovragi. Acolo, de asemenea, într-o zonă deosebit de frumoasă,
    pelerinul poate observa frumuseţea stilului brâncovenesc. Mănăstirea Polovragi
    este construită sub influenţa artei brâncoveneşti, pictura fiind unicat în ţara
    noastră. A fost restaurată şi sfinţită de curând.



    O altă mănăstire reprezentativă din judeţul Gorj
    este Lainici, situată la 35 de km de municipiul Târgu Jiu. Şi această mănăstire
    se pare că ar fi fost ctitorită de călugărul Nicodim care a înălţat o
    construcţie din piatră sau din lemn, care a rezistat până în secolul al 18-lea,
    spune Arhidiacon Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei
    Craiovei. A treia destinaţie ar fi mănăstirea Lainici, aşezată
    pe defileul Jiului, pe ruta Petroşani, făcând legătura cu partea transilvăneană
    a României. Este o mănăstire cu tradiţie, de călugări. Rolul important al
    acestui aşezământ s-a remarcat în special în perioada interbelică, când
    călugării de la Mănăstirea Lainici au participat activ la susţinerea spiritului
    românesc şi la promovarea valorilor şi tradiţiilor ortodoxe. În prezent,
    mănăstirea Lainici este unul dintre punctele de atracţie din zonă pentru faptul
    că în sfântul aşezământ sunt moaştele Sfântului Irodion de la Lainici. Este
    unul dintre stareţii de seamă ai acestei mănăstiri, canonizat de curând de
    către Biserica Ortodoxă Română. Fiecare mănăstire are pregătit un reprezentant
    care să dea toate detaliile într-o limbă de circulaţie internaţională.



    Iată aşadar un traseu care include cele mai vechi
    şi mai cunoscute mănăstiri din Gorj, cu o istorie bogată, aşezate într-un cadru
    natural de excepţie.

  • Visite au département e Gorj (édition concours)

    Visite au département e Gorj (édition concours)

    La zone de montagne du comté de Gorj est une destination touristique très recherchée par tous ceux qui ont envie de détente et d’aventure. Rafting, canyoning, spéléologie, descente en rappel et tyrolienne, escalade, cyclotourisme en montagne, ski, ce ne sont que quelques-unes des activités prévues dans les paquets touristiques. Les vieux monastères attirent eux aussi de nombreux visiteurs.

    La contrée de Gorj est éminemment touristique, précise Oana Paloş, porte-parole du Conseil départemental : «Puisque notre comté est situé en zone de montagne, vous y trouverez beaucoup d’opportunités de pratiquer le tourisme d’aventure à longueur d’année, l’hiver surtout. Les passionnés de sports d’hiver sont attendus à Rânca, station de montagne nationalement réputée. Elle dispose de six pistes de ski et d’un télésiège. On peut y pratiquer l’alpinisme, le parapente, le snowboard et le bob. Toutefois, c’est le rafting qui reste le sport roi, grâce aux excellentes conditions sur place. Je ne saurais oublier de mentionner Transalpina, la plus haute route de montagne de Roumanie, dont on dit qu’elle touche les nuages. Ce vieux chemin, que les bergers empruntaient lors de la transhumance, avait permis de garder des liens étroits avec la contrée de Sibiu. »

    Dans le comté de Gorj, l’activité touristique se décline donc de plusieurs façons: tourisme d’aventure, religieux, d’agrément et culturel. Quant au tourisme monacal, il est fort diversifié, grâce à la multitude de monastères datant des siècles passés, précise notre interlocutrice Oana Paloş : « Prenons l’exemple de Tismana, le monastère le plus ancien de la province historique de Valachie. Ce lieu de culte est inscrit dans un très beau circuit touristique, fort apprécié par les visiteurs roumains et non seulement, car le nombre d’hôtes étrangers va croissant chaque année. C’est dire que la contrée de Gorj commence à franchir des pas importants en matière de promotion touristique. La ville de Târgu Jiu, chef – lieu du département, s’enorgueillit de l’ensemble monumental mondialement connu, réalisé par Constantin Brancusi et baptisé « Calea Eroilor », « La voie des Héros ». Nous promouvons le concept touristique de city break aussi bien sur la ville de Târgu Jiu, que sur l’ensemble du comté. Il comporte la visite de nombre d’attractions touristiques, mais aussi des activités relevant du tourisme d’agrément. »

    L’offre en matière de tourisme culturel est elle aussi très étoffée, affirme Oana Paloş, porte-parole du Conseil départemental de Gorj : « En été, nous organisons beaucoup d’événements, dont le festival international de folklore, qui se tient chaque août et qui attire de nombreux visiteurs de l’étranger. Dans les rues de Târgu Jiu, on peut assister à des défilés de costumes traditionnels de plusieurs pays. Les mois d’août et de septembre sont les plus riches en événements. Parmi eux, le programme Chez Brancusi, qui jouit d’un grand succès. En automne, on se régale des couleurs de la nature ou l’on va au cœur de la campagne, histoire de découvrir des coutumes et traditions ancestrales, soigneusement préservées. La Fête des récoltes, qui s’étend sur plusieurs jours, est une excellente occasion de découvrir les produits du terroir, dont le vin local et le fromage de brebis de la région Transalpina. Nous avons aussi un festival consacré à la musique folk et à la littérature. Les événements culturels d’une riche diversité attirent bien du monde, depuis les académiciens jusqu’aux visiteurs en quête de détente. »

    Réputée pour ses forêts sauvages, la contrée de Gorj accueille plusieurs réserves naturelles, où l’on peut pratiquer la chasse ou la pêche. En plus, son unique station thermale est très appréciée au niveau local, même si elle ne bénéficie pas de promotion appropriée.

    Oana Paloş : « Săcelu, la seule station balnéaire du département, est l’endroit idéal pour des vacances santé et repos. La localité est attestée par des documents qui remontent aux temps de l’Empire romain, ce qui explique la présence de nombreux vestiges de thermes. Moins ou pas du tout connue hors les frontières de notre comté, Săcelu fera désormais l’objet d’une intense activité de promotion touristique, car elle n’a rien à envier à de nombreuses autres stations thermales de Roumanie. »

    Rafting, canoë – kayac, escalade, ski – autant de sports que vous aurez l’occasion de pratiquer dans la contrée de Gorj. A retrouver dans les paquets touristiques alléchants qui vous sont proposés et qui vous feront découvrir aussi l’histoire, la culture et les traditions de ce coin de pays.(Trad. : Mariana Tudose)

  • Turism gastronomic în România

    Turism gastronomic în România


    În România există zone rurale sau mici localităţi cu valenţe turistice. De aceea vă invităm să descoperiţi o Românie gustoasă, însă tentaţiile gastronomice sunt, de multe ori, asociate cu muzică şi dansuri tradiţionale, activităţi sportive şi excursii în împrejurimi.




    Pentru că în acest an Paştele ortodox este la începutul lunii mai, în aprilie sunteţi aşteptaţi la mai multe manifestări specifice, de la festivaluri ale ouălor încondeiate, la târguri de produse tradiţionale, unde îşi arată măiestria echipe din diverse zone ale ţării.




    Şi cum festivalurile gastronomice atrag din ce în ce mai mulţi turişti animaţi de curiozitatea descoperirii de noi mâncăruri, tradiţii, locuri şi oameni, vă propunem un prim popas în comuna buzoiană Varlaam. Aici se organizează în luna mai o adevărată sărbătoare printre crescătorii de oi, Înţărcatul Mieilor. De la organizatoarea festivalului, Maria Blidaru, care este şi proprietara unei pensiuni, aflăm ce ar putea vedea şi gusta turiştii prezenţi la “Înţărcatul Mieilor”: “Înţărcatul mieilor este o sărbătoare de primăvară, în care oile pleacă la munte şi mieii rămân în ţarc. Sărbătoarea înseamnă pregătirea preparatelor din miel, a brânzei, făcutul caşului la faţa locului, care e una dintre tradiţii. Este o sărbătoare în aer liber, în care căutăm să promovam pe cât posibil produsele din zonă: bulzul de Varlaam, caşul de Varlaam, mieii de Varlaam, adică de munte, în mod special. Cu această ocazie facem tot felul de concursuri, de gătit preparate din brânză, din miel, pentru ca să scoatem în evidenţă calitatea şi gustul lor.”




    Dată probabilă de desfăşurare, pe care vă invităm să o adăugaţi pe agenda excursiilor dumneavoastră obligatorii de peste an, 11 mai, în prima sâmbătă după Paştele ortodox. Vă recomandăm să vă rezervaţi locul din timp la pensiunile din zonă, pentru că la sărbătoare se adună câteva sute de persoane.




    În luna iunie se sărbătoresc Zilele comunei Turia, din Covasna (centru). Atunci se organizează un festival gastronomic internaţional. La Turia s-a stabilit chiar şi un record, fiind pregătit un bulz, adică o ruladă din mămăligă şi brânză de burduf, cu o lungime de peste 60 de metri.




    O altă destinaţie interesantă este Tismana din judeţul Gorj (sud-vest). Acolo, an de an, are loc Festivalul Răciturilor, prilej cu care turiştii pot degusta adevărate răsfăţuri gastronomice gătite de gospodinele comunei. Tot aici puteţi vizita şi Mănăstirea Tismana, construită in secolul 14. Biserica, a cărei dominantă cromatică este roşul, o culoare cunoscută sub denumirea de “roşu de Tismana”, este protejată de ziduri înalte, în interiorul cărora se află chiliile măicuţelor şi un mic muzeu.




    Nici comuna Praid din judeţul Harghita nu este mai prejos, aici organizându-se unul dintre cele mai cunoscute şi promovate evenimente: Festivalul Sarmalelor. Evenimentul reuneşte reprezentanţi ai satelor din întreaga ţară, dar şi din Ungaria, care se întrec într-un concurs menit să stabilească cine prepară cele mai bune sarmale.




    Toamna aduce şi alte tentaţi gastronomice, precum Festivalul Brânzei şi Pastramei de la Bran, judeţul Braşov (centru). Cu acest prilej, ciobanii din zonă îi vor îmbia pe turişti cu preparate tradiţionale din carne de oaie, stropite din belşug cu vin şi palincă din rezervele proprii.




    Următoarea destinaţie pentru amatorii de festivaluri gastronomice este localitatea Berca din judeţul Buzău. În octombrie, vă aşteaptă un festival dedicat celebrilor cârnaţi de Pleşcoi, preparaţi după metode vechi şi încă ţinute secrete de localnici. În Băileşti, Dolj (sud), localnicii organizează tradiţionalul Festival Zaibărului şi Prazului, unde reţetele locale vor satisface chiar şi gusturile celor mai pretenţioşi.




    De asemenea, vă puteţi programa o vizită la una din cramele celebre din România. Marius Paşca, responsabil cu sectorul turistic, ne prezintă oferta de la Cramele Recaş din judeţul Timiş (vest): “Vinul ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii, de la naştere, până la trecerea în nefiinţă. Iată un motiv de a-l cunoaşte pe acest prieten al nostru la el acasă. Vine lumea să vadă unde se produce vinul, să vadă cum se produce vinul. Meniurile pe care noi le propunem întotdeauna au legătură cu vinul, de la meniuri tradiţionale specifice zonei de vest a ţării, până la meniuri internaţionale, cu peşte, fructe de mare, salate, gulaş, păturată pe crumpi, iată câteva reţete. Nimic nu e lăsat la voia întâmplării într-o astfel de degustare de vin! Vinului aşa îi stă bine, să fie însoţit de bucate pe măsura lui, iar bucatele trebuie să fie bine meşteşugite de maeştri în artă culinară.”




    Cu speranţa că vacanţele dumneavoastră vor fi de astăzi mai gustoase, vă aşteptăm să “gustaţi” România!