Radio România Internațional

Tag: titei

  • România, al treilea producător de petrol din UE

    România, al treilea producător de petrol din UE

    România a produs 3 milioane de tone de petrol în 2022, a treia cea mai mare cantitate din Uniunea Europeană, potrivit datelor oferite de Eurostat. Doar două țări au raportat o producție mai mare decât a țării noastre, Italia (4,5 milioane de tone) și Danemarca (3,2 milioane de tone).

     

    Producția de petrol a UE a scăzut cu 61% din 2004

     

    Însă, producția de ţiţei a UE a scăzut în 2022 până la un minim istoric de 16,3 milioane de tone, cu 7,4% mai puțin decât în anul precedent. De altfel, producția de țiței a blocului comunitar a început să se diminueze începând cu 2004, an în care a atins un maxim de 41,8 milioane de tone. Aceasta înseamnă că producția din 2022 a fost cu 61% mai mică decât în urmă cu 18 ani.

    Cifre în scădere au înregistrat și cele trei state cu cea mai mare producție de petrol. Comparativ cu anul 2021, producția de țiței a scăzut cu 8% în Italia, cu 6% în România, respectiv cu 2% în Danemarca.

     

    Odată cu producția scăzută a crescut și dependența celor 27 de state membre față de importurile de țiței şi produse petroliere. Aceasta a atins cea mai mare valoare din istorie de 97,7%, după un  2021 s-a înregistrat o scădere de până la 91,6%. În total, Uniunea Europeană a importat țiței brut în valoare de 479,6 milioane de tone în 2022. Cantitatea este cu 7,4 puncte procentuale peste cea din 2021, când importurile de țiței reușiseră să se diminueze la cel mai mic nivel din ultimele trei decenii.

     

    Rusia, principala sursă pentru importurile UE

     

    În ciuda invaziei din Ucraina, Rusia a fost statul din care a sosit cea mai mare cantitate de petrol (88,4 milioane de tone). Alte importuri semnificative au fost cele din Norvegia (54,1 milioane de tone), SUA (48,3 milioane de tone), Irak (37,2 milioane de tone) și Kazahstan (36,6 milioane de tone).

     

    Datele Eurostat mai arată că rafinăriile din UE au produs 544,3 milioane de tone echivalent petrol de produse petroliere, în 2022, o creștere cu 4,5 puncte procentuale față de anul precedent. Cei mai mari producători de produse petroliere au fost: Germania (99,9 milioane de tone echivalent petrol), Italia (74,6 milioane de tone echivalent petrol), Spania (63,4 milioane de tone echivalent petrol) și Țările de Jos (59,6 milioane de tone echivalent petrol). Cele patru state sunt urmate de Franța, Grecia, Belgia, Polonia, Suedia și România, care au raportat o producție sub 20 de milioane de tone echivalent petrol.

  • România, independentă de petrolul rusesc

    România, independentă de petrolul rusesc

    România
    a devenit independentă de ţiţeiul din Rusia, iar embargoul asupra importurilor
    din această ţară, intrat de luni în vigoare, nu o va afecta, în condiţiile în
    care companiile petroliere au găsit resurse alternative şi nu mai aduc petrol de
    acolo.     Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, la o
    conferinţă de presă în care a reiterat că Bucureștiul are suficiente stocuri de
    petrol şi gaze pentru a trece cu bine această iarnă. În plus, spune ministrul, încă
    de săptămâna trecută, companiile petroliere şi rafinăriile din România
    procesează doar ţiţei non-rusesc.

    Virgil Popescu: Nu avem probleme
    cu aprovizionarea cu gaze naturale a României şi aţi observat că România devine
    deja, încet-încet, un hub de gaze regional. Prin România se duc gaze şi în
    Moldova, şi în Ucraina, şi în Ungaria. Deci, România îşi urmează parcursul său,
    îşi urmează parcursul european, îşi urmează parcursul de producător de gaze, de
    viitor exportator de gaze, va asigura securitatea energetică atât a României,
    cât şi a regiunii. Nu avem probleme nici în această iarnă cu aprovizionarea cu
    gaze naturale. Românii trebuie să ştie că nu avem probleme nici cu petrol, nici
    cu carburanţii, nici cu gaze naturale, nici cu energia electrică.

    Şi
    directorul general al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale Transgaz,
    Ioan Sterian, a dat asigurări că există o producţie internă semnificativă de
    gaze și că nu sunt motive ca românii să se teamă că în această iarnă vor rămâne
    fără resurse.

    În schimb, criza
    lemnelor de foc pentru populație a fost, luni, în atenția Camerei Deputaților
    de la București. Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a fost invitat la Ora
    Guvernului de către AUR, în opoziţie, pentru a vorbi despre problemele
    cauzate de plafonarea preţurilor la lemnele de foc, în contextul în care cadrul
    legal a rămas neschimbat, deşi coaliţia la putere a promis că va modifica ordonanţa
    pe care a dat-o anterior. Ministrul a precizat că prioritatea Executivului a
    fost protejarea populaţiei, dar a admis că efectele ordonanţei de urgenţă nu au
    fost cele aşteptate.

    Tánczos Barna a declarat că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva
    şi proprietarii privaţi, respectiv unităţile administrativ-teritoriale, au pus
    în acest an pe piaţă o cantitate de lemn de foc cu peste un milion de metri
    cubi mai mare faţă de 2021. Potrivit lui, preţul lemnului de foc variază de la
    o regiune la alta, motiv pentru care a intervenit plafonarea la 400 de lei (80
    de euro) pe metru cub, iar în paralel, Romsilva a luat măsuri pentru asigurarea
    lemnului de foc şi pentru anul viitor.

    Tánczos Barna: Am făcut un
    plan de investiţii prin care vom crea 178 de noi depozite de lemn de foc, vom
    moderniza cele 240 de centre deja existente create la Romsilva. În următorii
    doi-trei ani vom avea un buget de peste 60 de milioane de euro, buget de
    investiţii.


    Liderul AUR, George Simion, a spus că ministrul nu a răspuns
    solicitărilor de modificare a ordonanţei de urgenţă, astfel încât toţi
    cetăţenii să beneficieze în egală măsură de lemn de foc, indiferent de zonă.
    Iar USR, tot în opoziţie, l-a
    acuzat pe ministru de lipsă de curaj în luarea măsurilor corecte pentru
    populaţie, în condiţiile în care dispune de specialişti şi de toate resursele
    necesare.


  • UE interzice total importurile de ţiţei şi de produse petroliere importate pe mare din Rusia

    UE interzice total importurile de ţiţei şi de produse petroliere importate pe mare din Rusia

    Interdicția intră în vigoare după trecerea unor perioade de tranziție menite să permită sectorului și piețelor mondiale să se adapteze și face obiectul unei derogări temporare pentru țițeiul transportat prin conducte, astfel încât să se asigure o eliminare graduală ordonată a importurilor de petrol din Rusia. Aceste măsuri vor permite UE și partenerilor săi să identifice surse alternative de aprovizionare și să reducă la minimum impactul asupra prețurilor petrolului la nivel mondial.

    În ceea ce privește restricțiile la export, pachetul include restricții privind substanțele chimice care ar putea fi utilizate la fabricarea de arme chimice. UE a inclus pe lista ruşilor sancţionaţi ofițeri de rang înalt din armată, alte persoane care au comis crime de război în Bucea și care sunt responsabile de asediul orașului Mariupol, personalități politice și figuri proeminente ale propagandei și ale vieții economice, precum și persoane care au legături strânse cu Kremlinul.

    De asemenea, alte trei bănci din Rusia, printre care cea mai mare – Sberbank, și încă una din Belarus au fost excluse din sistemul SWIFT. Întrucât aceste bănci sunt esențiale pentru sistemul financiar rus și pentru capacitatea lui Putin de a continua războiul, măsurile restrictive vor accentua izolarea sectorului financiar rus de restul sistemului mondial.

    Activitățile de radiodifuziune ale altor trei canale de televiziune ale statului rus au fost suspendate. Oficialii europeni au arătat că acestea se numără printre cele mai importante instrumente de dezinformare pro-Kremlin care vizează publicul din Ucraina și din UE și diseminează propagandă în sprijinul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

    Cel de-al şaselea pachet European de măsuri care sancţionează Rusia include noi restricții la export. Lista produselor de tehnologii avansate care fac obiectul unei interdicții de export către Rusia a fost extinsă pentru a include și alte substanțe chimice care ar putea fi utilizate în procesul de fabricare a armelor chimice, care sunt deja supuse controlului încă din 2013 pentru alte destinații, cum ar fi Siria.