Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău, la Festivalul național de teatru 2022 (ediția 32, 5-13 noiembrie 2022).
Interviu cu Petru Hadârcă, director al TNME (Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău), cel care semnează regia şi adaptarea textului piesei Capcana după Fuga de Mihail Bulgakov, prezentată marţi, 8 noiembrie, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.
Sur toile de fond de baisse accélérée du taux d’infection au nouveau coronavirus, des mesures de relâchement sont entrées en vigueur ce 15 mai. Désormais, le port du masque de protection n’est plus obligatoire dans les espaces publics peu fréquentés. Les Roumains sont toujours tenus de porter le masque dans les arrêts des transports en commun, dans les marchés, et lors du déroulement de meetings, processions, concerts et d’autres types de réunions. Les restrictions appliquées à la circulation de nuit ont été levées, alors que le programme des restaurants, bars et terrasses a été prolongé et se déroule de 5 heures le matin à 24 heures.
Les compétitions sportives en plein air sont également permises, avec des spectateurs à hauteur de 25% de la capacité maximale des tribunes. Mais toujours côté spectateurs, la participation est permise uniquement aux personnes vaccinées ayant reçu un schéma complet de vaccination contre le SARS CoV 2 au moins dix jours avant l’événement. Sinon, les participants doivent produire le résultat négatif d’un test de dépistage RT PCR, vieux de 72 heures tout au plus, ou bien le résultat négatif d’un test antigénique rapide certifié effectué durant les dernières 24 heures.
Et c’est également depuis ce 15 mai que les événements culturels impliquant un maximum de 500 personnes sont permises. Les participants doivent aussi respecter une série de règles. « Nous sommes passés ensemble par une année difficile, ensemble nous avons porté le masque, gardé la distanciation physique et ensemble nous nous sommes vaccinés. Je voudrais remercier aux Roumains pour avoir compris l’importance de ces gestes. La campagne de vaccination se poursuit aujourd’hui aussi, nous avons un nombre record de personnes vaccinées : 120 mille. La campagne se poursuit, les Roumains ont compris que l’unique solution de sortir de la pandémie est la vaccination », a déclaré samedi dans la soirée le premier ministre roumain Florin Cîtu. Il participait à un spectacle pilote au théâtre national de Bucarest lorsqu’il a annoncé que le 1er juillet d’autres mesures de relâchement étaient prévues, si l’évolution de la pandémie était toujours favorable.
Dès le premier jour d’assouplissement des restrictions, les Roumains ont pris d’assaut les principales destinations touristiques en montagne et à la mer. Résultat : l’autoroute du Soleil et la route nationale numéro 1 – soit les principales voies de communication routières vers ces sites – ont été archipleines avec des files de voitures qui stationnaient sur un à deux kilomètres. Ceux qui ont choisi de ne pas sortir de la ville durant le weekend ont mis à profit le relâchement des restrictions pour rencontrer des amis autour d’un verre et d’un barbecue ou bien ils ont rempli les parcs et les terrasses. Les autorités ont décidé aussi de la poursuite du calendrier de relâchement des restrictions le 1er juin, le 1er juillet et le 1er août.
Les restrictions seront levées progressivement uniquement en fonction de plusieurs paramètres : le nombre de personnes vaccinées et l’évolution de la pandémie, plus précisément le taux d’incidence des cas de contamination enregistrés. Les cibles de la campagne d’immunisation ont d’ailleurs été annoncées par le président Klaus Iohannis : 5 millions de personnes vaccinées le 1er juin et 7 millions le 1er août. Si ces objectifs sont atteints, à partir du mois prochain par exemple, des spectacles en plein air pourraient être organisées avec la participation d’un public plus nombreux allant jusqu’à un millier de personnes.
Côté évènements privés, tels fêtes de mariage et de baptême, les Roumains se contenteront de sélectionner uniquement les membres de la famille et les amis les plus intimes. Si les fêtes sont organisées en plein air, la participation est limitée à 70 personnes et à 50 personnes si elles se déroulent à l’intérieur. Heureusement, le nombre des participants devrait augmenter graduellement du 1er juillet au 1er août. Une nouvelle encourageante pour nombre de familles roumaines.
Acordul dintre guvernele României şi Republicii Moldova privind
programul de asistenţă tehnică şi financiară, care prevedea şi un ajutor
nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, şi-a încetat valabilitatea, a
anunţat Ministerul Afacerilor Externe. Deşi a întreprins toate
demersurile din sfera sa de competenţă pentru prelungirea Acordului din 2010,
MAE este nevoit să îşi exprime regretul pentru ieşirea din vigoare a acestuia.
În acelaşi timp, îi asigură pe cetăţenii Republicii Moldova că România va
rămâne un partener predictibil şi implicat, aşa cum au dovedit-o toate
acţiunile sale de până acum, a transmis Bucureştiul. De asemenea,
ministerul de Externe şi-a exprimat disponibilitatea pentru încheierea unui nou
Acord, care să îndeplinească funcţiile Acordului din 2010 şi care să integreze
toate protocoalele adiţionale subsecvente, cu obiectivul de a impulsiona
dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său european şi
implementarea reformelor democratice.
Preşedintele Republicii, Maia Sandu, a
deplâns încetarea valabilităţii acordului. Este vorba de peste 60 de
milioane de euro, rămase nevalorificate din cauză că Guvernul de la Chișinău a
refuzat să semneze cel de-al Șaselea Protocol Adițional (…) Vom opta pentru
reluarea discuțiilor cu partea română pentru un nou program de asistență în
speranța că în curând vom avea un Parlament care să susțină acest program și
altele destinate oamenilor, a transmis Sandu. În baza Acordului, România
a finanţat o serie de proiecte importante, între care reabilitarea şi
modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din stânga
Prutului şi dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău.
A doua tranșă din cele 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19
promise de România Republicii Moldova a ajuns în weekend la Chişinău. Este
vorba despre 50.400 de doze de vaccin AstaZeneca, care urmează să fie
distribuite în teritoriu. Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel
Ioniță, a declarat că pandemia nu cunoaște granițe, iar Bucureştiul a dorit ca
în acest fel să sărbătorească ziua Unirii Basarabiei cu România. Nu am
condiţionat această asistenţă medicală de o anumită limbă vorbită, de o anumită
apartenenţă etnică, de o anumită modalitate în care cetăţenii respectivi au
votat. Suntem oameni şi în primul rând trebuie să dăm dovadă de solidaritate
umană, a spus ambasadorul.
În 2020, România i-a oferit Republicii Moldova
un ajutor medical în valoare de 3,5 milioane de euro, iar 42 de medici români
au activat în spitale COVID-19 de dincolo de Prut. Anul acesta, Bucureştiul a
mai donat echipamente medicale în valoare de 2,3 milioane de euro. Consilierul
prezidenţial de la Chişinău Ala Nemerenco a afirmat că dozele primite zilele
trecute vor face posibilă trecerea la a doua etapă de vaccinare. Potrivit
platformei vaccinare.gov.md, de la începutul campaniei de imunizare
anti-COVID-19 în Republica Moldova au fost inoculate aproape 34.000 de
persoane.
Accademia di Romania la Roma prezintă publicului italian, în
perioada 27 martie – 27 iulie, o selecție din cadrul Conferințelor
Teatrului Național București. Seria a început cu episodul Matei Vișniec -
Teatru și jurnalism. Influențe reciproce, care a fost difuzat cu prilejul Zilei
Internaționale a Teatrului. Următorul
episod Gigi Căciuleanu – L’Om Gigi:
Linii_Trasee_Semne_Sensuri este programat pentru 29 aprilie. Ioan Aurel Pop -
Cultura română între Occidentul latin și Orientul bizantin va fi transmis pe 29
mai, Andrei Pleşu – Despre inimă, pe 30 iunie, iar seria se va încheia cu
Bogdan Aurescu – Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica
externă a României şi paradigma învingătorului.
Iniţiate cu aproape opt decenii
în urmă de Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au
revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006 cu prelegerile unor
personalități marcante ale culturii române. Colecția Conferințele
Teatrului Național face parte din patrimoniul Bibliotecii Române de la
Roma şi a fost donată de Teatrul Național București Ion Luca
Caragiale reprezentanței Accademia di Romania la Roma. Conferințele
selectate pentru această serie sunt transmise, în limba română cu subtitrare în
italiană, pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania la Roma și pe canalul
YouTube al Teatrului Național București.
Spectacolul document,
conceput și regizat de Carmen Lidia Vidu, a avut trei reprezentații la final de
iulie, și încă patru în august – 6, 7, 8
şi 9 august. Toate reprezentațiile s-au desfășurat în Amfiteatrul TNB, sala de
spectacole în aer liber de pe acoperișul instituției. După ce s-a
documentat și a ascultat multe mărturii, regizoarea s-a oprit la patru
dintre cei mai cunoscuţi actori români și le-a pus în scenă poveștile. Ion
Caramitru, Oana Pellea, Florentina Ţilea şi Daniel Badale își joacă propriile
roluri. Imagini filmate, fotografii, colaje, desene sunt proiectate pe un
perete uriaș, de 33 de metri lungime şi 21 de metri înălţime, de cum pășești pe
acoperișul Naționalului bucureștean. De la început până la sfârșit impresia
este puternică. Nu doar publicul, stând pe scaune așezate două câte două și la
distanță unele de altele, simte acest lucru. Și actorii implicați par să aibă
același punct de vedere.
Oana Pellea, îndrăgita actriță a Naționalului
bucureștean explică Sigur că este greu să vorbești despre viața
ta în fața spectatorilor, neapărată de niciun fel de personaj, de niciun fel de
text scris de altcineva, pentru că e un text desprins din viața proprie. Nu e
ușor să vii cu viața ta în palme și să o dăruiești oamenilor din sală. De
aceea, cred că orice cronică ce s-ar referi la un simplu act artistic ar fi
aici neavenită. Din punctul meu de vedere. Pentru că nu este vorba despre un
act strict artistic, ci despre unul uman. Așa îl văd eu – un act uman de
demnitate și de afirmare a unui adevăr al vieții mele.
Și pentru cel
care consemnează este destul de greu să aștearnă în scris impresii atât de … caleidoscopice.
Când, apar – pe rând, ca la un recital de poezie – actorii, ai cumva senzația
că retrăiești scene din teatrul antic. Așa cum îți închipui că era. O persoană
vine și îți spune pe scurt, în cuvinte deloc sofisticate, ce i s-a întâmplat
din copilărie și până în decembrie 1989. Ce impact a avut acel moment de
cotitură în istoria lui și a familiei. Între timp, pe ecranul uriaș din față,
pe panourile mari din lateral și pe hainele spectatorilor sunt proiectate texte
scrise de mână, imagini fotografice, scurte secvențe de film. Când pleacă
actorul, pe ecran apar – când o cere momentul – imagini video. Cu Germina Nagâț, membru în Colegiul
Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), cu Dan
Voinea, fost procuror militar care a instrumentat inițial Dosarul Revoluției
și cu Dennis Deletant, istoric britanic cunoscut ca expert în materie de
comunism românesc.
Cum, adesea, etichetările sunt foarte relative, adaug că
este foarte documentat și în istoria regalității din țara noastră. Am avut
ocazia să constat direct, într-un interviu. De ce spun apar când o cere
momentul? Pentru că, abundența de mijloace folosite artistic și prezența
directă a celor patru martori – actori se topește într-un tot rotund și finisat
fără cusur. Și, din nou, vocea actriței Oana Pellea, care afirmă: Armonia dintre cei patru actori este coordonată, ireproșabil după
gustul meu, de Carmen Lidia Vidu. Mi-a făcut o mare plăcere să exist în
universul însăilat de ea. Selecția poveștilor noastre îi aparține, găsesc că
felul cum sunt ilustrate este remarcabil, iar proiecțiile mi se par chiar
extraordinare. Acest tot care se numește Jurnal de România – 1989 funcționează
perfect ca act artistic de teatru-document.
Care vorbește despre un dialog cu oamenii aflați în sală, cu propria ta
viață și istoria ei. Cred că, în afara dialogului, nu există nici teatru și nu
există nici iubire.
În mod firesc, aș
simți nevoia să mă opresc aici. Doar că, regizoarea Carmen Lidia Vidu, nefiind
acolo în seara de 7 august, mi se pare incorect să nu auzim și vocea ei. Deși
această așezare a ei ca persoană puțin mai în umbră este benefică, artistic
vorbind. Pentru că scoate puternic în lumină realizarea specială care este Jurnal de România 1989, de la București.
Care face parte dintr-un proiect multidisciplinar, apreciat și în ţară şi peste
hotare. Jurnal de România include
până în prezent 3 spectacole de teatru (la Timișoara, Constanța și Sfântu
Gheorghe), două scurtmetraje și o expoziție. Iar mesajul direct al regizoarei
apare, din când în când, pe ecran sau prin colțuri de panouri. Clar, sincer și
asumat. Teatrul riscă să devină irelevant pentru comunitate, spune Carmen
Lidia Vidu. Pericolul vanității ne pândește și ne duce la izolare. Nu mai
ascultăm decât părerile care le confirmă pe ale noastre. Jurnal de România. 1989 este felul meu de a
spune că tu faci istoria, atitudinea ta contează.
Teatrul Național din București susține două spectacole la Chișinău, în perioada 13-14 aprilie, în cea de-a VI-a ediție a proiectului Teatru românesc la Bucureşti, Iaşi, Chişinău.
Cursa de șoareci și A fost odată în România sunt cele două propuneri repertoriale ale Naționalului bucureștean.
Cursa de şoareci, în regia lui Erwin Şimşensohn, este un irezistibil thriller clasic care îmbină umorul negru, suspansul, situaţiile-limită, emoţia şi jocurile întortocheate ale minţii, se arată în comunicat.
Din distribuţie fac parte Simona Bondoc, Ileana Olteanu, Tomi Cristin, Răzvan Oprea, Dragoş Stemate, Mihai Calotă, Cosmina Olariu şi Petre Ancuţa.
A fost odată în România, în regia lui Dragoş Huluba, este o poveste cu oameni simpli puşi în situaţii excepţionale, oameni obişnuiţi care reuşesc să supravieţuiască cu demnitate, dragoste sau umor marilor turbulenţe în care îi aruncă istoria.
Din distribuţie fac parte Ileana Olteanu, Violeta Huluba, Eduard Adam şi Dragoş Huluba.
La bailaora española Leonor Leal ha vuelto recientemente a Rumanía para presentar un nuevo espectáculo junto con el violonchelista rumano Andrei Kivu.
Esta colaboración es una iniciativa del Instituto Cervantes de Bucarest y nació también de la afición de los dos artistas por la música de Bach y la música clásica en general.
El espectáculo “Leonor Leal y Andrei Kivu: clásicos, pero flamencos” ha sido presentado en el Teatro Nacional “I. L. Caragiale” de Bucarest y es un encuentro con la música clásica y el flamenco a través de un solo instrumento y un baile.
La bailaora Leonor Leal ha ofrecido una entrevista al programa Paseo cultural (monica_tarau@rri.ro). Ha hablado sobre esta colaboracion y su tercera visita a Rumanía.
Lungmetrajul “Sieranevada”, de Cristi Puiu, a fost marele câştigător al celei de-a 11-a ediţii a Galei Premiilor Gopo, eveniment care a avut loc la Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti. “Sieranevada” a obţinut 6 trofee Gopo, pentru “cel mai bun film”, “cel mai bun regizor”, “cel mai bun scenariu”, “cea mai bună actriţă în rol principal”, “cea mai bună actriţă în rol secundar” şi “cel mai bun montaj”. Selectat în competiţia oficială a ediţiei din 2016 a Festivalului de la Cannes, cel de-al patrulea lungmetraj al lui Cristi Puiu a fost primit cu cronici laudative în presa internaţională. “Sieranevada” a fost numită în The Guardian “hrană pentru creier”, iar autorul lui considerat una din cele mai puternice voci cinematografice ale secolului .
Acţiunea din “Sieranevada” are loc la trei zile de la atentatul din redacţia publicaţiei pariziene Charlie Hebdo şi la patruzeci de zile de la moartea tatălui lui Lary, un medic trecut de 40 de ani. Este şi ziua când Lary, urmează să îşi petreacă ziua de sâmbătă însoţit de tânăra lui soţie, în mijlocul familiei reunite cu ocazia comemorării celui dispărut. Evenimentul, însă, nu se derulează conform aşteptărilor. Ana Ciontea, considerată cea mai bună actriţă într-un rol secundar pentru “Sieranevada”, a declarat pe scena Teatrului Naţional. Track:”Mi-aduc aminte prima zi de casting , când am avut nişte emoţii groaznice, emoţii care nu m-au părăsit pe toată durata filmărilor. Îi mulţumesc lui Cristi Puiu pentru că m-am regăsit în filmul pe care el l-a făcut, Sieranevada e petnru mine familie. Şi le mulţumesc fiecăruia în parte, colegilor mei şi membrilor echipei, de asemenea, le mulţumesc celor care m-au votat şi mi-au dat şansa să fac parte din familia filmului românesc.”
Regizorul Cristi Puiu, premiat pentru scenariul şi regia filmului “Sieranevada”, a mulţumit familiei sale şi regizorului Lucian Pintilie. “În primul rând soţiei mele, Anca, şi fetelor mele le mulţumesc. Este greu să fii scenarist, ai nevoie de linişte, şi eu am această şansă, de a fi lăsat în pace. Îi mulţumesc şi lui Lucian Pintilie, pentru că în 1999 a citit scenariul pe care-l scrisesem atunci cu scriitorul Răzvan Rădulescu, scenariul care a stat la baza filmului Marfa şi banii,şi mi-a dat curaj. Atunci s-a întâmplat să prind curaj şi să continui să scriu. Deci, mulţumesc. Şi vă mulţumesc şi dvs.”
Regizorul Cristi Puiu a dedicat trofeul primit pentru regie actorului Sorin Medeleni, care a murit înainte ca pelicula “Sieranevada” să fie lansată.
La cea de-a XI-a ediţie a Galei Premiilor Gopo, care a avut loc la Teatrul Naţional, premiul pentru întreaga activitate i-a fost înmânat actorului Valentin Uritescu. Cu o experienţă de peste 50 de ani în teatru şi film, Valentin Uritescu, a dat viaţă unor nenumărate roluri secundare, pe cât de diversificate, pe atât de ofertante precum Sergentul Şaptefraţi din serialul TV “Lumini şi umbre” semnat de Andrei Blaier, personaj continuat ulterior în “Noi, cei din linia întâi” în regia lui Sergiu Nicolaescu, Vasile din “Concurs” (regia Dan Piţa). Absolvent al promoţiei 1963 a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”, a ales scena Teatrului “Maria Filotti” din Brăila, pentru ca, după cinci ani, să se angajeze la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ.
Cei 13 ani petrecuţi pe scena acestui teatru sunt “cea mai importantă perioadă a vieţii sale”. După ce a fost remarcat de Liviu Ciulei, Valentin Uritescu a avut o intensă activitate teatrală în spectacolele de pe scena Teatrului Bulandra. În 2011, Valentin Uritescu debutează în lumea literară cu volumul autobiografic “Aşa sunt eu, prost!”, iar doi ani mai târziu continuă cu “Să ai grijă de cel bun din tine”, cartea de amintiri dedicată tatălui său, ambele apărute la Editura Humanitas. Anul trecut, artistul a lansat şi volumul “Bântuit de vieţilor altora”, memorii apărute la Editura Ars Docendi.
Valentin Uritescu la cea de-a 11-a ediţie a Galei Premiilor Gopo: “Eram în anul întâi de facultate, când am debutat în cinematografie în filmul “S-a furat o bombă“, film făcut de Ion Popescu Gogo. Aveam o singură replică, o singură propoziţie, “Să mergem!”. Şi treceam cu grupul respectiv căruia îi adresam acest îndemn de la stânga la dreapta cadrului. Au trecut de atunci peste 50 de ani, am făcut zeci de roluri în cinema şi în teatru. A treia carte pe care am scris-o se intitulează “Bântuit de vieţile altora“, este vorba de toate personajele pe care le-am creat şi care m-au bântuit. Cum spuneam, au trecut peste 50 de ani de la debutul meu în cinematografie şi acum, uite, Gopo a revenit la mine. Le mulţumesc celor care mi l-au trimis şi vă mulţumesc şi dvs. care mă răsplătiţi cu aplauze şi mă felicitaţi după 50 de ani de la debut.”
Lungmetrajul de debut al lui Bogdan Mirică a primit cinci trofee la Gala Premiilor Gopo, inclusiv la categoriile “cel mai bun actor într-un rol secundar” (Vlad Ivanov) şi “cel mai bun actor într-un rol principal” (Gheorghe Visu). Un număr de 21 de filme au fost lansate în 2016, iar două dintre ele au avut peste 100.000 de spectatori şi încasări de peste 2 milioane de lei, primind astfel premiul publicului la gala Gopo – “#Selfie69” şi “Două lozuri”.
Pendant sa longue vie, jalonnée de succès, Radu Beligan (97 ans) a été une véritable incarnation de l’esprit du théâtre et il a témoigné d’une remarquable diversité de la perception sur le monde et l’art. Président d’honneur à vie de l’Institut international de théâtre et coprésident, aux côtés de Yehudi Menuhin, des festivals internationaux de théâtre et de musique parrainés par l’UNESCO, Radu Beligan, ce comédien et acteur raffiné, a longuement été le repère intellectuel du théâtre roumain sur tous les méridiens de la mappemonde.
Sa longue carrière artistique, de plus de 70 ans, sous les feux des projecteurs, lui a valu d’être inscrit au Livre des records en tant que plus longévif acteur au monde. Membre d’honneur de l’Académie roumaine, directeur, pendant des décennies, du Théâtre National et du Théâtre de Comédie de Bucarest, metteur en scène et pédagogue, Radu Beligan a illustré son talent dans plusieurs centaines de rôles au théâtre et au cinéma.
Son interprétation du personnage Rică Venturiano, de la comédie « Une nuit orageuse », chef-d’œuvre du plus grand dramaturge roumain, I.L Caragiale, est vraiment mémorable. D’une érudition encyclopédique, acquis à l’idée d’exceller dans tout ce qu’il a fait sur et pour les scènes du théâtre roumain, Radu Beligan laisse derrière lui un style et une philosophie de vie à part, dominés par la curiosité intellectuelle et par le désir d’aller au plus profond de la nature humaine.
L’immortalité et la magie du maître restent intactes, affirme dans son message de condoléances le premier ministre roumain Dacian Cioloş, tandis que le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, estime que Radu Beligan est l’image du comédien accompli. Radu Beligan a toujours été fier d’être Roumain et il s’est attiré l’amitié de grands artistes du monde, dont Elia Kazan, Peter Brook, Laurence Olivier, Arthur Miller ou Salvador Dali. Le rideau est tombé pour la dernière fois sous nos applaudissements. (trad. Mariana Tudose)
Situat la Kilometrul 0, în Piaţa Universităţii, Teatrul Naţional I.L.Caragiale este un reper al vieţii culturale a locuitorilor Capitalei, dar şi un reper turistic pentru vizitatori. De ceva vreme însă, clădirea a început să se transforme. Aşadar, cei care nu vizitează Bucureştiul câţiva ani, ar putea fi surprinşi de noua faţă a Pieţei Universităţii. Cât priveşte publicul Naţionalului, de la o lună la alta acesta mai are câte o surpriză legată de accesul în sălile de spectacol, de cum arată aceste săli, ba chiar legată de sălile în care se susţin spectacolele.
În 2010 începeau multdiscutatele şi controversatele lucrări de reconstrucţie a clădirii Naţionalului bucureştean. În stagiunea 2012-2013, au fost dezafectate sălile Amfiteatru, 99 şi Atelier, activitatea Teatrului Naţional I.L.Caragiale desfăşurându-se la Sala Mare şi în cele două săli nou inaugurate — Mică şi Media. Pentru a ţine la curent publicul cu evoluţia arhitecturală şi artistică a teatrului, actorul Ion Caramitru, directorul instituţiei, a organizat recent, o conferinţă de presă: Dacă în primii doi ani, din martie 2010 şi până acum, principalele activităţi ale şantierului au fost îndepărtarea faţadei binecunoscute şi consolidări în subsol de sute de stâlpi de susţinere, turnări de şape şi alte planşee, anul acesta se trece la partea cea mai delicată — încheierea lucrărilor la prima sală mai ofertantă din cele noi, sala numită în acest moment Pictură, care va fi dată în folosinţă imediat după Paşti şi fosta sală a Operetei, numită Studio, a cărei folosinţă, după promisiunile şantierului, va începe în septembrie. Moment în care noi va trebui să mutăm spectacolele de la Sala Mare spre Sala Studio”.
Cea mai cunoscută şi apropiată publicului, Sala Mare va suferi modificări serioase. Ion Caramitru: Sala Mare va avea 909 locuri. Ea va rămâne în această formulă, de teatru clasic. Celebra încadratură ceauşistă dispare, loja oficială va fi una normală, dar vor apărea benoare în stânga şi în dreapta. Publicul de la parter se restrânge, pentru că marea crimă pe care a făcut-o (Ceauşescu, n.red.) modificând această sală a fost să scobească în lateral, ca să îi mărească suprafaţa, sacrificând diafragme de rezistenţă antiseismică de mare importanţă. Aşadar, vor fi benoare (loji situate la nivelul parterului, n.red.) stânga-dreapta, loji, totul se intimizează şi vom fi într-un teatru, nu într-o sală de şedinţe, cum încă mai pare a fi”.
Noile săli care urmează a fi deschise anul acesta, Sala Pictură şi Sala Studio, pot fi amenajate în funcţie de cerinţele spectacolului, în stil arenă, elisabetan sau italian. Sala Media, deja funcţională, nu este concepută ca o sală de spectacole, ci ca una de evenimente — conferinţe, expoziţii temporare, întâlniri importante, dar poate, la rândul ei, găzdui spectacole. Dacă sunteţi curioşi, e bine să ştiţi că pe site-ul teatrului, www.tnb.ro , sunt postate tururi virtuale ale noilor spaţii.
În tot acest şantier, Teatrul Naţional Bucureşti şi-a propus în 2012, Anul Caragiale, un proiect ambiţios: să organizeze o stagiune integrală Caragiale. Au montat în cadrul acestui proiect regizorii Silviu Purcărete, Alexandru Dabija, Radu Afrim, Horaţiu Mălăele şi coregraful Gigi Căciuleanu. A fost un proiect care s-a bucurat de succes. Pentru organizarea Anului Caragiale, lui Ion Caramitru i-a fost acordat anul acesta, în calitate de director general al TNB, Premiul pentru Teatru, în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural. Pentru acelaşi proiect, Naţionalul bucureştean a primit Premiul de Excelenţă din partea Senatului UNITER.
Spectacolul de teatru coregrafic D’ale noastre”, creat de Gigi Căciuleanu în cadrul Anului Caragiale, face parte şi din proiectele de anul acesta ale Teatrului Naţional, despre care a vorbit actriţa Ilinca Tomoroveanu, în calitate de director adjunct al instituţiei: Se repetă deja la Sala Mare Revizorul” de Gogol, în regia lui Felix Alexa — tot ce se repetă acum la Sala Mare este făcut ca să poată fi mutat în toamnă la Sala Studio, pentru ca atunci când Sala Mare va fi din nou gata să se întoarcă la patria-mumă. Se mai repetă Neil Simon, Zvonuri”. La Sala Media va repeta Claudiu Goga Nebun din dragoste”, de Sam Shepard; la Sala Pictură va intra Mircea Cornişteanu, cu Micul Infern”, cu o distribuţie excepţională — Tamara Buciuceanu-Botez, iar la Sala Mică, Omul care a văzut moartea”, de Victor Eftimiu, pus în scenă de Dan Tudor. Mai avem de anunţat un spectacol în care ne punem mari speranţe. Este vorba de Rosmersholm”, al lui Ibsen, pus în scenă de Andriy Zholdak, la Sala Pictură sau la Sala Studio. Vom face un turneu la Sofia, cu D’ale noastre” şi, după succesul pe care l-a avut la Bruxelles, Paris şi Londra, încercăm să facem un turneu internaţional cu acest spectacol”.
De asemenea, în 2013 continuă un alt proiect al Teatrului Naţional. Ion Caramitru: Proiectul Uşi deschise pentru toţi”, pe care l-am înfiinţat tocmai pentru a da şansa actorilor care joacă mai puţin sau care vor să experimenteze. Le-am pus la dispoziţie pentru experiment Sala 99, care acum, din păcate, e blocată de şantier. Anul acesta, în sfârşit, ne-au venit 6 proiecte. Am ales un proiect de teatru independent, teatru experimental, pe texte de Peca Ştefan. Când totul va fi gata, vom pune la dispoziţia experimentului tânăr una din săli, cu corpul tehnic, sală de repetiţii, magazia de decor, costume şi recuzită. Vor avea la dispoziţie 4 săptămâni de repetiţii şi o săptămână de spectacole, seară de seară, cu intrare liberă”.
Alte evenimente găzduite de sălile Teatrului Naţional Bucureşti în 2013 sunt: la Sala Mare, pe 7 aprilie, spectacolul Don Juan” de Moliere, în regia lui Alexander Morfov — un turneu al Teatrului Naţional Ivan Vazov” din Sofia; între 30 mai şi 2 iunie, Asociaţia pentru cultura şi civilizaţia vinului Millesime organizează, în foaierul TNB, prima ediţie a Zilelor culturii şi civilizaţiei vinului şi prima ediţie a Galei premiilor vinurilor româneşti. Şi începând cu 25 septembrie şi până în luna noiembrie, foaierele Media vor găzdui expoziţia pictorului Emil Ciocoiu.
Şi, important pentru cei care vor să devină sau sunt spectatori ai Naţionalului bucureştean, începând cu luna aceasta, a devenit funcţional sistemul de vânzare online a biletelor TNB.