Am întâlnit, la Sâmbăta de Sus (jud Brașov) un grup de copii de toate vârstele care, îndrumați de preotul paroh din localitatea Victoria, Octavian Smădu, cântă și bat toaca în ritmurile ancestrale ale bisericii ortodoxe române. Sunt copii care performează, o dată pe an, într-un unic festival internațional de toacă organizat la poalele munților Făgăraș.
În poza cu copiii – preotul paroh Octavian Smădu
În poza portret (galerie)- preotul prof dr Vasile Bârzu
Unsere heutige Reise geht in den Nordosten Rumäniens, nämlich zu einem Berg hin, von dem die Einheimischen meinen, er sei einmalig in Rumänien. Es ist das beeindruckendste Bergmassiv in den Ostkarpaten, der Olymp hierzulande. Die spektakulären Landschaften sowie die herrlichen Aussichten waren eine Quelle der Inspiration für zahlreiche rumänische Schriftsteller.
Der Nationalpark Ceahlău erstreckt sich über eine Fläche von 292 Km2 und beherbergt eine artenreiche Flora und Fauna. 27% der Oberfläche stehen unter Naturschutz. Der Nationalpark Ceahlău ist also ein montanes Schutzgebiet mit Felsformationen, Wäldern, Wiesen und Weiden. Ion Pîrvulescu leitet eine Abteilung innerhalb der Parkverwaltung. Er lieferte uns mehr Informationen zum Nationalpark Ceahlău:
Am spektakulärsten ist der zentrale Teil des Gebirges. Die Felsformationen, die sich hier gebildet haben, sind beeindruckend. Die artenreiche Pflanzen- und Tierwelt erhöht einmal mehr die Schönheit der Landschaft. Viele Pflanzen und Tiere stehen unter Artenschutz. Ein weiterer Vorteil ist, dass der Naturpark leicht erreichbar und demnach touristenfreundlich ist. Der Naturpark liegt an der Kreuzung zweier Hauptstraßen, die Siebenbürgen mit der Moldau verbinden. Im Vergleich zu anderen Bergregionen, ist der Nationalpark Ceahlău leicht zugänglich.“
Eine Besucher-Infostelle steht den Wanderlustigen am Fuße des Berges mit wertvollen Informationen zur Verfügung. Den Touristen werden hier durch interaktive Techniken einige Geheimnisse des Berges enthüllt. Die Besucher-Infostelle ist der richtige Ort, um mehr über den Naturpark Ceahlău und seine Naturgeheimnisse zu erfahren. Auch die Kinder werden mit dem Berg und den Bergwanderungen familiarisiert. Die für die Arbeit mit Kindern geschulten Mitarbeiter bringen den kleinsten Besuchern durch spezielle Entdeckungstechniken die Welt der Berge näher. Das Informationszentrum beherbergt auch einen Kinosaal, in dem ein kurzer Dokumentarfilm über das Bergmassiv Ceahlău gezeigt wird. Neuerdings kann sogar ein kurzer 3D-Film angeschaut werden. Ion Pîrvulescu, Abteilungsleiter in der Naturparkverwaltung, bringt mehrere Informationen zu den Wanderrouten in der Umgebung:
Denjenigen, die in guter Form sind, empfehle ich den längsten Wanderweg. Er startet nördlich von der Ortschaft Durău und geht abwärts bis zum See Izvorul Muntelui. Die Wanderroute ist durch einen roten Streifen ausgeschildert. Sie führt weiter zur Almhütte Cabana Fântânele. Von dort geht es bergauf zur zweithöchsten Bergspitze im Ceahlău-Gebirge, der Spitze Toaca. Der Bergweg geht dann weiter bis zur Berghütte Cabana Dochia. Sie ist die am höchsten gelegenste Hütte im Ceahlău-Gebirge. Es wäre überhaupt nicht überraschend, wenn die Wanderer auf dem Weg zur Spitze hin Gämsen erblicken würden. Dieser Wanderweg durchquert den Massiv vom Norden nach Süden. Er ist durchaus schön und auch nicht besonders anstrengend. Eine etwas kürzere Wanderung geht zum Wasserfall Duruitoarea, in der Umgebung der Ortschaft Durău. Für diese Wanderung sollten etwa 3,5 Stunden eingeplant werden. Die erste Wanderroute, die quer durch das Gebirge führt, nimmt etwas mehr Zeit in Anspruch, um die 7 Stunden.“
Die Gegend sei besonders attraktiv für ausländische Touristen, so unser Gesprächspartner:
Wir lernten Torristen aus Argentinien, Australien, Südafrika kennen — um nur die zu erwähnen, die von weither kamen. Darüber hinaus kommen sehr viele Touristen aus der Europäischen Union, insbesondere aus Italien, Frankreich, Deutschland, Tschechien, Polen. Sie sind beeindruckt von dem, was sie hier finden.”
Die Touristen, die durch den Naturpark Ceahlău wandern möchten, unterliegen einer Tagesgebühr von 5 Lei (umgerechnet 1,10 Euro) pro Erwachsener. Für den Campingplatz müssen weitere 10 Lei (umgerechnet 2,40 Euro) pro Übernachtung gezahlt werden.
Ne îndreptăm azi către nord-estul României, către un munte despre care
localnicii spun că este unic în România. Este cel mai impunător din lanţul
Carpaţilor Orientali şi este condiserat un adevărat Olimp al României.
Peisajele spectaculoase au inspirat mulţi scriitori români şi multe legende.
Masivul are 292 de kilometri pătraţi,
iar aproape 27% din această suprafaţă este arie protejată. Aici se întinde
Parcul Naţional Ceahlău, spune Ion Pîrvulescu, şef de birou în cadrul Direcţiei de
Administrare a Parcului Naţional Ceahlău. Partea cea mai
spectaculoasă a Ceahlăului este zona centrală, care are un peisaj deosebit,
generat de o structură geologică complexă. La aceasta se adaugă
biodiversitatea. Speciile de plante şi de animale care se întâlnesc în arealul
Parcului Naţional. Multe dintre ele sunt specii protejate. Mai putem aminti şi
accesibilitatea pentru turişti. Parcul este o zonă foarte accesibilă, faţă de
alte zone montane, fiind situat la întretăierea drumurilor care trec dinspre
Ardeal înspre Moldova şi se ajunge foarte uşor la Parcul Naţional Ceahlău.
Centrul
de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău vă aşteaptă pentru a descoperi prin
tehnici interactive câteva dintre secretele acestui munte, într-o scurtă pauză
înainte de urcuş. Pentru vizitatorii care nu dispun de timpul necesar unei
vizite până pe vârf sau pentru cei care preferă o simplă plimbare lejeră la
poalele muntelui, centrul de vizitare are rol de ambasador. Cei mici se vor
bucura de tehnici speciale de descoperire şi învăţare non-formală, atât în
interiorul centrului, cât şi în spaţiul generos din grădina din spate. Centrul
dispune şi de un cinematograf, unde puteţi
vedea un documentar despre aspectele care fac din Ceahlău un loc
special, motiv pentru care a fost declarat Parc Naţional. Totodată, recent, a
fost realizat şi un scurt filmuleţ 3D.
Ion Pîrvulescu,
şef de birou în cadrul Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău: Celor care au
o condiţie fizică mai bună, le recomand traseul cel mai lung, care începe din
partea de nord a Durăului şi coboară spre Izvorul Muntelui, marcat cu bandă
roşie, urcă pe la Cabana Fântânele, după care ajunge în zona subalpină pe sub
vârful Toaca, al doilea ca înălţime din masiv şi urcă pe platoul subalpin al
muntelui Ceahlău până la Cabana Dochia. Această cabană este situată la cea mai
mare altitudine de pe Ceahlău. N-ar fi deloc întâmplător ca turiştii să vadă
capre negre pe traseul pe care urcă. Acesta ar fi un traseu care traversează
muntele de la nord la sud. Este un traseu accesibil şi foarte frumos. Cei care
nu au mult timp la dispoziţie şi vor o drumeţie mai scurtă, pot vizita în zona
Durău, de exemplu, Cascada Duruitoarea. Asta înseamnă trei ore şi jumătate
dus-întors. Pentru primul traseu amintit, cel care traversează muntele, este
nevoie de circa şapte ore.
Invitatul nostru spune că zona este vizitată de foarte mulţi turişti
străini. Chiar din Argentina, Australia, Africa de Sud, dacă e
să înşirăm ţările situate mult mai departe de România. În rest, ne vin foarte
mulţi turişti din Comunitatea Europeană, în special din Italia, Franţa,
Germania, Cehia, Polonia. Fără a ne lăuda, aprecierile lor sunt deosebite faţă
de frumuseţea parcului şi faţă de modul cum îl punem în valoare.
Taxa de vizitare a Parcului Naţional Ceahlău
este de 5 lei pe zi pentru adulţi, iar cea de campare în
locurile amenajate este de 10 lei pe zi.. În speranţa că v-am
convins, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum
bun şi vreme frumoasă!
In
nord-estul României, pe valea Bistriţei, într-una dintre cele mai frumoase
depresiuni intramontane de la limita Carpaţilor Orientali, este situat oraşul
Piatra Neamţ. Datorită frumuseţii arhitectonice a clădirilor, a refiefului şi a
unor obiective incluse în circuitul turistic, oraşul a ajuns să fie supranumit
Perla Moldovei. Este declarat aşadar oraş turistic de inters naţional, are
telegondolă, pârtie de schi, iar pe un mic platou ce domină centrul
oraşului se află Curtea Domnească, un ansamblu de monumente istorice, care
datează din 1468. Aici se înalţă Turnul clopotniţă ridicat în 1400 şi înalt de
19 metri, alături de care se găsesc multe muzee printre care Muzeul de
Artă Eneolitică Cucuteni careadăposteşte cea
mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europeicu peste 800 de piese
majoritatea din categoria tezaur. Am invitat-o pe Anca Afloarei, Sef Serviciu Turism din
cadrul Consiliului Judeţean Neamţ, să ne prezinte obictivele turistice din
împrejurimile oraşului Piatra Neamţ: Dacă plecăm din Piatra
Neamţ spre vestul judeţului ajungem în Bicaz, un mic orăşel de munte. Aici
drumurile se bifurcă şi unul merge către Cheile Bicazului, situate la o
distanţă de 50 km de Piatra Neamţ. Traseele sunt scurte şi uşor de parcurs.
Cheile Bicazului sunt o rezervaţie naturală, protejată care face parte din
Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Este o zona foarte frumoasă. Pe o
lungime de 8 km apele repezi ale pârâului Bicaz au săpat în stâncă şi au creat
aceste minunate chei. Sunt pereţi din stâncă impresionanţi, înalţi de circa 300
de metri, foarte apropiaţi unul de celălalt. Spectacolul este unul deosebit.
Aceasta este poarta de intrare dinspre Gheorghieni către Neamţ. De la Bicaz
punem să mergem spre nord-vestul judeţului, pe malul Lacului Izvorul Muntelui.
Este lacul care se întinde în spatele barajului de la Bicaz. Este un baraj de
greutate, construit în 1960, este impunător, are 127 de metri înălţime, se află la
6 km de oraşul Bicaz. In spatele lui se află Lacul de Acumulare Izvorul Muntelui pe o lungime de 35 de km, care împreună cu
peisajul din jur, cu dealuri, cu satele din vale şi cu masivul Ceahlăul,
care se vede în fundal, formează o privelişte deosebit de pitorească. De-a lungul
lacului se întinde şi şoseaua de unde se poate admira acest peisaj din diverse
unghiuri şi locuri.
Mare parte
dintre mănăstirile din Moldova se găsesc în Neamţ. Acestea deţin manuscrise,
valoroase obiecte de cult, colecţii de carte şi tipărituri sau picturi
celebre cum ar fi cele ale lui Nicolae Tonitza de la Mănăstirea Durău sau ale
lui Nicolae Grigorescu de la Mănăstirea Agapia: La
Mănăstirea Agapia, arhitectura este una deosebită. Aici se găseşte şi un
atelier de ţesut covoare manual, iar recent s-a înfiinţat şi un atelier de
ceramică. Mergem mai departe şi la
intrarea în oraşul Târgu Neamţ întâlnim Casa lui Ion Creangă unde este
şi un veritabil Muzeu de Etnografie. Este o casă construită la mijlocul
veacului al XIX-lea, o casă veche şi micuţă în care putem afla informaţii
despre copilăria lui Creangă şi unde se pot admira toate piesele vechi care
sunt specifice acestei zone. Mai departe se poate vizita Cetatea Neamţului,
care este un monument construit de (domnitorul Moldovei – n.r.) Petru I
Muşat, apoi a fost extinsă şi consolidată de (domnitorul) Stefan cel
Mare. Este o cetate pe care noi am restaurat-o, în urmă cu câţiva ani, este
mobilată, are diverse săli şi invităm turiştii să ajungă şi aici. Dacă plecăm
de la Târgu Neamţ spre localitatea Pipirig găsim Mănăstirea Neamţ. Este o
mănăstire dintre cele mai vechi din Moldova. Este atestată documentar prima
dată în anul 1210 şi a fost ctitorită succesiv de Petru Muşat,
Alexandru cel Bun şi Stefan cel Mare. Aici turiştii pot găsi cea mai mare şi
veche blibliotecă mănăstirească, un inegalabil muzeu de artă bisericească
şi un muzeu al tiparului. Incă din secolul XIV, tradiţiile cărturăreşti
şi spirituale ale acestui aşezământ sunt legate şi de strălucita activitate a
unei celebre scoli de caligrafi şi miniaturişti şi a unei tipografii
organizate curând, după 1500, care a sporit faima ortodoxiei. Biserica este
mare, impresionantă. Este una dintre cele mai frumoase biserici lăsate de
Stefan cel Mare moştenire urmaşilor săi.Invităm pe
toată lumea să ajungă aici şi să vadă aceste lucruri. Pe drumul către
Mănăstirea Neamţ se găseşte şi Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă.Aici turiştii
pot vedea zimbri, o parte din ei sunt în libertate, dar există şi
exemplare în rezervaţie sau în semilibertate ..
La 35 de km de oraşul Piatra Neamţ se ridică Masivul Ceahlău, cândva muntele
sfânt al dacilor. Cele mai multe trasee către munte pornesc din zona
Izvorul Muntelui, dar şi din staţiunea Durău de la poalele Ceahlăului. Despre
legendele care circulă în acest spaţiu montan ne vorbeşte Anca Afloarei:
Ceahlăul este muntele care a fermecat de-a lungul istoriei pe cei mai mulţi
dintre cărturari sau istorici. Este denumit Pionul sau Olimpul Moldovei. Este
foarte vizitat. Traseele sunt foarte vechi. Este muntele care are şi hram, al
doilea după Muntele Găina (din Apuseni – n.r.), pe 6 august. In fiecare
an, la această dată, există obiceiul ca oamenii se urce pe munte. Este o
tradiţie veche de 5000 de ani. Dacii urcau pe munte şi se închinau
la regele lor, la zeul lor. Aveau credinţa că zeul îi va proteja pe întregul an
şi îi va încărca cu energie pozitivă. Ei
trebuia apoi să coboare la poalele muntelui până la venirea nopţii pentru
a nu pierde acea energie. Noi sărbătorim şi în prezent această sărbătoare a
muntelui când are loc şi un festival înainte de 6 august. Ceea ce este
interesant şi specific doar acestui munte şi unic în lume este
acel fenomen de formare a hologramei piramidei şi a căii sacre. De
fapt, această piramidă care se formează în jurul datei de 6 august poate fi
văzută dimineaţa, la răsăritul soarelui, când proiecţia Vârfului Toaca pe
dealurile învecinate are o formă perfectă de piramidă. E un fenomen deosebit,
interesant care stârneşte imaginaţia. Turiştii vin de foarte multe ori şi
înnoptează pe munte ca să vadă dimineaţa această piramidă.
In împrejurimile Masivului Ceahlău au apărut, în ultimul timp, numeroase vile,
pensiuni, cabane turistice sau case de vacanţă care oferă posibilităţi de
cazare celor interesaţi.