Tag: tocan

  • Preparate păstoreşti

    Preparate păstoreşti

    În zonele în care oieritul este o ocupaţie tradiţională s-a dezvoltat în
    timp o gastronomie specifică, cu preparate din carne, din lapte şi derivate ale
    acestuia. Cele mai întâlnite preparate din carne sunt pastrama, sloiul, tocana
    sau, în zona Gorjului, tocanul. Din laptele de oaie se obţin mai multe
    sortimente de brânzeturi, folosite în preparate specifice. Cel mai întâlnit,
    care figurează și în meniul mulor restaurante este bulzul, un amestec de brânză
    și de mămăligă. Există mai
    multe tipuri de bulz, cu sau fără cârnaţi, cu sau fără ou, în straturi sau sub forma unor găluşti de dimensiuni mai mari. Pentru prepararea bulzului în straturi avem nevoie de un kg de mălai şi de jumătate de kg de brânză de burduf. După ce obținem o mămăligă mai vârtoasă, o întindem într-un vas
    în straturi, alternaliv cu straturi de brânză de burduf, care poate fi
    amestecată cu mărar sau cu frunze tocate de pătrunjel. Între straturile de brânză şi mămăligă putem adăuga cârnați,
    tăiați rondele sau bucăţi mici de şuncă. Înainte de a introduce cratiţa la cuptor, putem
    sparge câteva ouă pe care le punem deasupra ultimului strat de mămăligă. După jumătate de oră la foc potrivit, scoatem cratiţa din cuptor, iar bulzul, porţionat, poate fi servit imediat.


    După ce se obţine brânza, zerul rămas poate fi
    valorificat obţinându-se balmoș şi jintiță. Pentru balmoș, acest zer provenit
    din lapte de oaie se pune într-un vas împreună cu brânză, unt, smântână și
    puțină sare. Se lasă la foc mic până când la suprafață se face o spumă după
    care se presară mălai și se amestecă repede ca să nu se formeze cocoloașe. După
    ce se îngroașă, se mai lasă la fiert circa un sfert de oră, amestecând mai rar,
    după care se servește imediat.


    Jintița se obține tot din zer, pe care îl lăsăm să
    fiarbă la foc mic. La suprafață se formează un strat ceva mai gros, având
    consistența smântânii, care se ia cu o spumieră și se pune într-un vas. Se
    consumă caldă sau rece, iar dacă este lăsată în vas câteva zile, poate fi
    precum un iaurt.


    În satele din Apuseni, pe Valea Sebeşului, există o
    mâncare specifică, denumită înturnatul. Este preparată din smântână, caș
    maturat de oaie și pâine. Se pune smântâna la fiert, cu puțină sare. După ce a
    ajuns să fiarbă, se adaugă pâinea, tăiată în cubulețe, care absoarbe smântâna.
    Apoi se ia vasul de pe foc, se pune caș sau cașcaval, în bucățele mici, se
    omogenizează și astfel se obține înturnatul, care se consumă imediat.

  • Preparate păstoreşti

    Preparate păstoreşti

    În zonele în care oieritul este o ocupaţie tradiţională s-a dezvoltat în
    timp o gastronomie specifică, cu preparate din carne, din lapte şi derivate ale
    acestuia. Cele mai întâlnite preparate din carne sunt pastrama, sloiul, tocana
    sau, în zona Gorjului, tocanul. Din laptele de oaie se obţin mai multe
    sortimente de brânzeturi, folosite în preparate specifice. Cel mai întâlnit,
    care figurează și în meniul mulor restaurante este bulzul, un amestec de brânză
    și de mămăligă. Există mai
    multe tipuri de bulz, cu sau fără cârnaţi, cu sau fără ou, în straturi sau sub forma unor găluşti de dimensiuni mai mari. Pentru prepararea bulzului în straturi avem nevoie de un kg de mălai şi de jumătate de kg de brânză de burduf. După ce obținem o mămăligă mai vârtoasă, o întindem într-un vas
    în straturi, alternaliv cu straturi de brânză de burduf, care poate fi
    amestecată cu mărar sau cu frunze tocate de pătrunjel. Între straturile de brânză şi mămăligă putem adăuga cârnați,
    tăiați rondele sau bucăţi mici de şuncă. Înainte de a introduce cratiţa la cuptor, putem
    sparge câteva ouă pe care le punem deasupra ultimului strat de mămăligă. După jumătate de oră la foc potrivit, scoatem cratiţa din cuptor, iar bulzul, porţionat, poate fi servit imediat.


    După ce se obţine brânza, zerul rămas poate fi
    valorificat obţinându-se balmoș şi jintiță. Pentru balmoș, acest zer provenit
    din lapte de oaie se pune într-un vas împreună cu brânză, unt, smântână și
    puțină sare. Se lasă la foc mic până când la suprafață se face o spumă după
    care se presară mălai și se amestecă repede ca să nu se formeze cocoloașe. După
    ce se îngroașă, se mai lasă la fiert circa un sfert de oră, amestecând mai rar,
    după care se servește imediat.


    Jintița se obține tot din zer, pe care îl lăsăm să
    fiarbă la foc mic. La suprafață se formează un strat ceva mai gros, având
    consistența smântânii, care se ia cu o spumieră și se pune într-un vas. Se
    consumă caldă sau rece, iar dacă este lăsată în vas câteva zile, poate fi
    precum un iaurt.


    În satele din Apuseni, pe Valea Sebeşului, există o
    mâncare specifică, denumită înturnatul. Este preparată din smântână, caș
    maturat de oaie și pâine. Se pune smântâna la fiert, cu puțină sare. După ce a
    ajuns să fiarbă, se adaugă pâinea, tăiată în cubulețe, care absoarbe smântâna.
    Apoi se ia vasul de pe foc, se pune caș sau cașcaval, în bucățele mici, se
    omogenizează și astfel se obține înturnatul, care se consumă imediat.