Tag: tocăniţa de viţel

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Începând din această săptămână, Sibiul
    deţine titlul onorific de Regiune Gastronomică Europeană, titlu acordat de către
    Institutul Internaţional pentru Gastronomie, Cultură, Arte şi Turism. Ceremonia
    de preluare a acestui titlu deţinut anterior de alte 7 regiuni din Europa a
    inclus o demonstraţie gastronomică făcută de 50 de bucătari care au gătit
    mâncăruri speciale pentru cursanţii Academiei Forţelor Terestre din Sibiu.
    Pentru promovarea acestui titlu, produse locale din zona Sibiului au fost
    comercializate într-o reţea naţională de magazine. Reprezentanţii institutului
    european de profil, dar şi ai regiunilor europene care au deţinut până acum
    acest statut au fost invitaţi în această săptămână la Sibiu pentru a vizita
    judeţul şi pentru a asista la demonstraţii culinare. Responsabilii consorţiului
    local care se ocupă de organizarea evenimentelor din acest an de promovare a
    Sibiului ca Regiune Gastronomică Europeană şi-au propus să lanseze şi conceptul
    de gastronomie regională sibiană şi anume Bucătăria ciobănească.


    Oieritul este o ocupaţie tradiţională
    a locuitorilor celor 18 sate româneşti şi săseşti din Mărginimea Sibiului, o
    destinaţie de vacanţă în care întâlnim multe gospodării tradiţionale amenajate
    pentru a primi oaspeţi. Satele româneşti din Mărginimea Sibiului au o bogată
    moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul
    dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de
    mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se
    pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă
    vârtoasă, obţinută numai din porumb măcinat la o moară tradiţională. Aceste
    cocoloaşe se lasă pe grătar până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă
    variantă, ciobănească, este cea a bulzului preparat direct în jar, când
    cocoloşul de bulz este învelit în lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi,
    bineînţeles, bulzul din interior se coc. Bulzul se consumă după îndepărterea
    învelişului ceramic. Pentru că am vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm
    că de Paşte, se pregăteşte miel în lut, iar în restul anului se poate pregăti
    similar, berbec în lut.


    Un alt preparat tradiţional în Mărginimea Sibiului, de această dată de
    origine săsească, este tocăniţa de viţel. Dacă veţi ajunge la o pensiune din Mărginimea
    Sibiului şi dacă vremea este frumoasă, este posibil ca gazda să vă facă o
    demonstraţie, pregîtind tocăniţa în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva
    cepe, le spălăm, le tocăm mărunt şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci
    aşezat deasupra jarului. Tăiem în cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau
    spată, o punem în ceaunul de tuci şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc
    încet. Tăiem doi ardei graşi în felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva
    căţei de usturoi, punând apoi aceste legume în ceaun. Spre final, adăugăm
    piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi sărăm după gust. Tocăniţa se
    serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles, alături de un pahar de vin.

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Începând din această săptămână, Sibiul
    deţine titlul onorific de Regiune Gastronomică Europeană, titlu acordat de către
    Institutul Internaţional pentru Gastronomie, Cultură, Arte şi Turism. Ceremonia
    de preluare a acestui titlu deţinut anterior de alte 7 regiuni din Europa a
    inclus o demonstraţie gastronomică făcută de 50 de bucătari care au gătit
    mâncăruri speciale pentru cursanţii Academiei Forţelor Terestre din Sibiu.
    Pentru promovarea acestui titlu, produse locale din zona Sibiului au fost
    comercializate într-o reţea naţională de magazine. Reprezentanţii institutului
    european de profil, dar şi ai regiunilor europene care au deţinut până acum
    acest statut au fost invitaţi în această săptămână la Sibiu pentru a vizita
    judeţul şi pentru a asista la demonstraţii culinare. Responsabilii consorţiului
    local care se ocupă de organizarea evenimentelor din acest an de promovare a
    Sibiului ca Regiune Gastronomică Europeană şi-au propus să lanseze şi conceptul
    de gastronomie regională sibiană şi anume Bucătăria ciobănească.


    Oieritul este o ocupaţie tradiţională
    a locuitorilor celor 18 sate româneşti şi săseşti din Mărginimea Sibiului, o
    destinaţie de vacanţă în care întâlnim multe gospodării tradiţionale amenajate
    pentru a primi oaspeţi. Satele româneşti din Mărginimea Sibiului au o bogată
    moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul
    dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de
    mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se
    pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă
    vârtoasă, obţinută numai din porumb măcinat la o moară tradiţională. Aceste
    cocoloaşe se lasă pe grătar până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă
    variantă, ciobănească, este cea a bulzului preparat direct în jar, când
    cocoloşul de bulz este învelit în lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi,
    bineînţeles, bulzul din interior se coc. Bulzul se consumă după îndepărterea
    învelişului ceramic. Pentru că am vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm
    că de Paşte, se pregăteşte miel în lut, iar în restul anului se poate pregăti
    similar, berbec în lut.


    Un alt preparat tradiţional în Mărginimea Sibiului, de această dată de
    origine săsească, este tocăniţa de viţel. Dacă veţi ajunge la o pensiune din Mărginimea
    Sibiului şi dacă vremea este frumoasă, este posibil ca gazda să vă facă o
    demonstraţie, pregîtind tocăniţa în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva
    cepe, le spălăm, le tocăm mărunt şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci
    aşezat deasupra jarului. Tăiem în cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau
    spată, o punem în ceaunul de tuci şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc
    încet. Tăiem doi ardei graşi în felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva
    căţei de usturoi, punând apoi aceste legume în ceaun. Spre final, adăugăm
    piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi sărăm după gust. Tocăniţa se
    serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles, alături de un pahar de vin.

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului



    Printre destinaţiile de vacanţă din România preferate de turiştii români şi străini figurează şi Mărginimea Sibiului, o zonă ale cărei atuuri sunt tradiţiile, liniştea şi ospitalitatea locuitorilor. Mărginimea Sibiului cuprinde 18 sate româneşti şi săseşti, în care întâlnim multe gospodării tradiţionale amenajate pentru a primi oaspeţi.



    Oferta gastronomică a Mărginimii Sibiului poartă şi influenţa săsească. Sunt multe mâncături în care se folosesc preparate afumate din carne de porc şi destule preparate în ale căror reţete întâlnim şi fructe, precum merele, vişinele, prunele şi gutuile. De menţionat este faptul că în zona Sibiului sunt multe livezi, unele dintre ele de meri, care asigurau astfel “materia primă” pentru diferite preparate gastronomice. O inedită supă este cea de mere. Merele trebuie curăţate şi tăiate în cubuleţe mici şi fierte ca pentru compot. În această fiertură se adaugă la sfârşit un ou bătut, smântână, iar apoi este acrită cu puţină lămâie. Această supă de mere poate fi servită atât caldă, cât şi rece. De asemenea, prezenţa tarhonului în supe se datorează tot influenţei săseşti.



    Satele româneşti din Mărginimea Sibiului, unde ocupaţia tradiţională este păstoritul, au o moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă vârtoasă. Atenţie, însă, această mămăligă se poate face numai din porumb măcinat la o moară tradiţională din zonă! Aceste cocoloaşe se lasă pe grătar până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă variantă, ciobănească, este cea a bulzului preparat direct în jar, când cocoloşul de bulz este învelit în lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi, bineînţeles, bulzul din interior se coc. Bulzul se consumă după îndepărterea învelişului ceramic. Pentru că am vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm că de Paşte, se pregăteşte miel în lut, iar în restul anului se poate pregăti similar, berbec în lut.



    Un preparat tradiţional în Mărginimea Sibiului este tocăniţa de viţel. Cantităţile pot fi stabilite în funcţie de numărul musafirilor, însă, dacă veţi ajunge la o pensiune din mărginimea Sibiului, este posibil ca gazda să pregătească tocăniţa în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva cepe, le spălăm, le tocăm mărunt şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci aşezat deasupra jarului. Tăiem în cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau spată, o punem în ceaunul de tuci şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc încet. Tăiem doi ardei graşi în felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva căţei de usturoi, punând apoi aceste legume în ceaun. Până când tocăniţa va fi gata, e timp de poveşti în jurul focului şi, propabil, gazda vă va oferi un pahar de ţuică şi puţin caş de oaie. Spre final, adăugăm piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi sărăm după gust. Tocăniţa se serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles, alături de un pahar de vin. Poftă bună!

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului



    Printre destinaţiile de vacanţă din România preferate de turiştii români şi străini figurează şi Mărginimea Sibiului, o zonă ale cărei atuuri sunt tradiţiile, liniştea şi ospitalitatea locuitorilor. Mărginimea Sibiului cuprinde 18 sate româneşti şi săseşti, în care întâlnim multe gospodării tradiţionale amenajate pentru a primi oaspeţi.



    Oferta gastronomică a Mărginimii Sibiului poartă şi influenţa săsească. Sunt multe mâncături în care se folosesc preparate afumate din carne de porc şi destule preparate în ale căror reţete întâlnim şi fructe, precum merele, vişinele, prunele şi gutuile. De menţionat este faptul că în zona Sibiului sunt multe livezi, unele dintre ele de meri, care asigurau astfel “materia primă” pentru diferite preparate gastronomice. O inedită supă este cea de mere. Merele trebuie curăţate şi tăiate în cubuleţe mici şi fierte ca pentru compot. În această fiertură se adaugă la sfârşit un ou bătut, smântână, iar apoi este acrită cu puţină lămâie. Această supă de mere poate fi servită atât caldă, cât şi rece. De asemenea, prezenţa tarhonului în supe se datorează tot influenţei săseşti.



    Satele româneşti din Mărginimea Sibiului, unde ocupaţia tradiţională este păstoritul, au o moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă vârtoasă. Atenţie, însă, această mămăligă se poate face numai din porumb măcinat la o moară tradiţională din zonă! Aceste cocoloaşe se lasă pe grătar până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă variantă, ciobănească, este cea a bulzului preparat direct în jar, când cocoloşul de bulz este învelit în lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi, bineînţeles, bulzul din interior se coc. Bulzul se consumă după îndepărterea învelişului ceramic. Pentru că am vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm că de Paşte, se pregăteşte miel în lut, iar în restul anului se poate pregăti similar, berbec în lut.



    Un preparat tradiţional în Mărginimea Sibiului este tocăniţa de viţel. Cantităţile pot fi stabilite în funcţie de numărul musafirilor, însă, dacă veţi ajunge la o pensiune din mărginimea Sibiului, este posibil ca gazda să pregătească tocăniţa în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva cepe, le spălăm, le tocăm mărunt şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci aşezat deasupra jarului. Tăiem în cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau spată, o punem în ceaunul de tuci şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc încet. Tăiem doi ardei graşi în felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva căţei de usturoi, punând apoi aceste legume în ceaun. Până când tocăniţa va fi gata, e timp de poveşti în jurul focului şi, propabil, gazda vă va oferi un pahar de ţuică şi puţin caş de oaie. Spre final, adăugăm piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi sărăm după gust. Tocăniţa se serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles, alături de un pahar de vin. Poftă bună!