Radio România Internațional

Tag: Tokio 2021

  • Sport Club RRI – Canotaj

    Sport Club RRI – Canotaj

    La sfârșitul acestei săptămâni, în localitatea italiană Varese va avea loc o nouă ediție a Campionatelor Europene de canotaj. Întrecerile se anunță interesante, în condițiile în care multe echipaje participante se află în plină pregătire pentru Jocurile Olimpice de la Tokio, iar un astfel de test competițional este extrem de util. România va fi reprezentată la competiția continentală de toată crema canotajului românesc, inclusiv de campioni europeni en titre.



    Până săptămâna aceasta, canotorii români s-au pregătit, vreme de patru luni, tot în Italia, mai exact pe lacul Piediluco, situat în provincia Terni, din centrul Italiei. De acolo sunt 600 de kilometri până la Varese, locul de disputare a Campionatelor Europene, aflat la granița Italiei cu Elveția. Neavând de trecut nicio frontieră, sportivii tricolori au evitat complicațiile generate de carantina de cinci zile impusă de autoritățile italiene vizitatorilor din Uniunea Europeană.



    La Campionatele Europene, tricolorii au de apărat un palmares important. La ediția de anul trecut a întrecerilor continentale, care s-a desfășurat la Poznan, în Polonia, România a câștigat medaliile de aur la patru probe. În întrecerea feminină de doi rame fără cârmaci s-au impus Adriana Ailincăi și Iuliana Buhuş. La masculin, la aceeași probă, au câștigat Ciprian Tudosă și Marius Cozmiuc, iar Simona Radiş și Ancuţa Bodnar au obținut victoria la dublu vâsle. În fine, România a câștigat și proba-regină a competiției, de 8+1 feminin, în componența Maria-Magdalena Rusu, Viviana-Iuliana Bejinariu, Georgiana Dedu, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Maria Tivodariu, Mădălina Bereş, Denisa Tîlvescu și Daniela Druncea.



    Echipajul masculin de 8+1 a obținut medaliile de argint, în componența Alexandru Chioseaua, Florin-Sorin Lehaci, Constantin Radu, Sergiu-Vasile Bejan, Vlad-Dragoş Aicoboae, Constantin Adam, Florin Arteni-Fîntînariu, Ciprian Huc și Adrian Munteanu. Palmaresul a fost completat de medaliile de bronz din concursul feminin de dublu vâsle, categoria ușoară, aduse de Ionela-Livia Cozmiuc şi Gianina-Elena Beleagă.

  • Sport Club RRI – Canotaj

    Sport Club RRI – Canotaj

    La sfârșitul acestei săptămâni, în localitatea italiană Varese va avea loc o nouă ediție a Campionatelor Europene de canotaj. Întrecerile se anunță interesante, în condițiile în care multe echipaje participante se află în plină pregătire pentru Jocurile Olimpice de la Tokio, iar un astfel de test competițional este extrem de util. România va fi reprezentată la competiția continentală de toată crema canotajului românesc, inclusiv de campioni europeni en titre.



    Până săptămâna aceasta, canotorii români s-au pregătit, vreme de patru luni, tot în Italia, mai exact pe lacul Piediluco, situat în provincia Terni, din centrul Italiei. De acolo sunt 600 de kilometri până la Varese, locul de disputare a Campionatelor Europene, aflat la granița Italiei cu Elveția. Neavând de trecut nicio frontieră, sportivii tricolori au evitat complicațiile generate de carantina de cinci zile impusă de autoritățile italiene vizitatorilor din Uniunea Europeană.



    La Campionatele Europene, tricolorii au de apărat un palmares important. La ediția de anul trecut a întrecerilor continentale, care s-a desfășurat la Poznan, în Polonia, România a câștigat medaliile de aur la patru probe. În întrecerea feminină de doi rame fără cârmaci s-au impus Adriana Ailincăi și Iuliana Buhuş. La masculin, la aceeași probă, au câștigat Ciprian Tudosă și Marius Cozmiuc, iar Simona Radiş și Ancuţa Bodnar au obținut victoria la dublu vâsle. În fine, România a câștigat și proba-regină a competiției, de 8+1 feminin, în componența Maria-Magdalena Rusu, Viviana-Iuliana Bejinariu, Georgiana Dedu, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Maria Tivodariu, Mădălina Bereş, Denisa Tîlvescu și Daniela Druncea.



    Echipajul masculin de 8+1 a obținut medaliile de argint, în componența Alexandru Chioseaua, Florin-Sorin Lehaci, Constantin Radu, Sergiu-Vasile Bejan, Vlad-Dragoş Aicoboae, Constantin Adam, Florin Arteni-Fîntînariu, Ciprian Huc și Adrian Munteanu. Palmaresul a fost completat de medaliile de bronz din concursul feminin de dublu vâsle, categoria ușoară, aduse de Ionela-Livia Cozmiuc şi Gianina-Elena Beleagă.

  • Perspective olimpice: Luptătoarea Emilia Alina Vuc

    Perspective olimpice: Luptătoarea Emilia Alina Vuc

    România a
    obţinut, de-a lungul vremii, la lupte, 34 de medalii olimpice. Dintre acestea,
    şapte au fost de aur, opt de argint şi 19 de bronz. Toate au fost obţinute în
    competiţiile masculine. Din 2004 însă, de la Jocurile de la Atena, în programul
    olimpic au fost introduse şi întrecerile feminine de lupte.


    Pentru Jocurile
    Olimpice de la Tokio, România are, în acest moment, o singură sportivă
    calificată în competiţiile de lupte. Este vorba de Alina Vuc, care a reuşit să
    facă pasul spre Japonia după Campionatele Mondiale găzduite în septembrie 2019
    de oraşul Nur-Sultan, capitala Kazahstanului. La categoria 50 de kilograme, Alina
    Vuc a câştigat medalia de argint.


    Românca a trecut în preliminariile
    Mondialelor din Kazahstan de sportiva germană Ellen Riesterer, iar în optimi a
    învins-o pe taiwaneza Meng Hsuan Hsieh. În sferturile de finală a câştigat în
    faţa ucrainencei Oksana Livaci, campioană europeană şi medaliată cu bronz la
    Mondialele din 2018, iar în semifinale a învins-o pe reprezentanta gazdelor,
    Valentina Brik. În finală însă, românca a fost depăşită de Maria Stadnik, din
    Azerbaidjan, multiplă campioană europeană, fostă campioană mondială şi dublă
    vicecampioană olimpică.


    Alina Vuc s-a născut la 4 octombrie 1993,
    la Reşiţa. Practică luptele de la vârsta de 10 ani, când s-a
    înscris la clubul local CSM Reşiţa. A trecut apoi la Clubul Sportiv al Armatei
    Steaua Bucureşti. Prima sa mare performanţă, la seniori, s‑a înregistrat în
    2016, când a fost medaliată cu argint la Campionatele Europene pentru seniori
    de la Riga, învinsă în finală tot de azera Maria Stadnik. S-a calificat apoi la
    Jocurile Olimpice din 2016, dar a pierdut în turul întâi. În 2017, la Paris, a
    obținut medalia de argint la Campionatele
    Mondiale de seniori, la categoria 48 kg. A fost prima medalie obţinută de o
    româncă la o competiţie mondială.

  • Perspective olimpice 2020 – Fotbal

    Perspective olimpice 2020 – Fotbal

    După o pauză de aproape 60 de ani, fotbalul românesc va fi prezent din nou la Jocurile Olimpice. Performanţa a fost realizată prin calificarea echipei României, în vara trecută, în semifinalele Campionatului European destinat jucătorilor sub 21 de ani, găzduit de Italia şi San Marino. România nu a mai participat la Jocurile Olimpice de la ediţia din 1964, găzduită tot de Japonia, când selecţionata tricoloră ajungea în sferturile de finală. Aceasta va fi a patra participare a României în turneul olimpic de fotbal, după ediţiile din 1924, 1952 şi 1964.



    Performanţa din Italia a fost cea mai mare din istoria fotbalului românesc la nivel de echipe de tineret. Ea reprezintă rezultatul unei construcţii care a pornit de la Academia de fotbal a lui Gheorghe Hagi, de unde au provenit 10 dintre componenţii lotului român, printre care şi Ianis Hagi, fiul fostului mare jucător. Efortul de formare a fost însoţit, la nivelul fotbalului românesc, de impunerea promovării tinerilor jucători în echipele mari.



    În Liga I a fost stabilită regula ca fiecare echipă să aibă permanent în teren un jucător cu vârsta sub 21 de ani, hotărâre care a nemulţumit multă lume, dar care a dat rezultate. Nu trebuie uitat însă nici rolul antrenorului echipei, Mirel Rădoi, un tehnician în vârstă de numai 39 de ani. El a reuşit să organizeze un joc solid, cursiv, ofensiv, pe măsura talentului jucătorilor din componenţa lotului. Ulterior, Rădoi a fost promovat la prima reprezentativă.



    Amânarea Jocurilor Olimpice de la Tokio pentru anul viitor a pus însă în discuţie prezenţa la competiţie a mai multor jucători dintre cei care au contribuit la calificare. Federaţia Internaţională de Fotbal a hotărât însă ca jucătorii născuţi în 1997 să fie eligibili pentru Jocurile Olimpice chiar dacă aceştia nu se vor mai încadra, anul viitor, în categoria jucătorilor sub 23 de ani, ca efect al amânării competiţiei. Vă amintim că Jocurile Olimpice de vară de la Tokio, care urmau să se dispute în perioada 24 iulie – 9 august 2020, au fost amânate din cauza pandemiei de coronavirus şi se vor desfăşura în perioada 23 iulie – 8 august 2021.

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Principalul eveniment sportiv al săptămânii trecute a fost amânarea Jocurilor Olimpice programate anul acesta la Tokio. Competiția va avea loc anul viitor, urmând ca data deschiderii Jocurilor să fie anunțată în curând. Între timp, cei mai mulți sportivi se pregătesc izolat, din cauza coronavirusului. Situația creată îngreunează foarte mult controalele antidoping. În acest context, șeful Agenției Mondiale Antidoping (WADA), polonezul Witold Banka a transmis un mesaj categoric sportivilor care s-ar putea gândi să profite de această situație și să folosească substanțe interzise pentru a-și îmbunătăți performanțele. “Dacă vrei să folosești această situație pentru a trișa, te vom prinde și te vom elimina din sport”, a transmis președintele WADA prin intermediul unui interviu acordat agenției Reuters.



    Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a trimis o scrisoare preşedintelui FIFA, Gianni Infantino, pentru a-i cere confirmarea clară a participării jucătorilor născuţi în 1997 la Jocurile Olimpice, deşi, în 2021, aceștia nu vor mai avea sub 23 de ani. În document scrie (cităm): Având în vedere situaţia specială creată prin amânarea proximei ediţii a Jocurilor Olimpice pentru anul 2021, considerăm necesară o completare a regulamentului acestei ediţii, prin adăugarea unei prevederi dedicate prin care să se confirme faptul că jucătorii născuţi în 1997 vor fi eligibili pentru ediţia Tokio a Jocurilor Olimpice, chiar dacă aceştia nu se vor mai încadra la anul în categoria U23, ca efect al amânării competiţiei” (am încheiat citatul). Demersuri similare cu cel al FRF au făcut şi federaţiile din Australia şi Coreea de Sud. Campioana olimpică en titre, Brazilia, ar pierde, de pildă, 11 jucători din lotul de 23 avut la ultima convocare în cazul în care limita de vârstă se menţine la 23 de ani.



    Coronavirusul a dus la o criză financiară majoră în lumea sportului. În consecință, cele mai multe cluburi din fotbalul românesc au redus semnificativ retribuțiile sportivilor. FCSB și Viitorul Constanța au decis să înjumătățească salariile jucătorilor. Situația este și mai grea la Poli Iași, unde fotbaliştii, antrenorii şi toţi ceilalţi angajaţi ai clubului de fotbal vor fi retribuiţi cu 75 la sută din salariul mediu brut pe economie. La Universitatea Craiova însă, președintele clubului, Sorin Cârțu, a anunțat că acest lucru nu se va întâmpla în viitorul apropiat, iar jucătorii pot să stea liniștiți. Și Marius Croitoru, antrenorul echipei FC Botoșani, a declarat că, la clubul său, nu se pot face economii din salariile jucătorilor, întrucât acestea sunt foarte mici. La gruparea moldavă, retribuțiile jucătorilor sunt de circa 2-3.000 de euro, a spus Croitoru, ceea ce înseamnă mult sub media Ligii I.

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Principalul eveniment sportiv al săptămânii trecute a fost amânarea Jocurilor Olimpice programate anul acesta la Tokio. Competiția va avea loc anul viitor, urmând ca data deschiderii Jocurilor să fie anunțată în curând. Între timp, cei mai mulți sportivi se pregătesc izolat, din cauza coronavirusului. Situația creată îngreunează foarte mult controalele antidoping. În acest context, șeful Agenției Mondiale Antidoping (WADA), polonezul Witold Banka a transmis un mesaj categoric sportivilor care s-ar putea gândi să profite de această situație și să folosească substanțe interzise pentru a-și îmbunătăți performanțele. “Dacă vrei să folosești această situație pentru a trișa, te vom prinde și te vom elimina din sport”, a transmis președintele WADA prin intermediul unui interviu acordat agenției Reuters.



    Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a trimis o scrisoare preşedintelui FIFA, Gianni Infantino, pentru a-i cere confirmarea clară a participării jucătorilor născuţi în 1997 la Jocurile Olimpice, deşi, în 2021, aceștia nu vor mai avea sub 23 de ani. În document scrie (cităm): Având în vedere situaţia specială creată prin amânarea proximei ediţii a Jocurilor Olimpice pentru anul 2021, considerăm necesară o completare a regulamentului acestei ediţii, prin adăugarea unei prevederi dedicate prin care să se confirme faptul că jucătorii născuţi în 1997 vor fi eligibili pentru ediţia Tokio a Jocurilor Olimpice, chiar dacă aceştia nu se vor mai încadra la anul în categoria U23, ca efect al amânării competiţiei” (am încheiat citatul). Demersuri similare cu cel al FRF au făcut şi federaţiile din Australia şi Coreea de Sud. Campioana olimpică en titre, Brazilia, ar pierde, de pildă, 11 jucători din lotul de 23 avut la ultima convocare în cazul în care limita de vârstă se menţine la 23 de ani.



    Coronavirusul a dus la o criză financiară majoră în lumea sportului. În consecință, cele mai multe cluburi din fotbalul românesc au redus semnificativ retribuțiile sportivilor. FCSB și Viitorul Constanța au decis să înjumătățească salariile jucătorilor. Situația este și mai grea la Poli Iași, unde fotbaliştii, antrenorii şi toţi ceilalţi angajaţi ai clubului de fotbal vor fi retribuiţi cu 75 la sută din salariul mediu brut pe economie. La Universitatea Craiova însă, președintele clubului, Sorin Cârțu, a anunțat că acest lucru nu se va întâmpla în viitorul apropiat, iar jucătorii pot să stea liniștiți. Și Marius Croitoru, antrenorul echipei FC Botoșani, a declarat că, la clubul său, nu se pot face economii din salariile jucătorilor, întrucât acestea sunt foarte mici. La gruparea moldavă, retribuțiile jucătorilor sunt de circa 2-3.000 de euro, a spus Croitoru, ceea ce înseamnă mult sub media Ligii I.