Radio România Internațional

Tag: tortionari

  • Portret de torţionar

    Portret de torţionar

    Cuvântul ”torţionar” a intrat în limba română după 1989 fiind din familia de cuvinte a verbului ”a tortura”. Închisorile comuniste au fost mediul în care acest personaj a apărut în istoria României şi el a fost încă un exemplu definitoriu pentru ce a însemnat regimul comunist în România între 1945 şi 1989. Torţionarul era deţinutul care îşi tortura colegii pentru a-i reeduca în spiritul ideologiei comuniste, dar nu numai el. Prin extensie, torţionarul a devenit şi cel care tortura putând fi de la simplul gardian ori anchetatorul până la directorul închisorii sau al lagărului de muncă. Procedura era una similară spălării creierului, însă mergea adesea dincolo de depersonalizare, până la crearea unor false realităţi sociale. În comunism, ea a fost cunoscută sub numele de ”Experimentul Piteşti” după numele oraşului în care se afla închisoarea.



    Românii au văzut şi cum arăta la faţă un asemenea personaj. Aparent, era un om care oricare altul, chiar cu familie, viaţă socială, opinii şi convingeri. Nume ca Alexandru Nicolski, Alexandru Drăghici, Gheorghe Crăciun, Alexandru Vişinescu, Ion Ficior, împreună cu altele mai puţin cunoscute, alcătuiesc un panou al groazei, ruşinii şi degradării la care poate ajunge fiinţa umană.



    Profesorul Sorin Bottez a fost membru al tineretului liberal şi a stat 15 ani în închisorile comuniste. Într-un interviu din 2001 acordat Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, Sorin Bottez încerca să-şi aducă aminte de acei ani cu calm şi detaşare, atât cât putea s-o facă. ”În ciuda faptului că eu sunt unul din foarte puţinii supravieţuitori care nu au “căzut” în timpul reeducării şi care nu a făcut nici un fel de cesiune de onoare sau de principii, totuşi, ştiind ce înfiorătoare a fost această perioadă, ezit să condamn pe ceilalţi, cu excepţia celor care au făcut ce au făcut fără să fi fost chinuiţi, fără să fi fost schingiuiţi, ci pur şi simplu din ticăloşie sau din laşitate. Pe ăştia îi condamn şi aş vrea să-i văd puşi la stâlpul infamiei. Ceea ce nu se va întâmpla niciodată. Trebuie făcută o deosebire netă între cei care au “căzut” în timpul reeducării, adică au fost schingiuiţi până dincolo de posibilitatea de rezistenţă a creierului, pentru că era o chestiune de creier, nu de muşchi sau de tendoane. Cei care au căzut în momentul în care creierul lor a explodat este una, alta sunt cei care au făcut toate ticăloşiile pe care le-au făcut, pentru că li s-a promis marea cu sarea.”



    Groaza este sentimentul stârnit de relatările celor care au avut de-a face cu torţionarul, exponentul sadic al regimului concentraţionar comunist. Profesorul Sorin Bottez: ”Îmi e teamă întodeauna când vorbesc despre lucruri care depăşesc cu mult limitele credibilului. Îmi este întotdeauna teamă să nu creadă cineva că exagerez sau că fabulez. Pentru că experienţa prin care am trecut cuprinde nu numai chinurile mele, ci şi ale celorlalţi, la care am asistat. Este absolut de neimaginat, de neimaginat! Bătăile de la Securitate erau joacă de copii pentru că durau jumătate de oră, trei sferturi de oră, după aceea douăzeci şi patru de ore erai liber, să-ţi refaci nervii. Erai liber în celulă vreau să spun, să nu se înţeleagă altceva.


    Pe când în perioada reeducării bătaia era non-stop. Între Piteşti şi Gherla există o diferenţă importantă. În aceste câteva luni de experienţă, marii netrebnici, marii torţionari, marii ticăloşi, au învăţat să schinguiască, adică să nu lovească, să nu distrugă organele vitale. Să nu omoare imediat, din două lovituri, şi deţinutul să cadă şi să scape. Pentru că nimic nu-ţi puteai dori mai mult decât să scapi prin moarte, pentru că altă speranţă nu exista. Iar faptul că nu aveai un moment de repaus în aceste zile, săptămâni, luni de chin, că el era continuu, te lăsau numai atât cât să nu mori. Şi după aia o luau de la început. Dacă îţi loveau mâna dreapta prea rău, te băteau la stânga, nu te mai băteau la dreapta până începea să se refacă. Ajunseseră să fie nişte specialişti, cred că mai mari decât călăii din timpul Evului Mediu. Şi o făceau cu atâta bucurie, cu atâta superioritate! Când îi vedeau pe oameni prăbuşiţi, urlând, îngenunchind, cerând milă, erau atât de “mari” aceşti netrebnici, aceşti ticăloşi, încât te întrebi cum au putut ei să se nască după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.”



    Sorin Bottez are şi o explicaţie pentru supravieţuirea sa în acele condiţii: ”În mintea mea s-a înfipt cuvântul “nu” tot aşa de bine cum se putea înfige cuvântul “da”. Dumnezeu a vrut să nu mă prăbuşesc, nu am nici o altă explicaţie! De altminteri, eu am intrat în reeducare sceptic, ca să nu zic necredicnios, şi am ieşit profund credincios. Numai datorită faptului că am certitudinea că este o forţă pe care eu nu o pot determina şi nu o pot defini m-a făcut să nu devin canalie, să nu devin bestie. Şi să rămân acelaşi, care am fost dintodeauna. Îmi aduc aminte că, o dată, într-o primă fază de reeducare, m-au bătut la palme până când a ieşit un fel de plasmă, nu ştiu ce putea fi, pe dosul mâinii. O parte a palmei se umflase şi se înnegrise iar în partea opusă, nu în podul palmei unde mă bătuseră, mustea un lichid. Apoi erau bătăile în cap. Mă mir că nu m-am imbecilizat complet. M-am imbecilizat suficient ca să cred, timp de 10 ani, că lucrurile se pot schimba în bine, dar nu m-am imbecilizat chiar complet. Atâta bătaie în cap am luat. Torţionarii se schimbau când îi durea mâna, şi totul reîncepea: ţac, ţac, ţac, ţac, în cap!”



    Portretul torţionarului este cel al omului aparent normal. Însă portretul său psihologic ne dezvăluie dimensiunile răului în care ajunge atunci când se întrunesc condiţiile cele mai nefaste.

  • Retrospectiva săptămânii 17.08 – 23.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 17.08 – 23.08.2014

    Executivul de la Bucureşti aprobă două proiecte de lege privind amnistia fiscală


    Guvernul român a aprobat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că această măsură se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistem până la data intrării în vigoare a legii. În schimb, cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit.



    Oficiali americani vizitează baza militară de la Deveselu


    O delegaţie a Congresului SUA a vizitat baza militară de la Deveselu, din sudul României, unde vor fi instalate elemente ale scutului american antirachetă. Prezent la Deveselu, ministrul Apărării naţionale, Mircea Duşa, l-a asigurat pe însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, că lucrările de infrastructură pe care partea română s-a angajat să le efectueze se desfăşoară conform programului. Mircea Duşa(Track): “Suntem în grafic, şi partea americană şi partea română. I-am informat pe reprezentanţii Congresului că lucrările edilitar gospodăreşti aferente obiectivului acesta vor fi finalizate în cursul acestui an, astfel încât la anul baza să devină operaţională.” România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, care va deveni operaţională în 2015, pentru a fi protejată de eventuale atacuri cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune. Componente ale sistemului american de apărare vor fi instalate şi în Polonia şi Turcia.



    A început cursa pentru alegerile prezidenţiale din România


    Preşedintele Partidului Mişcarea Populară(pro-prezidential, de opozitie), Elena Udrea, este candidatul acestei formaţiuni la alegerile prezidenţiale din România, din luna noiembrie. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că o susţine fără rezerve pe Udrea, fost ministru, pentru cea mai înaltă funcţie din stat. Anterior, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi al Justiţiei, cel care fusese propus iniţial candidat de PMP, a anunţat că va intra în competiţie ca independent şi părăseşte partidul. El a explicat că a luat această decizie după ce a fost contestat de mai multe voci din interiorul PMP. Sondajele îl dau ca favorit la alegerile din noiembrie pe premierul social-democrat Victor Ponta, în timp ce principalul său contracandidat se anunţă a fi actualul primar al Sibiului şi liderul liberalilor, Klaus Iohannis. Acesta va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, formată din PNL şi PDL. Aspiranţi la funcţia supremă, dar cu şanse mai mici, sunt fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu dar şi eurodeputata PDL Monica Macovei.



    Fostul premier Adrian Năstase părăseşte penitenciarul


    Fostul premier social-democrat Adrian Năstase a fost eliberat condiţionat, joi, din penitenciarul unde ispăşea o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni de închisoare, rezultată în urma contopirii sentinţelor primite în două celebre dosare de corupţie. Năstase a fost încarcerat în două rânduri şi a efectuat aproximativ o treime din pedeapsă. Saga judiciară a celui care a condus executivul în perioada 2000-2004 a început, practic, după pierderea cursei electorale pentru funcţia supremă, în urmă cu 10 ani, în favoarea actualului preşedinte Traian Băsescu. Ca şi omul politic şi de afaceri Dan Voiculescu, fondatorul PC, recent închis pentru spălare de bani, Adrian Năstase s-a considerat în permanenţă o victimă a regimului Băsescu. Totuşi, Năstase a fost perceput, inclusiv de către magistraţii Curţii Supreme care l-au condamnat, drept un simbol al corupţiei politice la nivel înalt.



    A fost trimis în judecată al doilea torţionar acuzat de crime împotriva umanităţii comise în perioada comunistă


    Torţionarul Ion Ficior, acuzat de crime împotriva umanităţii comise în perioada comunistă, a fost trimis în judecată. El a condus colonia de muncă de la Periprava în perioada 1958 -1963 şi, conform procurorilor, ar fi instituit şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv şi inuman, care a dus la moartea a 103 detinuţi politici. Ion Ficior este al doilea fost şef de închisoare comunistă judecat în Romania. Anterior, Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii din Râmnicu Sarat, a fost trimis în judecată fiind acuzat, la rândul său, de crime împotriva umanităţii. Ion Ficior şi Alexandru Vişinescu se numără printre cei 35 de torţionari identificaţi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, acuzaţi de comiterea de crime şi abuzuri contra deţinuţilor politici.



    Trei echipe româneşti de fotbal au evoluat în partidele tur în play-off-ul cupelor europene


    Campioana Romaniei la fotbal, Steaua Bucuresti, a învins, pe teren propriu, cu scorul de 1-0, pe Ludogoreţ Razgrad, din Bulgaria, în prima manşă din play-off-ul Ligii Campionilor. Dacă trece de bulgari, Steaua va juca, la fel ca anul trecut, în grupele Ligii Campionilor, iar dacă pierde calificarea va fi înscrisă în grupele Ligii Europa. În play-off-ul celei de a doua competitii continentale, Astra Giurgiu (sud), a furnizat surpriza serii de joi, învingând în deplasare cu 2-1 o multiplă campioană a Franţei din deceniul trecut, Olympique Lyon. În schimb, Petrolul Ploiesti (sud), a pierdut acasă cu 1-3 în faţa croaţilor de la Dinamo Zagreb şi păstrează doar şanse teoretice de calificare.

  • Tricutlu daima prezentu

    Tricutlu daima prezentu



    Un zbor faţi carieră tu România. Tu dzâlili dit soni sâ zburaşti cabaia ti torţionari, ti aţel’i cari tu chirolu a regimlui comunistu cumândusirâ hâpsăn’i tu cari opozanţâl’i politiţ era ncl’işi cu scupolu ti exterminari fizicâ. Easti zborlu, maxus, di an’il’i di ahurhitâ, an’il’i 50 şi giumitati di an’il’i 60, cându s-ufilisea metoda stalinistă a gulagurlor, hâpsăn’i şi colonii di hâpsăn’i cu regim multu sertu. Oamin’il’i era ncl’işi fără trâdzeari mânâ, di la casa a lor ică di pi geadei. Prota furâ victimi mărl’i politicien’i ali istorie anterioară ali Românie şi intelectuali di dreapta. Intrarâ tru hâpsăn’ili di exterminari aţel’i cari avea alumtatâ ti România giumitati dit secolu XX, personalităţ vârtoasi, oamin’i cu studii cu anami tu xinâtati, elita românească a aţilor momenti. El’i eara ostatiţ tu vâsilia a lor işiş, puţân’i hiindalui aţel’i cari puturâ s-fugâ tu xeani, achicâsindalui că ma s-armânâ tru România sum dominaţie lâhtâroasâ sovietică va lâ si bagâ sum semnul a ntribaril’ei nica şi simpla existenţă. Hiindalui şi pi unâ ilichie niintatâ, majoritatea murirâ tu hâpsăn’i, tu condiţii lâhtâroasi.



    Deapoa, anda regimlu comunistu agiumsi tut ma sertu ş-ma sigur, agiumsirâ tu aesti hâpsăn’i atel’i cari s-ncuntrarâ ti confiscarea ali industrie şi agriculturâl’ei, teologi ică oamin’i aplo ali biserică, opozanţâ cari alumtarâ cu arma tru mână, atel’i cari cutugursirâ icâ maşi feaţirâ şicaie cu năil’i stăpân’i a vâsiliil’ei. Ndauâ numi — Sighet, Piteşti, Periprava, Canalul Dună-Amarea Lae — agiumsirâ cunuscuti ca locâri di amprotusa a şingirlui di hâpsăn’i adrati di comunişti. După surparea a comunismului, tu Andreu 1989, responsabilii ti fânicadz, maxus şefl’ii a arâdâpsitilor hâpsăn’i politiţi comunisti, puturâ di ascâparâ di sancţiunea a societatil’ei, nica şi s-hibâ pâltiţ ti activitatea-a lor ufiţialâ dit an’il’i 50 icâ 60. Subiectul fu adus tu prota thesi tora ma ninti cându jurnaliştil’i lu aflarâ Alexandru Vişinescu, caplu a hâpsanil’ei di Râmnicu Sărat, tu chirolu 1956-1963, nai cama teribilă dit istoria represiunil’ei comunisti, tora, un auş isih cari, la 88 di an’i, bâneadzâ cu unâ pensie di stat ţi easti duri şi cabaia mari. Cazlu aflat di jurnalişti agiumsi s-hibâ evenimentu di maxim sinfer tră opinia publică, aşi că unâ acţiuni a giudicolui nchisi contra a lâhtâroslui cap a hâpsanil’ei comunistă. Deapoa, guvernul nchisi pi dezbateri un proiectu di nom cu ascupolu ta s-ndreagâ, s-hibâ niheamâ şi amânat problema a compensaţiilor ţi lâ si cad a victimilor di furn’ia a torţionarlor comunişti.



    Dit aestă dezbateri, iasi tu migdani unâ boaţi limbidâ şi profesionistă. Easti zborlu di tinirl’ii specialişti a Institutlui di Investigari a Crimilor a Comunismului şi Memoria a Exilului Romanesc (IICCMER), cari dizvârteaşti un lucru profesionistu di documentari istorică şi cercetari arheologică. Acâ tricurâ 50-60 di an’i, el’i scot tu videalâ toarâli a crimilor, martori nica şi stipsiţl’i. După Vişinescu, un altu cap torţionar comunistu, Ion Ficior, cari u cumândusi colonia di lucru di Periprava tu chirolu 1958 şi 1963, fu stipsitu ti genocid tră regimlu di exterminari pi cari lu bâgarâ tru practico. Puţân’il’i oamin’i ţi armasirâ tru banâ dit aestu lagăr şi a chirolui ţi tricu di atumţea pirmitusescu lucri lâhtâroasi ti bana a aiştui lagăr şi ti caplu a lui, Ion Ficior. Ma multu di mărtria a atilor ţi armasirâ tru banâ şi scutearea tu migdani a lucurlui faptu di torţionari, atel’i di la Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului dizgroapă armâsâturli piminteşti a heroilor vâtâmaţ tu hâpsăn’ili comunisti, di li aflarâ mplini di toarâli a trân’ipserlor fapti aoa şi 6 dechenii ş-cama.



    Textul: Marius Tiţa


    Apriduţearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 15/09-21/09/2013

    Retrospectiva săptămânii 15/09-21/09/2013

    În Parlament a fost înfiinţată o comisie specială pentru proiectul Roşia Montană



    Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor a votat înfiinţarea unei comisii speciale pentru analiza proiectului prezentat de executiv privind exploatarea minieră a aurului de la Roşia Montană. Comisia urmează să prezinte un raport pâna pe data de 20 octombrie. Roşia Montană a creat tensiuni în rândul Uniunii Social Liberale, aflate la guvernare, după ce cabinetul condus de social-democratul Victor Ponta a elaborat un proiect ce reglementează exploatarea. Hotarârea a generat un val de proteste în mai multe oraşe din ţară dar şi din străinătate. Oponenţii susţin că exploatarea auriferă pe bază de cianuri, propusă de o companie canadiană, va avea un impact negativ asupra mediului înconjurator, în timp ce susţinătorii, în principal localnici, spun că deschiderea minei ar crea locuri de muncă şi ar rezolva problemele economice şi sociale din zona. Depozitul de aur de 300 de tone de la Roşia Montană este considerat a fi unul dintre cele mai mari din Europa şi al treilea cel mai mare din lume. Potrivit specialiştilor, pe lângă aur, acolo există şi cantităţi însemnate de metale rare, dar şi 1.600 de tone de argint.




    România vrea să încheie un nou acord de tip preventiv cu CE, FMI şi Banca Mondială



    Premierul român, Victor Ponta, a prezentat, în Parlament, scrisoarea de intenţie în vederea semnării unui nou acord de tip preventiv cu Comisia Europeana, FMI şi Banca Mondială. Documentul va fi încheiat pe o perioadă de doi ani şi va avea o valoare de patru miliarde de euro. Creditorii internţionali au cerut reforme în sistemul de sănătate, dar şi privatizarea mai multor companii de stat. Premierul a precizat că singurele majorari de taxe convenite cu Fondul în cadrul noului acord sunt la contribuţia de asigurari sociale de sănătate la veniturile obtinute din chirii de persoane fizice dar şi la accizele aplicate produselor de lux, pentru a compensa reducerea TVA la pâine, de la 24% la 9%. Acordul va acoperi o perioadă de doi ani. Scrisoarea de intenţie va fi discutată de boardul FMI, în aceasta toamnă.




    Foştii torţionari comunişti condamnaţi definitiv pentru fapte savârsite pâna în 1989 vor plăti despăgubiri



    La mai bine de 23 de ani de la prăbuşirea comunismului, ministerul Justiţiei din România a pus în dezbatere publică un proiect de lege care stabileşte că foştii torţionari condamnaţi definitiv pentru fapte savârsite până în decembrie 1989, vor plăti despăgubiri victimelor. Foştii deţinuti politici consideră, însă, că măsura vine foarte târziu, deoarece peste 95% dintre cei care au pătimit în închisorile comuniste au murit. Printre cei mai mediatizaţi torţionari se numără Ion Ficior (85 de ani), fost şef al sinistrului lagăr de la Periprava şi Alexandru Visinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sarat. Alături de alţi călăi comunişti, ei au coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinutilor politici. Metodele variau de la privarea de hrană şi medicamente, până la torturi greu de imaginat. Culmea absurdului este că, în prezent, ei beneficiază de nişte pensii “respectabile” de peste 1200 de euro, într-o ţară în care salariul minim atinge fabuloasa” suma de 175 de euro.





    În capitala României au avut loc proteste ale salariaţilor din sistemul sanitar şi transporturi



    La Bucureşti au avut loc proteste organizate de angajaţii din sistemul sanitar, dar şi de sindicaliştii din transporturi şi servicii publice, nemultumiţi, în principal, de salariile mici. De ani de zile sistemul de sănătate din România este într-o criză continuă, iar medicii cer, în principal, alocarea a minumum 6% din PIB, condiţie esenţială pentru dezvoltarea oricărei ţări. În 2012, sănătatea a primit doar 2,9%. Proteste au fost organizate şi de sindicaliştii din transporturi şi servicii publice. Nemulţumiţi de blocarea fondului de salarii la nivelul celui din 2008, câteva sute de manifestanţi au cerut modificarea legislaţiei în vigoare în domeniul transporturilor şi posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă. Şi angajaţii de la metrou au făcut, marţi, o grevă de avertisment după eşecul negocierilor cu administraţia, cu privire la contractul colectiv de muncă. Salariaţii din transportul subteran şi de suprafaţă ameninţă cu oprirea lucrului pe termen nelimitat din 30 septembrie, dacă nu le sunt îndeplinite cererile.




    Premierul roman, Victor Ponta, a făcut o vizita oficială în Turcia



    Premierul român, Victor Ponta, a făcut o vizită oficială la Ankara, unde a avut convorbiri cu preşedintele Turciei, Abdullah Gul, şi cu omologul său, Recep Erdogan. Discuţiile delegatiei romane s-au centrat pe Parteneriatul strategic, semnat în 2011. Totodată, au fost discutate şi proiecte energetice comune, premierul român subliniind că securitatea energetică reprezintă pentru cele două ţări una dintre mizele cele mai importante în următorii ani. Pe de altă parte, şeful executivului de la Bucureşti a reafirmat susţinerea absolută şi necondiţionată a României pentru procesul de integrare a Turciei în UE. Reamintim că Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii.




    Echipele româneşti de fotbal care au evoluat în cupele europene au pierdut



    Vicecampioana României la fotbal, Pandurii Tg. Jiu a debutat, joi, în Liga Europa, cu o înfrangere, scor 1-0, în faţa ucrainenilor de la Dnepr Dnepropetrovsk, în prima etapă a grupei E. În principala competiţie europeana inter-cluburi, Liga Campionilor, deţinătoarea titlului în România, Steaua Bucureşti, a fost învinsă, miercuri, cu scorul de 3-0, de germanii de la Schalke 04.