Bucureștiul este
cea mai aglomerată capitală europeană și pe locul 5 în rândul capitalelor cu
cel mai aglomerat trafic din lume. Iar poluarea aerului omoară în fiecare an
peste 23 000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar, boală cardiacă
ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare și
boală pulmonară obstructivă cronică. Aceste date sunt o doar o parte din
concluziile, la fel de brutale şi de dramatice, unor cercetări recente
realizate de organizaţia non-guvernamentală Observatorul Român de Sănătate
privind stadiul luptei contra poluării în cele mai mari 10 orașe ale României.
O luptă care, după cum se vede, nu este purtată într-un mod foarte eficient. De
altfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii confirmă aceste date şi le completează
arătând că traficul supra-aglomerat din marile orașe românești s-a transformat
într-o gravă problemă de sănătate publică din cauza poluării cu particule în
suspensie, celebrele deja PM10 şi PM2,5 eliberate de motoarele diesel. De
altfel, în 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand,
fără nicio restricţie legală de când taxa de mediu aplicată anterior a fost
declarată ilegală de către Curtea Europeană de Justiţie.
Ea nu a fost înlocuită
cu altă măsură menită să reducă importul de maşini rulate poluante, după cum a
constatat şi Ştefan Voinea, reprezentantul Observatorului Român de Sănătate: În doi-trei ani, am devenit un fel de cimitir de maşini
vechi al Europei pentru că ţări precum Germania sau Franţa scapă de maşinile
poluante, iar ele ajung la noi pentru că le cumpărăm foarte ieftin şi nu există
niciun fel de strategie pentru a bloca aceste lucruri. Cam o treime din
cancerele la plămâni sunt direct cauzate de poluarea diesel. Problema e că în
toate cazurile de îmbolnăviri, poluarea e considerată o cauză care contribuie,
nu care determină direct boala sau moartea. Dar există metodologii prin care se
arată foarte clar impactul asupra sănătăţii şi numărul de ani de viaţă pierduţi
ca urmare directă a poluării. Agenţia Internaţională pentru Cercetarea
Cancerului din cadrul OMS a clasificat noxele diesel ca fiind elemente cancerigene
de tip I, adică cel mai periculos cancerigen.
Toxicitatea aerului din Bucureşti a atras, mai ales, atenţia
bucureştenilor. Recent, 4600 dintre aceştia au iniţiat o petiție inițială care s-a
transformat într-o cerere de chemare în judecată, depusă la tribunal pe 9 mai.
Intitulată Dreptul la aer, cererea invocă dreptul constituţional al aer curat,
dar şi legislaţia europeană la care a aderat şi România, şi în baza căreia
oricum Comisia Europeană a început o procedură de infrigement contra ţării
noastre. Avocatul Marius Petroiu, iniţiatorul petiţiei şi a acţiunii juridice
împotriva Primăriei Capitalei, ne oferă amănunte, arătând că situaţia
deplorabilă a aerului din Bucureşti este cunoscută demult de autorităţi
datorită raportărilor venite de la Ministerul Mediului şi transmise încă din
2007 Comisiei Europene în baza acquis-ului comunitar. Marius Petroiu:
În urma acestor raportări se constată că unele municipalități din
România sunt foarte poluate cu anumite substanțe cancerigene. Unul dintre
acești poluanți foarte periculoși este oxidul de azot, sub forma dioxidului de
azot care de patru ori mai poluant și mai periculos, fiind responsabil și de
efectul de seră, și de apariția așa-numitului smog din anumite municipii. În
aceste condiții, Primăria București ca autoritate locală trebuia să adopte un
plan de calitate a aerului cu măsuri eficiente și care să protejeze categoriile
cele mai vulnerabile: copiii și vârstnicii. Răspunsul primăriei a fost
adoptarea acestui Plan Integrat de Calitate a Aerului. Îl adoptă în iunie 2018,
deci de-abia anul trecut, deși raportări către Comisie cu privire la depășirea
valorilor normale au început din 2007. Timp de 11 ani, locuitorii Bucureștiului
au respirat un aer toxic. În ceea ce privește acest plan, primăria susține că-l
aplică și că a aplicat deja toate măsurile din conținutul lui, susținând chiar
că poluare a scăzut.
Totuşi, oricare cetăţean al Bucureştiului poate infirma acest lucru.
Poluarea a crescut în oraş, oricine simte acest lucru, după cum oricine poate
confirma că a crescut numărul autorismele din traficul capitalei. Prin urmare,
măsurile luate de autorităţi nu au avut niciun efect, iar PICA (Planul Integrat
de Calitate a Aerului), aşa cum au
constatat şi cerut semnatarii petiţiei Dreptul la aer, ar trebui anulat şi
înlocuit cu unul eficient.
Marius Petroiu: Planul trebuia redactat în baza unui
studiu de calitate a aerului. Deși este adoptat în 2018, Primăria a întocmit
acest plan pe baza unui studiu din 2013 care, în mod firesc, nu conține niciun
indicator care să demonstreze numărul efectiv de vehicule care se afla efectiv
în trafic în București la data adoptării PICA sau măcar cu un an înainte.
Dimpotrivă. Nu reiese câte vehicule se află în trafic sau în tranzit în
București și poluează orașul. Totuși, chiar și studiul acesta vechi in 2013,
menționa că nu a evaluat, deși aspectul a foarte important, poluarea apărută în
urma șantierelor de construcții și demolări. După o estimare recentă, o treime
din poluarea din Capitală e determinată de șantiere, restul de două treimi
fiind determinat de traficul rutier.
Faptul că
poluarea cauzată de trafic a crescut precum odată cu degradarea sănătăţii
oamenilor este cunoscut la nivelul Primăriei şi menţionat în documente, ne
spune tot avocatul Marius Petroiu:
La nivelul Bucureştiului, din 2013,
nivelul de îmbolnăviri şi afecţiune legate de căile respiratorii era foarte
ridicat. În plus, în ianuarie 2018, Curtea de Conturi publica un raport aferent
monitorizării calităţii aerului din municipalităţile din România menţiona că în
Bucureşti, faţă de restul ţării, media de viaţă e mai scăzută cu 22 de luni din
cauza poluării. Informaţia cea mai interesantă, dar şi cea mai dramatică, e
alta.
În baza unei cereri făcută de noi, rezultă că, faţă de 2013 când s-a
realizat acest studiu de calitate a aerului, la 31 decembrie 2018, numărul de
cazuri de cancer în Bucureşti ar fi crescut cu 24%. Nu se ştie dacă poluarea e
cauza exclusivă a acestor îmbolnăviri. Dar Primăria, chiar prin PICA,
recunoaşte că poluanţii vizaţi pentru a fi combătuţi, sunt cancerigeni: azotul,
benzenul precum şi PM10. Iar ei sunt cauzaţi de traficul rutier şi de emisiile
motoarelor diesel. Deci măsurile de combatere a poluării trebuie să vizeze
traficul cauzat de aceste motoare.
De asemenea, implementarea acestor măsuri trebuie să
fie realizată cât mai urgent pentru reducerea cât mai rapidă a unei situaţii
devenită deja tragică.