Radio România Internațional

Tag: tra

  • Demonstraţii tra unirea ali Românie cu Ripublica Moldova

    Demonstraţii tra unirea ali Românie cu Ripublica Moldova

    Masi aproapea dauă n’il’i di oameni, dimi multu ma puţan’i andicra di ti avea nadie organizatorii, loara parti, sâmbătă, tru misuhorea a Bucureştiului, la un nau marşu ti andruparea a Uniril’ei ali Românie cu Republica Moldova. Mulţa viniţ dit statlu vitin, participanţal’i spun că, tru actualu contextu geopolitic, Unirea a atiloru două state easti goala cearei ca etnitl’i român’i dit Ripublica Moldova s-intra sum umbrela NATO şi UE, dit cari România fati parte, şi s-nu cadă victime a unei fuvirseari aruseşti, catacum atea fapta contra ali Ucraina. Ma multu, statutlu di cetăţeni români, dimi, si, di europeni va la asiguripseasca hairi cu standardile occidentale di legalitate, prucukie şi democraţie.




    Nica di multu hiindalui una adeti Bucureşti, marşurile tra Basarabia fura nkisiti tru 2012, cându s-comemorara 200 di ani di la prota aracheari a aistei provincii româneşti di cătra Rusia, tu atel kiro, ţaristă. Pi una cumata di locu ali Basarabie istorica, intrată tru componenţa ali Românie după Protlu Polim Mondial şi napoi arakita di URSS tru 1940, fu thimil’iusita actuala Republică Moldova. Aesta arada, participanţal’i la marşu caftara ca Unirea s-agiunga yinitorlu proiectu di vasilie a politicienilor români.




    Dumanică, după moeabeţle cu liderl’i a atilor nai cama importante partidi care va s-l’ia parti la alidzerli parlamentare dit 11 di andreu, militanţal’i unionişti spusira că loara asiguripseri că lucarli acatara calea ti u voru nasi. El’i s-andamusira cu reprezentanţii PSD, formaţiunea cu nai cama marea parei parlamentara tru actualu Legislativ, atel’i di la ALDI, cumandusita di prezidentul a Senatlui, Călin Popescu-Tăriceanu, şi PMP, a fostului şef a statlui, Traian Băsescu, catacum şi ali USR şi PRU, dauli extraparlamentare. Partea ntunicată a bitisital’ei di stămână fura incidentile, fără precedentu la marşurli unioniste dit an’il’i di ma nainti, exubearanti şi irin’eatiti, anamisa di manifestanţa şi jandarmi.




    Ndoi participanţ avura naeti s-treaca cu sila pisti barajlu a forţelor di arada di pi Calea a Victoriil’ei, una ditru nai cama di simasie cal’iuri rutiere bucureştene, tra care nu avea autorizaţie di urdinari di la Primărie. Acataţ di forţele di arada, tinti dit arada a aistoru, ncapu cu işisi liderlu a minaril’ei unioniste, George Simion, fura ţanuţ ndaua sahats tru una secţie di poliţie şi deapoa fura silighiţ tra s-fuga. Ama imaginile, di una priscavil’e moderată, tru care român’i s-bat cu români, featira, turlu a televiziunilor autohtone şi xeani, ti haraua a adversarlor ali Uniri.




    Nica si participanţal’ii irin’eatit la marş ili comentatorl’ii di presă favorabili tra cauza unionista spun că marli amintatoru a mintireasiloru di sâmbătă easti liderlu a socialiştilor pro-moscoviţi dit Republica Moldova, Igor Dodon. Un antioccidental şi românofob sertu, tra care mulţa spun că easti telecomandat dit Rusie, Dodon easti cotat, tru sondajili mutrindalui naeţli di vot, ca favorit a alidzerloru prezidenţiale dit 30 di sumedru. A deapoa sâmbătă apruke una dhoara ti nu-l’i si cadea tamam di s-aştipta ma puţan.




    Autor: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Bucureşti, tra român’il’i di tu xeani

    Bucureşti, tra român’il’i di tu xeani


    Giumitati dit populaţia activă ali Românie lucreadza tru xeani. Aderarea a vasiliilei la Uniunea Europeană, tru yinar 2007, la deadi a românilor posibilitatea ti urdinari ningărdit şi tra s-lucreadza tu xeani, cu riscul a unei hemoragii di piricliu a forţalei naţionala di lucru. Dip puţani dit atelI cari aleapsira calea a xinatatilei au planuri concrete ti turnari tru vasilie. Em, ali Românie nu-lI da di mana s-cheara scumpul capital uman ti lu reprezintă ateli fudzit. Afirmaţia fu faptă di prezidentul Klaus Iohannis, tru arada a moeabetilei cu numa “Diaspora românească, vector di dezvoltare”.



    Uidisit cu spusa a naslui, românili di tu xeani adună experienţă, au expertiză, amintă nvet nica ş-adara singiri di ligatura ti nu vrea li aiba tru vasilie. S-hiba zborlu di specialişti cu namuzi ti Premiul Nobel, di români cari exceleadză tru profesiili a lor şi tru activităţli a lor, cari lucreadza cu tinie … românili dit xinatati au tiva hairlaticu te-a dari a vasiliilei- dada. Au un capital profesional, intelectual, financiar, social şi civic, amintâ experienţa ti banaticu tru democraţii anvartusiti, cu servicii publice hairlatiti. Cu chirolu anda abordarea a statlui român andicra di cetăţenili isis va si s-alaxeasca, prezidentul Klaus Iohannis easti candasitu că numirlu a atilor cari va s-va s-toarna acasă va s-creasca.



    Până atumtea, prezenţa a unei comunităţ vartoasi tru xeani poate s-hiba un izvur importantu tra dezvoltarea şi modernizarea ali Românie.


    Ia ti spusi prezidentul Klaus Iohannis: “Ali Românie nu îlI da di mana s-cheara scumpul capital uman ti alu reprezintă concetăţenii a noştri di nafoara a sinurlor Ştim, di exemplu, că paradzlI pitricut cafi an acasă fac dit românii di tu xeani un cadealihea investitor şi scoati tu migdani una cumata di simasie dit creaştirea economică. Avem borgea s-lă adutem dininti oportunităţ concrete, tra sa-li ngaldzam să-şi inveastiască productiv harea şi izvurili napoi acasă.”



    Prezentu la dezbatere, premierlu Dacian Cioloş cundile, tru arada a lui, că Executivlu va ta s-ndreaga ma multi proiecte tra românili dit xinatati: “Avem tru videala demersuri tra s-thimiljiusim singiri profesionale şi tra s-dam sila tra abordarea di turlie networking. Avem tru videala thimiliusearea a unei agenţii tra investiţii şi tra promovare comercială. Şi aoa un dit obiectivele aistei agenţii easti şi tra s-ndrupam mintearea a românilor dit diaspora tru parteneriate economice em ti investiţii xeani tru vasilie, em şi tra s-ahurheasca să stimulăm investiţii româneşti tru xinatati.”



    Ma s-vor si s-toarna acasă şi s-inveastească tru agricultură, Guvernul la ndreadzi a românilor di tu xeani fonduri europene dedicate. Programlu di burse tra cilimeanilI a atilor di tu xeani va s-duca ma largu. Tru idyea noima, s-ari tru videala şi una ameliorare a serviciilor administrative consulare. Cum tsi s-hiba, valorificarea a potenţialui ti românlI di nafoara a sinurlor lipseasti s-imna mână tru mână cu crearea a unui cadru uidistu tra prucukia şi a atilor ti armasira tru vasilie, aatea turlie ca fudzearea tru xeani s-agiunga una chestiune di alidzeari, nu una di ananghi.



    Armanipsearea: Tascu Lala





  • Isapea tră votlu a român’ilor di nafoara a văsiliil’ei

    Isapea tră votlu a român’ilor di nafoara a văsiliil’ei

    Iholu tră căvgălu ţi işi tru migdani di furn’ia a slabăl’ei organizari tru diaspora a alidzerlor prezidenţiale dit România nu s-asteasi. Dupu trei stămân’i ş-cama di la protlu tur, dit 2 di brumar, şi 10 dzăli ţi tricură di la doilu tur, dit 16 di brumar, politicien’il’i, em ali Puteari, em ali Opoziţie, nica fac isachi, l’ia meatri şi, după caz, ş-caftă l’irtari ică al’i caftă stipsiţl’i. Demisiili părăstisiti di doi miniştri di externi – Titus Corlăţean, după protlu tur, şi Teodor Meleşcanu, după doilu -, ancheta dişcl’isă di Parchetlu General, dezbaterli apreasi dit Legislativ ică dişcl’idearea a unei comisii parlamentară speţială cari s-facă pripuniri concreti ti alaxearea ali legislaţii electoralş di tora, lugursitş nşstricutş, da măril’ea a dimensiunil’ei trş cşvgş. Ună apreasă di pregătirea slabă a secţiilor di votari dit xinatati, ţi să spusi acutotalui ca nihiindalui duri, şi cari plăscăni unăoară cu nitin’isearea a unlui ndreptu di thimel’iu a cetăţen’ilor ali Românie, pricunuscut tru Constituţie, dimec easti zborlu ti aţel la vot.



    Mulţă di aţel’i aproapea 380 di n’il’i di român’i cari aprăftăsira tra şi spună opţiunea fură tru ananghea tra s-şeadă săhăţ ntredz la mărli codz ncl’igati, tru ună imagini ţi adusi aminti di trăn’ipserli trapti tru chirolu a afănăăsitlui regim comunistu. Dimi nica şi aşi, aeşţă intrară, ca ti peya, tru categoria a hărăcochilor. Ti furn’ia că mulţă alţă concetăţeni ţi eara tru xinătati nu avură aestă furn’ie, cari tru dzuua a alidzerlor agiumsi ună turlie di privilegiu. Cara autorităţli nu s-ayun’iusiră ta s-alăxească niminata legislaţie electorală tru a 12-tea sihati, dimec anamisa di tururi, minduescu să u adară tora — amănat, ama tră electorl’ii di meslu aestu, ama mplin di curayiu, tră aţel’i cari vor s-voteadză la yinitoarili alidzeri. Aşe, pripunirli di alăxeari ali legislaţie electorală intrară, di n’ercuri, tru dezbaterea a unei comisi parlamentară maxus adrată. Aestă va s-apufusească prinţipiili şi lucărli di prota thesi tră cathi turlie di alidzeri – locali, parlamentari, europarlamentari şi prezidenţiali.



    Premierlu Victor Ponta, prezentu, marţă, tru Parlamentu, s-feaţi pişmani căţe un numir cabaia mari di român’i dit diaspora nu putură tra s-aibă izini la ndreptul tră vot şi lugursi că pălti păhălu politic, prit chirearea a alidzerlor prezidenţiali. Ti apofasi, el pripusi a Parlamentului adoptarea a unei legislaţii cari s-pruveadă votlu prit corespondenţă ică aţel electronic şi s-da borgi păn di mardzină a unei instituţii apolitică cu tuti atribuţiili tră ndridzearea a alidzerlor. Protlu tun ali Opoziţie, PNL (tentru-dreapta), a curi candidat, Klaus Iohannis, amintă scrutinlu, nu alăsă, ama, impresia că easti hăzări s-treacă lişor pisti eşeclu organizatoric. Prit deputatlu Ludovic Orban, liberalii caftă maxutarcu demisia a premierlui Ponta, pi cari lu află căbati că, prit nicilăstăseari, ambudyiusi ndreptul la vot a român’ilor dit diaspora.



    Armanipsearea: Taşcu Lala


  • Moeabet mutrindalui tehnitli di vot

    Moeabet mutrindalui tehnitli di vot

    Atea dit soni isapi mutrindalui numirlu a cetăţen’ilor român’i dit xinatati, faptă tamam di autorităţli di Bucureşti, easti di aproapea 3,2 miliun’i di insi. S-hiba membri a comunităţlor istoriti dit statili vitini ali Românie, s-hiba parti ali diaspora tut ma mari tru numir dit Europa Occidentală şi America di Nord, tuţ aeşta oamin’i au ndrepturi isa cu concetăţen’il’i a lor dit Patrida. Nica si atel tra ş-alega prezidentul şi parlamentarl’i. Cu tuti aesti, idyili autorităţ sa spusira acutotalui niandreapti tra s-la aduca dininti condiţiili tra s-poata sa-şi baga tru lucru aestu ndreptu elementar. Cum, la pretedentili alidzeri, afluxul di mesi fu di aproapea una sută di n’il’i di oamin’i, secţiili di votari organizate, tra prezidenţialili dit meslu aestu, la ambasadi, consulati ica scamnurli a ICR fura calibrati tru consecinţă. Şi tut cu tut s-alaxi tru un fiasco cu mari iho.



    Sinferlu scos tru videala di scrutin adusi la vot aproapea 160 di n’il’i di oamin’i la protlu tur, atel dit 2 di brumar, şi aproapea 380 di n’il’i tru finala dit 16. Scenariul fu, cathi oara, idyiul: astiptari arada multi kilometri, sahat di aştiptari tru arcoari, ploaie şi vimtu, nervi, frustrari şi, tru biotisita, tra n’il’i di oamin’i, uşi ncl’isi tru nari, ti furn’ia ca oara a ncl’idearil’ei tra urni avea vinita ninti ca nasi s-acata tra s-da votlu. După cathi tur, capiili di la Externi, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, ş-deadira demisia şi u aflara cabati legislaţia electorală ti easti tru lucru. An’i di dzali acatati tru isapi, ama varnaoara bagati tru practico, soluţiili alternativi, cata cum votlu electronic ica votlu prit corespondenţă, intrara diznau tru arada di lucru a legislatorlor di Bucureşti tasi dupu haoa dit diaspora. Tru Cameara a Deputatlor ari una pripuniri legislativă mutrindalui votlu prit corespondenţă, nchisita di deputatlu niafiliat tra diaspora Eugen Tomac, membru PMP (opoziţia pro-prezidenţială), cari exighiseasti:



    “Dumanică aştiptai şasi sihat tra sa-n’i bag tru practico Chişinău ndreptul la vot. Aoa si un an di dzali pripus una iniţiativă legislativă mutrindalui bagarea tru lucru a votlui prit corespondenţă, proiectu di nom la cari avura contributie instituţii di simasie: Ministerlu di Externi, Ministerlu di Interni, fu consultată Autoritatea Electorală Permanentă. Prit votlu di ază deaditu una palmă nitin’isita la miliun’ili di român’i cari baneadza nafoara a sinurlor.”



    Prezidentul ali Camera, Valeriu Zgonea (PSD, la co-guvernare), spuni, ama, că documentul legislativ lipseasti s-hiba ndreptu cama, nica şi s-hiba zburatu diznau tru comisiili parlamentari di spetialitati:


    “Easti un proiectu di nom nisalami/ nitin’isitu, ti alu calcă nomlu mutrindalui tehnea legislativă. Nu ştim cari u ari borgea, nu ştim cari easti impactul financiar aşi cum cafta apofasea a Curtil’ei Constituţionala şi nu asiguripseasti un lucru di thimel’iu: securitatea a votlui.”



    Zgonea cundil’e că, stămâna ti yini comisia spetială tra ndridzearea a nomlui ti alidzearea a deputatlor şi a senatorlor va s-acata tru moeabeti pripunirea legislativă.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Lansare volum Radio România Internaţional

    Lansare volum Radio România Internaţional

    Radio România Internaţional (RRI), dit arada Radio România, serviciul public, lansa la 11 di sumedru 2014, la Centrul Cultural dit hoara Brebu, jud. Prahova, volumlu bilingvu (română-engleză) Dipărtărli nu va na amparta, varnaoară” (Prima carti ti ascultătorl’ii RRI cari na vizitara ) / ”Distance will never come between us” (The first book about the RRI listeners who visited Romania).



    Volumul, realizat cu agiutorlu financiar a Consiliului Judiţean Prahova, fu tipusitu la Editura Libertas, Ploieşti, şi easti adrat pi thimel’ilu a interviurlor şi a declaraţiilor, a cadurlor di la ascultătorl’i RRI dit aproapea 20 di vasilii, cari amintarâ Marli Premii a concursurlor di cultură genearală organizati di Radio România Internaţional dit 1995 pana aza. Marli Premii fura sejururi tru niscanti zone dit România, importanti dit vidiala isstorica, culturala, turistica, etnografica ica economica. Pi ninga interviurli şi declaraţiili a ascultătorlor cari vizitara România tru lucrare fura ufilisiti şi articoli dit presă scrisă a chirolui ica dit presa electronică. Tinti artişti plastit dit România, Maxim Dumitraş, Ion Aurel Gârjoabă, Marcel Lupşe, Ştefan Orth şi Aurel Tar ndreapsira lucrări originale (xilogravură, gravură dit her – aquaforte/aquatinta, linogravură, stencil) tii un numir di 15 di exemplari di autor.



    Volumlu va s-hiba ampartatu fara paradz la nascanta analţa reprezentanţa a statlui român, a ambasadilor şi a ICR-urilor di tru xeani şi va s-agiunga la ascultătorl’ii RRI cari amintara sejururi tru România, ama şi la alţa ascultători RRI dit ma multi stati a lumil’ei.



    Autori: coordonator principal: Eugen Cojocariu, coordonator: Alecu Marciuc, redactor: prof. dr. Constantin Manolache (Centrul Judiţean di Cultură Prahova), viziuni şi concepţie grafică: Mircia Dumitrescu, membru corespondentu ali Academie Româna, tehnoredactari, prilucrari imagini, coperta: conf. univ. dr. Ovidiu Croitoru, Universitatea Naţională di Arti di Bucureşti. Apridutearea tru limba engleză fu adrată di Cristina Mateescu, Ana-Maria Popescu, Mihaela Ignătescu şi Vlad Palcu, redactori la Secţia Engleză RRI.



    La lansarea di la Centrul Cultural Brebu loara parti Primarlu a comunal’ei, Adrian Ungureanu, deadun cu alţa reprezentanţa a Primăriil’ei, prof. dr. Constantin Manolache (Centrul Judiţean di Cultură Prahova), Eugen Cojocariu, Secretar general RRI, Alecu Marciuc, coordonator a volumului, public tru numir mari, nica si cumandusearea, profesori şi elevi di la Şcoala gimnaziala Matei Basarab” dit localitati.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Economia, ş-yini tru ori

    Meatrili serti di sirţâl’ie ţi li lo guvernul di Bucureşti nica dit proţl’i meşi a crizal’ei economiţi adusira niifharistuseari ti unâ bunâ parti a bânâtorlor ali Românie. Eali dusirâ, ama, la unâ redresari zilipsitâ di multi alte stati europene: chiro tru cari eali s-ampulisea, ma largu, cu recesiunea prilundzită, cu şomajlu tut ma criscut ili cu imposibilitatea tră n’icşurarea a deficitlui, autorităţli române dimânda, ţifri ţi hârsescu. Trendul hâirlatic armâni ş-tru anlu aestu. Aşi cum spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea, tru 2014 economia ali Românie ari tuti nâdiili tra s-crească ma multu andicra di anlu ţi tricu. Cu alti zboarâ, datili di până tora spun unâ posibilă crişteari economică di 3,5% ş-cama, cât s-nregistra tru 2013, nai ma marea dit Uniunea Europeană.



    Ia ti spuni Liviu Voinea: Tru protlu trimestru 2013, andicra di primlu trimestru 2012, fu unâ crişteari di 2,1. Protlu trimestru 2014 andicra di trimestrul 2013 va s-hibâ cadealihea cu unâ crişteari di cama di 3%, vahi nica aproapea di 4%. Aestâ nâ da ndriptati tra s-pistipsim, avândalui tru videalâ alinărli şi archişurărli trimestriali a criştearil’ei economiţi, că pi ansamblu a anlui 2014 criştearea economică va s-hibâ nai pţânu isa, cara nu ma mari andicra di aţea dit 2013. Pistipseareaa tru economie a bânâtorlor, a firmilor şi a bănţâlor s-yilipsescu tru consum şi investiţii. Ti aţea, ministurlu Voinea lâ caftâ a român’ilor s-agiutâ la crişteari prit un consum ma mari. Câlisi, tutunâoară, firmili să s-mpârmutâ şi s-inveastească, iara bănţâli — s-da mpârmuturi tra consum şi investiţii.



    Diznău, cu a lui mindueri Liviu Voinea: Statlu numata va s-facâ niţi alathusurli di politică economică di până tru 2008, niţi ajustărli pi napandica nica unâ ş-unâ dit 2009 şi 2010. Ma multu, statlu easti protlu cari ari pistipseari şi lu yilipseaşti lucărlu aestu prit aţea că tru 2014 investiţiili publiţi suntu programati s-crească cu aproapea 1 miliaradu di euro andicra di 2013, tru condiţiile tru cari dificitlu bugetar easti ma largu bâgat tru plan tra să scadă. Un semnu di stabilitate ali economie va s-hibâ triţearea la moneda unică europeană, şi tru aestâ noimâ apofasea a autorităţlor easti câ, dit 2019, România s-aproachi moneda euro.



    Naetea fu dimândată la Comisia Europena. Bânâtorl’i s-hibâ isihâsiţ, ti furn’ia câ nu va s-hibâ fapti isa hărgili şi, dimec, nu va s-creascâ pâhadzl’i — spuni ministurlu delegat tră buget, Liviu Voinea. Tra ntreprinderli n’iţ şi di mesi, triţearea la euro va s-echivaleadzâ cu chirearea a piricl’iului valutar şi cu scădearea tru idyea scarâ a hargil’ei la mpârmutari. Tora ma ninti, guvernatorlu a Băncâl’ei Naţionalâ ali Românie, Mugur Isărescu, declara că scupolu di adoptari a monedâl’ei uniţi europeani tru 2018 – 2019 nu easti nafoara a averlui. Tu ţi mutreaşti mediul di emburlâchi românescu, aestu andrupaşti naetea a Guvernului, ca pân tru soni s-hibâ loati meatrili cari aduc pistipseari.



    Armanipsearea: Tascu Lala