Radio România Internațional

Tag: traditii populare

  • Invitaţie în comuna Dâmbovicioara

    Invitaţie în comuna Dâmbovicioara

    Astăzi mergem într-un loc de poveste, în comuna Dâmbovicioara, din judeţul Argeş, unde oameni inimoşi s-au mobilizat pentru dezvoltarea zonei la maximumul potenţialului ei turistic. Aflată la graniţa judeţelor Argeş şi Braşov, la 30 de kilometri de Câmpulung Muscel şi la 55 de kilometri de oraşul Braşov, comuna este compusă din satele Dâmbovicioara, Podul Dâmboviţei și Ciocanu. Dintre acestea, ultimele două sunt adevărate destinații turistice. Podu Dâmboviţei este unul dintre satele comunei Dâmbovicioara, consemnat încă din secolele XVI-XVII. Așezare tipic argeşeană aflată în depresiunea intramontană cu același nume este poarta principală prin care se face intrarea în Munții lezer-Păpusa prin Valea Dâmbovitei, Munții Piatra Craiului prin Valea Dâmbovicioarei precum și în Munții Bucegi și Munții Leota prin Valea Cheii.

    Dâmbovicioara este prima comună din Argeş declarată staţiune turistică de interes naţional. Raluca Busioc agent de turism la Centrul Turistic Dâmbovicioara, județul Argeș, ne-a prezentat atracţiile de aici:

    “Zona noastră este foarte cunoscută pentru principalele obiective turistice, și anume Cheile Dâmbovicioarei, Peștera Dâmbovicioara sau Masivul Piatra Craiului. Aproape toată suprafața zonei, a comunei Dâmbovicioara, face parte din Parcul Național Piatra Craiului. Așadar, mulți dintre ascultători cu siguranță știu ce peisaje minunate îi aşteaptă. Dincolo de aceste obiective turistice, în ultimii ani, am încercat să implic comunitatea în tot felul de proiecte care vizează în mod special tradiția. Şi anume, plecând de la ideea de șezătoare, am dezvoltat tot felul de mici evenimente care au reprezentat o interacțiune între localnici și turiști, astfel încât aceștia din urmă, oaspeții noștri, au avut parte de povești, de descrierea costumului tradițional specific zonei noastre, de adevărate expoziții sau parade în costume tradiționale pe care oamenii din zonă le-au scos de la lada de zestre. Am făcut tot felul de parteneriate cu agenții de turism care au adus la modul organizat turiști în zonă pentru a face tot felul de evenimente, în zile de sărbătoare sau în anumite ocazii speciale. Și aici se numără: Dragobete, Ziua Iei, Focul lui Sâmedru, care este o tradiție populară specifică zonei noastre.”

    Focul lui Sâmedru este o sărbătoare arhaică, tradiţională organizată de sf. Dimitru, în care pentru purificarea recoltelor viitoare se aruncă roţi de paie în flăcări în josul dealurilor.

    Pe traseele turisticele, pe lângă renumitele chei, se găsesc în jur de 50 de peșteri, cea mai importantă fiind Dâmbovicioara, aflată la doar un kilometru de satul cu același nume, unică prin formele sculptate în calcar de pârâul care o modelează.

    Raluca Busioc a creat şi o pagină de Facebook, “Dâmbovicioara Turistică”, pe care pot fi urmărite activităţile zonei. De aici cei interesaţi pot afla când se organizează zilele comunei sau alte evenimente, dar pot găsi şi reţete locale, precum cele de gogoşi, pe care le pot savura atunci când vin în vizită în această zonă.

  • Jurnal Românesc – 08.10.2024

    Jurnal Românesc – 08.10.2024

    Ministerul de Externe a anunțat că luni, cu sprijinul Ministerului Apărării și al altor parteneri instituționali, un nou grup de 69 de persoane aflate în situații vulnerabile – cetățeni români și membri de familie de gradul I, majoritatea femei, copii, cazuri medicale, persoane aflate în zona de risc maxim – a fost asistat în vederea repatrierii din Liban, fiind transportat în România la bordul unei aeronave a Forţelor Aeriene Române. Până în prezent, 212 cetățeni români și membri de familie au fost evacuați din Liban. MAE și Ambasada României la Beirut vor rămâne în contact permanent cu cetățenii români și rudele lor care și-au semnalat prezența și s-au înregistrat la misiunea diplomatică. Totodată, MAE reamintește că este în vigoare, din octombrie 2023, un avertisment de călătorie de nivel 8/9 – „Evitaţi orice călătorie!” pentru întreg teritoriul Republicii Libaneze.

     

    Artişti din judeţul Arad au participat, duminică, la Gyula, în Ungaria, la a 15-a ediţie a Festivalului de păstrare şi promovare a tradiţiilor populare româneşti intitulat ‘La obârşii, la izvor’. Programul artistic a cuprins dansuri şi cântece populare interpretate de tineri solişti şi dansatori din cadrul Ansamblului ‘Florile Mureşului’ din comuna Vladimirescu, judeţul Arad. Pe scena festivalului de la Centrul Cultural al Liceului ‘Nicolae Bălcescu’ din Gyula au urcat soliştii Diana Selagea, Darius Cristea şi Răzvan Nuţiu, sub îndrumarea Dianei Giurgiu, directorul Casei de Cultură din Vladimirescu. Evenimentul a fost organizat de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria. La manifestări au fost prezenţi, între alții, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Szeged, şi Gheorghe Cozma, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Festivalul, devenit tradiţie, prezintă, anual, cultura şi tradiţiile populare româneşti din câte un judeţ din România pentru publicul românesc din Ungaria.

     

    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a programat pentru 8 și 9 octombrie colocviul internaţional ‘Avram Iancu şi Revoluţia de la 1848-1849 în Transilvania în contextul mişcărilor revoluţionare europene’. Evenimentul, prilejuit de ‘Anul Avram Iancu’, când sunt aniversați 200 de ani de la naşterea revoluţionarului, se desfăşoară în Sala de Conferinţe a Institutului. Este analizat rolul lui Avram Iancu în Revoluţia de la 1848 şi în cadrul mişcării naţionale a românilor din Transilvania, în contextul mai amplu al anului revoluţionar 1848 în Europa Răsăriteană şi în Peninsula Italică. De asemenea, sunt examinate şi discutate transformările produse în societăţile europene de idealurile revoluţionare şi urmările acestora în procesul de emancipare politică şi socială din Europa. Manifestarea ştiinţifică cuprinde, totodată, prezentarea mai multor volume recent apărute, urmată de dezbateri asupra progreselor cercetărilor privitoare la Revoluţia de la 1848-1849 în spaţiul românesc şi la rolul lui Avram Iancu în cadrul mişcării naţionale a românilor din Transilvania.

     

    Centrul pentru Tineret „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” al Episcopiei Europei de Nord a organizat, în perioada 5-6 octombrie, o tabără pentru familii de ortodocși români și norvegieni din Norvegia. Familiile norvegiene au fost formate din convertiți la Ortodoxie. Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru pitoresc, la poalele masivului Øksendal și a inclus, pe lângă activități strict religioase, și activități recreative și educative menite să întărească legăturile de familie și comuniunea între participanții din România și Norvegia. Pe de altă parte, peste 300 de tineri ortodocși din Austria, inclusiv români, s-au reunit, în prima sâmbătă din octombrie, la o nouă Întâlnire Panortodoxă a Tinerilor din Austria. Întâlnirea, ajunsă la a 11-a ediție, s-a desfășurat în Campusul școlar catolic Mater Salvatoris din Viena. Programul de rugăciune și reflecție a fost îmbogățit, între altele, cu un atelier de pictură coordonat de părintele iconar Răzvan Gască și cu alte ateliere de creație coordonate de pedagogul Carmen Șereș.

     

  • “Lada de zestre brașoveană”

    “Lada de zestre brașoveană”

    La români, există până azi tradiția
    confecționării lăzilor din lemn în care fetele de măritat așează câteva piese
    de bază necesare la începutul vieții de cuplu, reprezentând zestrea primită de
    la părinți. Aceste piese (costume populare, ștergare, așternuturi, covoare,
    perne, încălțăminte, cruce și icoană) sunt un adevărat tezaur popular.



  • Trei timpuri ale Paștelui la români

    Trei timpuri ale Paștelui la români

    În pragul sărbatorii de Învierea Domnului, octogenara Aurica Vasile din
    Grădiște ne-a purtat, din vorbă în
    vorbă, prin trei timpuri istorice, fiecare cu pragurile sale peste care omul cu
    frica lui Dumnezeu a trecut și cu siguranță că va mai trece.



  • Uniunea Europeană încurajează păstrarea tradiţiilor populare

    Uniunea Europeană încurajează păstrarea tradiţiilor populare

    Asociaţia
    ,,Moara de Hârtie o organizaţie non guvernamentală din comuna Comana,
    judeţul Giurgiu, a implementat în ultimii trei ani două proiecte finanţate din
    fonduri europene, menite să-i ajute pe tineri să redescopere meşteşugurile
    tradiţionale.


    Ion Georgescu, Preşedinte al Asociaţiei ,,Moara de Hârtie,, din comuna Comana,
    judeţul Giurgiu: De când s-a înfiinţat asociaţia noi am
    derulat doar două proiecte cu fonduri europene: un proiect prin linia de finanţare ,,Tineret în acţiune,, şi
    cel de-al doilea prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
    umane 2007-2013. Primul proiect a avut ca scop implicarea unor tineri voluntari
    din Comana în realizarea unor ateliere de promovare a meşteşugului tiparului
    tradiţional. A fost realizată o documentare, au învăţat tinerii despre istoria
    tiparului în Europa şi în Uniunea Europeană după care au făcut nişte cursuri,
    nişte demonstraţii practice cu elevii de la şcoala din Comana. Au fost
    entuziasmaţi să participe la cursuri pentru că au aflat o mulţime de informaţii
    care le-au completat practic parcursul informaţiilor legate de istoria
    tiparului. Ce le-a plăcut cel mai mult a fost să pună mâna pe o presă de lemn, o
    presă veche de tipar, reconstituită şi să tipărească ei o foaie de hârtie pe
    care au luat-o acasă.





    Cel de-al
    doilea proiect a fost implementat în comuna Luncaviţa, judeţul Tulcea. Dana
    Georgescu, formator în cadrul Asociaţiei ,,Moara de Hârtie din comuna Comana,
    judeţul Giurgiu explică ce activităţi s-au desfăşurat în cadrul proiectului. Cel mai recent proiect al Asociaţiei ,,Moara
    de Hârtie,, pe fonduri europene se numeşte -Model meşteşugit de formare şi
    ocupare în regiunea sud-est. Tulcenii au învăţat olăritul, ţesutul la război şi
    împletitul în papură. 60 de oameni din comunitate la sfârşitul cursului au
    primit diplome de meşteşugari în aceste meşteşuguri , diplome autorizate de
    Autoritatea Naţională pentru Calificare, iar 13 dintre ei la finalul proiectului
    şi-au înfiinţat PFA-uri sau firme în cadrul proiectului şi au început mici
    activităţi meşteşugăreşti.


  • Drepturile ţăranilor din România

    Drepturile ţăranilor din România

    Recunoscută ca
    teritoriu predilect de păstrare a tradiţiilor populare, zona rurală românească
    înglobează, de asemenea, regiuni încărcate de probleme economice şi sociale.
    Multe dintre ele se regăsesc în modalitatea specifică de organizare a satului
    românesc post-comunist: gospodăria de subzistenţă. Conform statisticilor, 46%
    din populaţia României trăieşte la sat unde în 3,6 milioane de gospodării,
    agricultura e practicată mai ales pentru traiul propriu al deţinătorilor.
    Aceste date fac din România ţara care înglobează cam jumătate din agricultura
    de subzistenţă a UE. Aici îşi duc traiul ţăranii de azi care, din păcate, cu
    modul lor propriu de a trăi şi a face agricultură, fac cu greu faţă concurenţei
    firmelor care practică agricultura industrială. De pildă, conform unor date mai
    vechi provenind de la Institutul Naţional de Statistică, între 2002 – 2010, au dispărut 150.000 de ferme
    mici, în timp ce procentul marilor ferme a crescut cu 3%. De asemenea,
    terenurile deţinute de aceste ferme mari s-au înmulţit în ultimii ani, după cum
    ne spune şi Ramona Duminicioiu, coordonatoarea de campanii în cadrul asociaţiei
    Eco Ruralis. Foarte multe corporaţii, atât româneşti, cât şi
    străine, au cumpărat milioane de hectare de terenuri agricole în ultimii 20 de
    ani. Momentan, aproape jumătate din terenurile agricole din România sunt
    deţinute de corporaţii, în timp ce milioane de ţărani – în România sunt peste
    4,7 milioane de ţărani activi – deţin cealaltă jumătate. Deci suprafeţele
    noastre se diminuează pe zi ce trece.


    Afectaţi fie de
    îmbătrânirea populaţiei, fie de lipsa mijloacelor tehnice de a lucra pământul
    în continuare, mulţi îl vând. Fermele mici, tipic ţărăneşti, din care fac parte
    şi gospodăriile de subzistenţă, fac greu faţă şi altor reglementări menite să
    încurajeze producţia pe scară mare a produselor agricole. Iar ţăranii, laolaltă
    cu civilizaţia tipică sătească pe care au creat-o şi pe care o perpetuează din
    ce în ce mai greu, se simt ameninţaţi şi-şi văd multe drepturi încălcate,
    consideră Ramona Duminicioiu. Nu
    putem produce nimic dacă nu cumpărăm seminţe de la mari firme sau de la surse
    aşa-zis autorizate. Iar seminţele noastre care produc hrană nutritivă şi
    sănătoasă sunt considerate ca fiind neconforme cu standardele. Seminţele sunt
    reglementate pentru a avea acces pe piaţă conform unor norme internaţionale pe
    care România le-a adoptat. E vorba de anumite criterii: seminţele trebuie să
    fie uniforme, stabile şi distincte. Seminţele ţărăneşti sunt conforme
    criteriului de distinctibilitate, dar nu le respectă pe celelalte două. Sunt
    foarte diverse din punct de vedere genetic şi tocmai asta le dă posiblitatea să
    se adapteze la condiţiile de mediu vitrege şi să confere produselor ţărăneşti o
    valoare nutritivă înaltă. Spre deosebire de ele, cele hibride, moderne sau
    modificate genetic sunt foarte sărace din punct de vedere nutritiv şi nu se pot
    cultiva decât cu ajutorul îngrăşămintelor chimice şi al mijloacelor de
    producţie intens automatizate, folosite în agricultura industrială.


    Aceste probleme,
    laolaltă cu altele, au fost considerate suficient de grave pentru ca ONU să
    iniţieze un proces de adoptare a Declaraţiei pentru Drepturile ţăranilor,
    ţărăncilor precum şi ale altor persoane care lucrează în mediul rural. Formulat
    după tipicul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, acest text este deja
    lansat spre dezbatere publică în toată lumea şi conţine 27 de articole. Ramona
    Duminicioiu le enumeră pe cele care conţin drepturile ţăranilor români ce
    trebuie apărate. Avem nevoie ca dreptul de a ne refolosi seminţele să fie un
    drept recunoscut legal. Avem nevoie ca pieţele noastre ţărăneşti să nu mai fie
    privatizate sau să fie lăsate la mâna unor administratori privaţi şi să fie
    invadate de intermediari. Considerăm că trebuie şi putem să participăm la
    proiecte de achiziţie publică pentru alimente iniţiate de stat pentru cantine,
    şcoli, spitale şi servicii de catering public. Avem nevoie ca pământurile
    comunale să fie protejate la modul real prin lege. Atunci când sunt scoase la
    vânzare, trebuie să aibă prioritate comunitatea locală şi să nu fie vândute pur
    şi simplu pe piaţa liberă, căci asta ar crea o competiţie neloială la care
    ţăranii nu pot să participe, fiindcă au mijloace financiare reduse.


    Pentru ca
    produsele ţărăneşti să ajungă de la producători la clienţi direct, fără
    intermediarii care le comercializează în piaţă, Asociaţia Creştem România
    Împreună implementează de peste un an proiectul Adoptă un ţăran, proiect prin
    care mediul rural este pus mai bine în legătură cu mediul urban. Cum? Aflăm
    chiar de pe siteul asociaţiei: Te încurajăm să
    alegi româneşte, adoptând un ţăran din jurul oraşului de baştină. Cumpără de la
    acesta tot ce ai nevoie, fie sub formă de coş săptămânal (dacă acesta
    comercializează produse alimentare), fie în orice alt mod vă puneţi de acord,
    împreună. În felul acesta,
    ţăranii îşi comercializează mai bine produsele, ocolind intermediarii, iar orăşenii
    mănâncă mai sănătos, consideră Mihai Mihu, coordonator de campanii. Adoptă
    un ţăran e componenta socială a unui proiect mai mare care încearcă să aducă
    laolaltă mediul urban cu mediul rural. Identificăm gospodării rurale, le
    prezentăm povestea, ne întâlnim cu ţăranii care lucrează în acele gospodării.
    Apoi noi îi promovăm, împreună cu povestea lor, pe platforma noastră online şi
    pe reţelele sociale. Încercăm să susţinem şi să promovăm conceptul de economie
    locală. În acest fel, banii rămân în comunitate, iar comunităţii îi este mai
    bine    .



    Până la terminarea negocierilor şi adoptarea
    Declaraţiei pentru Drepturile Ţăranilor şi Ţărăncilor, iniţiative locale de
    genul acesta pot ajuta la crearea unui lanţ comercial scurt între ţărani şi
    orăşeni, dar şi la perpetuarea comunităţilor rurale.